Alegeri parlamentare-2019: politicienii caută pe net cheia spre inimile alegătorilor

Alegeri parlamentare-2019: politicienii caută pe net cheia spre inimile alegătorilor

Specialiștii în tehnologii politice de la noi consideră că utilizarea rețelelor sociale și organizarea campaniei pe internet este una dintre cele mai eficiente metode de a influența electorul moldovean.    

Cel puțin aceasta ne-o demonstrează campania electorală de alegeri parlamentare, pe parcursul căreia actorii au apelat la toate instrumentele populare de promovare pe net. Tot mai aproape e ziua scrutinului și tot mai multe resurse, inclusiv financiare, folosesc ei în spațiul virtual. 

În toiul campaniei, cei de la Strasbourg au observat riscurile de manipulare a electoratului prin intermediul tehnologiilor digitale, iar una dintre cele mai mari rețele sociale a decis să blocheze conținutul online local din cauza încercărilor de a influența procesele politice din țara noastră. Pe acest fundal, în Moldova s-a iscat un nou val de discuții despre necesitatea reglementării juridice a agitației electorale și a reflectării campaniei electorale în internet.  

Arena luptei electorale   

Mai nou, politicienii moldoveni acordă internetului o atenție sporită, rețeaua mondială devine tot mai populară printre alegători. Recentul sondaj al Magenta Consulting, rezultatele căruia au fost făcute publice  în februarie 2019 a arătat că 60% dintre locuitorii Moldovei utilizează internetul cu regularitate, aproape jumătate din populație - zilnic.  Cercetările au stabilit că 55% dintre respondenți pot fi accesați online cel puțin o dată pe săptămînă, iar 4% – de mai multe ori pe lună. 

Cei mai activi utilizatori stau la oraș, adică în localitățile  în care de cele mai multe ori pretendenții la voturile cetățenilor desfășoară bătălii aprinse. Interesul politicienilor pentru promovarea propriilor candidaturi în localitățile rurale este evident mai mic, deoarece în provincie mulți locuitori nu se prea orientează în mediul online. Conform sondajului, 41% din populație nu folosesc internetul deloc, ca regulă, este vorba despre sătenii de peste 45 de ani. 

În Moldova, în timpul campaniilor electorale, spațiul virtual este utilizat activ deja mai bine de 10 ani. Practic, în prezent, internetul a început să joace un rol  important  în orice proces electoral, ceea ce a arătat cu lux de amănunte actuala campanie electorală - el a devenit și o sursă de informare despre alegeri și o arenă de luptă preelectorală a candidaților.  Iar efortul principal are scopul să convingă alegătorii să voteze pentru actori politic concreți ori împotriva unui concurent sau altul. Dat fiindcă o reglementare  juridică a agitației online pe perioada campaniei electorale încă nu există,  mediul online este în continuare  locul în care se fac diverse speculații și încercări de a influența psihologic electoratul.  

 Asupra riscurilor  înalte de manipulare a oamenilor prin intermediul  noilor tehnologii a atras atenția Comitetul  de miniștri al Consiliului Europei, care a adoptat în această problemă o declarație specială. Reputata autoritate interguvernamentală  a chemat Moldova și alte țări europene ”să se opună riscului ca oamenii să nu-și poată  forma propria opinie și să ia decizii de sine stătător, independent de sistemele automatizate”.   

Portretul alegătorului în ”like-uri” și fotografii  

Consiliul Europei este îngrijorat de faptul că oamenii ”pot fi manipulați în rezultatul utilizării tehnologiilor digitale avansate, cum ar fi microtargetingul”. Declarația vorbește despre aceea că instrumentele moderne  pot fi utilizate pentru manipulări și controlul comportamentului social și politic, prin influențarea  cugetului și a sentimentelor omului, inclusiv la nivel de subconștient.  

Experiența actualei campanii electorale a arătat că partidele politice din Moldova tot mai activ valorifică tehnologiile de microtargeting în scopuri electorale.  Este vorba despre strategia de marketing, care folosește datele demografice și cele personale ale utilizatorului în scopul identificării intereselor unor persoane sau grupuri concrete de oameni pentru a le influența atitudinea și comportamentul. Anume aceste posibilități fac ca resursele sociale media să fie așa de atrăgătoare în contextul campaniei electorale. 

Tehnologiile în cauză au lucrat cu succes în SUA, în special pe parcursul  campaniilor prezidențiale din anii 2012 și 2016. Mulți experți au mizat pe microtargeting și manipularea totală a opiniei publice pe rețelele sociale, așa a fost explicată victoria neașteptată a lui Donald Trump. Jurnaliștii din occident  au efectuat un studiu în care au fost descrise  metodele și tehnologiile utilizate de echipa lui Tramp, inclusiv  programul de construire a unui model pe personalitate pe Facebook. Programul permitea ghicirea răspunsurilor utilizatorilor la anumite întrebări, iar după 300 de ”like-uri” cunoștea persoana mult mai bine ca  partenerul sau părinții acesteia. Și nu doar prin ”like-uri”: specialiștii pot aprecia oamenii reieșind din avatare sau fotografiile de pe rețelele sociale. 

