COVID-19 în MOLDOVA

TEMELE PRINCIPALE Toate Știrile

mai multeminimizează

Alegeri la limită. Care va fi prezența la alegerile prezidențiale?

Zilele trecute experții politici au făcut pronosticuri cu privire la prezența alegătorilor la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie. Au răsunat chiar presupuneri, că din cauza absenteismului aceste alegeri ar putea fi declarate invalide.

Istoria RM independente cunoaște asemenea cazuri. Ce-i drept, doar la alegerile locale. În a. 2005 chișinăuienii de patru ( !) ori au încercat să aleagă primarul general. Dar deoarece la scrutin participa doar o treime din electorat (prezența minimă atunci a fost de 19,8%, maximă – 27%) de fiecare dată alegerile primarului general de Chișinău erau declarate invalide. În a.2005 edilul capitalei așa și nu a fost ales, timp de doi ani Vasile Ursu a asigurat interimatul.

Activitate aproape ”normală”

În actualele alegeri, pentru a patra oară președintele Moldovei va fi ales de întregul popor.

În a.1991, la primele alegeri generale ale șefului statului, în care unicul candidat era Mircea Snegur, prezența la urne a fost de 84%, au votat 2 mln. 268 mii de cetățeni. Asta fără Găgăuzia și Transnistria, care au declarat că nu vor participa la scrutin. La alegerile generale din a.1996, în care a învins Petru Lucinschi, în primul tur prezența a fost de 68,13%, în al doilea – 71,68%. Iar la prezidențialele din a.2016, în care a învins Igor Dodon, în primul tur la urne s-au prezentat 50,95% dintre alegători, în al doilea - 53,45%.


În medie, la alegerile parlamentare activitatea alegătorilor constituia 55-57%. Drept că la parlamentarele din 24 februarie,2019 la urne s-au prezentat doar 49,22% dintre cetățenii cu drept de vot. Însă în general, pentru Moldova “normală” poate fi considerată prezența de 50-55%. Însă la alegerile prezidențiale din a.2020, cred mulți experți politici, activitatea alegătorilor va fi departe de ”normalitate”.

În opinia politologului Igor Volnițchi, pasivitatea cetățenilor în actualele alegeri prezidențiale ar putea fi ”fără precedent”. Potrivit lui, și sondajele interne închise, efectuate de partidele politice, demonstrează un lucru – nivelul înalt de boicotare a alegerilor prezidențiale.

“Politicienii care au acces la aceste sondaje, ascund asta. Dar esențialul, care va deosebi actualele alegeri de cele precedente, va fi absenteismul alegătorilor. Vom avea o participare fără precedent, o pot spune și fără sondaje. Vom avea o situație stranie – un număr mic de cetățeni care în alegerile obișnuite cu o prezență relativ normală ar fi fost în minoritate, poate deveni majoritate din cauza absenteismului taberei adverse ”, - a declarat Volnițchi în emisia unui post TV.

Și politologul Viorel Cibotaru crede că prezidențialele-2020, chiar dacă vor avea loc, “vor fi, desigur, la limită”. “Limita”, reieșind din legislația în vigoare, înseamnă o prezență mai mică de 40%.

Conform art.125 din Codul electoral, alegerile prezidențiale se declară invalide dacă în primul tur de scrutin participă mai puțin de o treime din persoanele incluse în listele electorale. Adică, 33,33% din numărul total al cetățenilor cu drept de vot. În turul doi de scrutin alegerile vor fi validate indiferent de numărul cetățenilor prezenți la urne.

Anterior, o prezență așa de joasă (mai puțin de 33%) a fost fixată doar la alegerile locale, însă acum, în opinia unor comentatori politici, ea poate fi înregistrată și la alegerile prezidențiale, din care motiv s-ar putea ca acestea să nu fie validate. Dar majoritatea analiștilor politici cad totuși de acord, că prezidențialele din acest an vor fi validate, chiar dacă activitatea alegătorilor va fi extrem de joasă.

“Minus 150 mii de alegători ”

Mai mulți factori ar putea cauza prezența joasă la urne – de la potențialul de mobilizare extrem de redus la oboseala generală și dezamăgirea electoratului. Desigur, alegerile ar putea fi influențate și de pandemia coronavirusului.

În toată lumea, COVID-19 a afectat nu doar procesele economice, dar și pe cele politice. A apărut chiar termenul “democrație virală”. Sporirea numărului de îmbolnăviri a pus în pericol campaniile electorale într-un șir întreg de țări, multe din ele au fost nevoite să transfere alegerile de diferite niveluri. În rezultat, spre exemplu, astă vară în Franța turul doi al alegerilor locale, transferat în timp din cauza pandemiei, a avut loc în condițiile unei prezențe extrem de joase – ceva mai mult de 40%. Printre cauzele unei asemene inactivități a fost și frica cetățenilor de a se infecta cu coronavirus. Și recentele alegeri parlamentare și municipale din Serbia s-au terminat cu cel mai mic indice al activității electoratului din ultimii șase ani.

La finele lunii august – începutul lui septembrie un șir de țări (Germania, Austria, Marea Britanie, Georgia, Israel) au declarat că intră în cel de-al doilea val al epidemiei coronavirusului. “Am fost recent în România, ei așteaptă cu groază lunile octombrie-noiembrie”, - a declarat expertul economic Veaceslav Ioniță. Și la noi este înregistrată a sporire a numărului de infectări. А fost înregistrat un număr-record de infectări cu COVID-19 de la începutul epidemiei - 786 cazuri noi, dintre care doar 7 ”de import”.

Dar chiar și fără actuala forță majoră (coronavirusul), alegerile prezidențiale-2020 vor fixa o reducere semnificativă a prezenței, comparativ cu prezidențialele - 2016 – din motive “tehnice” .

“La noi an de an scade numărul populației. Spre exemplu, anul trecut din Moldova au plecat cca 40 mii de persoane. Este aproximativ populația unui raion, Taraclia. Adică, un raion întreg nu mai participă, - spune expertul economic Veaceslav Ioniță. – La începutul pandemiei la noi se spunea că în țară revin activ cei plecați la muncă. Era numită și o cifră de cca 200 mii de gastarbiteri, care pot influența prezența alegătorilor în alegerile prezidențiale, fortifica electoratul candidaților de dreapta și deveni forța motrice a protestelor din toamnă. Dar noi am efectuat propria investigație și am văzut că numărul celor care au revenit în țară pe perioada pandemiei nu trece de 25 mii de persoane.

Alte 25 mii – așa zișii gastarbiteri sezonieri, care merg peste hotare pentru a munci un timp oarecare, după care revin în țară. Adică, după introducerea măsurilor de carantină, în Moldova s-au întors nu 200 de mii, da cel mult 50 de mii. Ceilalți fac parte din numărul concetățenilor noștri, care din varii motive (odihnă, turism, tratament, shopping, vizita rudelor, delegații) au mers peste hotare și au fost prinși acolo de pandemie. Eu presupun, că majoritatea dintre aceste 50 mii deja au plecat îndărăt, în țările unde munceau. Mai mult