În scopuri electorale, microtargeting-ul utilizează calculatoarele și modelele matematice pentru obținerea fragmentară a informației despre alegători. Aceste date se analizează, astfel ca să poată fi dedusă poziția politică a utilizatorului, identificați adepții potențiali ai partidului și probabilitatea cum anume va vota persoana în cauză, ce valori și probleme au pentru ea o importanță majoră. Cu alte cuvinte, informația electorală pentru alegător, selectată în funcție de interesele și preferințele lui proprii.  

Rețelele sociale – noua armă a concurenților  

De multe ori, inclusiv în campania electorală din Moldova, este vorba despre utilizarea imorală a microtargeting-ului și a altor posibilități ale rețelelor sociale, ceea ce poate fi apreciat ca manipulare și încercarea de a influența electoratul. Se pare că pe parcursul campaniei electorale Facebook și alte rețele sociale devin arma perfectă și ajutorul cel mai bun în alegeri. Studiile efectuate arată că posibilitatea ca după vizionarea conținutului informativ personalizat utilizatorii să treacă la acțiuni (să voteze pentru politicianul care trebuie) crește multiplu. 

Sondajul Magenta Consulting vorbește despre faptul că de cele mai multe ori moldovenii petrec timpul pe rețelele sociale, cea mai populară fiind Facebook. 67% dintre respondenți s-au înregistrat aici, majoritatea dintre ei au între 25 și 35 ani, studii medii sau superioare. Locul doi în ratingul rețelelor sociale îl deține, cu 66 %, ”Odnoklassniki”, care înregistrează, ca regulă, utilizatori de peste 36 ani, cu studii medii. Circa 27% dintre respondenți utilizează Instagram, prevalează aici studenții și orășenii. În Moldova, ceva mai puțin populare sînt Вконтакте, Twitter și Linkedin.

În același timp, raportul de monitorizare al Fondului Youth Development For Innovation arată că cel mai des concurenții electorali utilizează platformele online Facebook și ”Odnoklassniki” pe aceste rețele propria pagină sau grup dețin mai bine de 80% dintre concurenții electorali. Periodic accesează Youtube și Instagram cca 60–80% dintre concurenții electorali. Conform raportului, în parlamentarele-2019 activitatea cea mai intensă pe cele patru platforme sus-numite o înregistrează Partidul Acțiune și Solidaritate (Facebook), Partidul Socialiștilor (”Odnoklassniki”), Partidul Democrat (Instagram). Conform datelor, PDM și PAS au cam același nivel de activitate pe Youtube.

Livia Țurcanu, unul dintre autorii raportului, menționează că în Moldova interesul pentru această tematică ține de analizarea experienței internaționale respective. Spre exemplu, referendumul britanic în problema Brexit sau prezidențialele - 2016 în SUA, în care noile tehnologii de comunicare pe rețelele de socializare au avut o influență mult mai mare ca cea așteptată.  În același timp, în Moldova există și precedentul alegerilor locale din 2018,  rezultatul cărora a fost recunoscut nul pe motiv că în ziua tăcerii au fost utilizate rețelele de socializare. 

Facebook este autorizat să declare  

Printre scandalurile de rezonanță ale actualei campanii electorale este și blocarea fără precedent a conținutului online local de pe una dintre cele mai populare în Moldova rețele sociale. Zilele trecute, Facebook a declarat oficial că a îndepărtat 168 de profiluri și 28 de pagini, precum și 8 conturi Instagram, care ar fi ”coordonat comportamentul neautentic  privind persoane din Moldova”. O singură pagină dintre cele blocate avea cca 54 mii de abonați.  

Administrația Facebook nu ascunde că aceste acțiuni țin nemijlocit de procesul electoral. ”Reieșind din apropiatele alegeri din Moldova, am decis să aducem la cunoștința oamenilor  acțiunile întreprinse de noi și faptele pe care le cunoaștem la moment”, a declarat Nathaniel Gleicher, șeful departamentului politici de securitate cibernetică Facebook.  

Potrivit lui, cei care stau în spatele acestei activități au încercat să-și ascundă identitatea. Totuși, pe parcursul anchetei s-a aflat că activitatea în cauză ”parțial ține de angajații guvernului moldovenesc”, care își coordonau reciproc acțiunile. Gleicher scrie că, pentru a-i induce în eroare pe utilizatori, aceștia au folosit conturi false, dar și unele conturi autentice. 

Conform informației, pentru publicitate pe Facebook și Instagram s-au cheltuit cca 20 mii dolari (în dolari, euro și lei românești). Se menționează că, de obicei, administratorii paginilor și profilurilor blocate, publicau știri locale și informații privind problemele politice, fotografii cu caracter manipulator, postări satirice, mai creau și pagini-clone. Compania Facebook a publicat un șir de imagini cu paginile înlăturate, din care se vede că cea mai mare parte a conținutului ține de alegerile parlamentare–2019 și reprezintă încercări de a influența electoratul.  

”Lucrăm în permanență la depistarea și curmarea acestui gen de activitate, deoarece nu dorim ca serviciile noastre să fie utilizate pentru a manipula oamenii”, subliniază Gleicher. Potrivit lui, la ancheta internă inițiată de Facebook, a contribuit un ONG din Moldova.  

Luptă fără reguli

{{344506}}În replică, guvernul s-a distanțat de acțiunile depistate de specialiștii în securitate cibernetică Facebook. Reprezentanții cabinetului de miniștri spun că ei ”nu controlează activitatea propriilor  angajați, numărul cărora trece de 200 mii, în conturile acestora pe rețelele sociale”. Dar experții au atras atenție asupra faptului că în scopuri electorale au fost folosiți bani nedeclarați. Mulți observatori consideră că autoritățile trebuie să inițieze o anchetă și, în funcție de rezultatele acesteia, să pună problema excluderii din cursa electorală a concurenților care doresc să se promoveze cu ajutorul trolilor și a unui conținut informativ fals . 

Experții au impresia că rapoartele financiare ale partidelor politice, prezentate CEC pe parcursul ultimilor săptămîni, tăinuiesc informația despre cea mai mare parte a cheltuielilor suportate de partidele politice în scopul promovării lor pe net. Asta în timp ce aproape pe fiecare pagină web poți vedea bannere publicitare ale concurenților care participă la procesul electoral. Conform rapoartelor financiare, la 18 februarie, lideri la capitolul investiții erau Partidul Democrat (peste 5,8 mln. lei) și Partidul ”Șor” (peste 3,9 mln. lei). Pe locul trei –Partidul Socialiștilor cu cheltuieli de peste 1 mln. lei. Cheltuielile declarate oficial de alți concurenți au fost mult mai mici. 

Autorii raportului de monitorizare al Fondului Youth Development For Innovation menționează că în Moldova reflectarea campaniei electorale în spațiul online nu este reglementată, iar activitatea concurenților electorali pe rețelele sociale nu este monitorizată la fel ca în cazul radiodifuzorilor. În același timp, lipsesc standardele electorale privind propaganda în spațiul digital, stipulările interne ori internaționale, care ar reglementa publicitatea electorală pe internet și conținutul afișat pe rețelele sociale.  

Din spusele Liviei Țurcanu, în prezent, Codul electoral nu conține prevederi specifice privind plasarea mesajelor electorale în mediile sociale, aceste rețele au fost incluse în categoria mijloace de comunicare mass-media sau alte forme de comunicare. Expertul concluzionează că, deoarece legislația electorală nu reglementează utilizarea instrumentelor digitale în campania electorală, rețelele sociale devin un spațiu în care lupta politică se desfășoară fără careva reguli. Coordonatorul proiectului Igor Ciurea menționează că, după alegeri, specialiștii vor prezenta un raport cu concluzii și recomandări, inclusiv menite să îmbunătățească utilizarea instrumentelor digitale în procesul electoral.    

Dintre toate particularitățile internetului ca mediu de comunicare, experții evidențiază caracterul lui anonim. În timpul campaniei electorale, orice publicație despre candidat, fie că este vorba despre un prospect, un articol promoțional, o dezvăluire etc., ca regulă, conține niște date de ieșire, care pot sta la baza unor litigii juridice. Însă pe internet mereu apar informații, autorii cărora nu pot fi identificați, ceea ce limitează posibilitățile de luare a deciziilor juridice. Aceste informații pot fi citate de mass-media și, astfel devin accesibile unui număr mare de oameni. Are loc legitimizarea informației, adică internetul permite să se facă trimitere la informații, originea cărora este necunoscută.  

Anume de aceea în spațiul virtual deseori apar dezinformații, materiale care compromit adversarii politici, internetul este utilizat intens și pe post de canal eficient de difuzare a zvonurilor. Spre exemplu, la 14 februarie, pe rețelele sociale a apărut un șir de imagini foto și video ce înfățișează două femei care se îmbrățișează și se țin de mînă, una dintre ele ar semăna cu Maia Sandu. A doua zi, politicianul a fost nevoit să convoace o conferință de presă pentru a nega implicarea sa în subiectul dat. ”Eu nu sunt lesby și nici nu am fost vreodată”, a declarat Sandu și a adăugat că video-ul a fost fabricat și filmat la Munchen, unde ea nu a fost niciodată. 

În același timp vom menționa că unii experți înclină să creadă că rolul internet-tehnologiilor în procesul electoral local este exagerat. Ei consideră că, deși partidele politice din alte țări utilizează aceste instrumente ani în șir, în Moldova ele nu-s așa de atotputernice. Aceasta se explică prin imposibilitatea creării unui portret deplin și veridic al alegătorului, deoarece cetățenii au viziuni politice destul de instabile, care nu permit o prognozare exactă a scrutinului.  

Victor Suruji

Citește-ne pe Twitter, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load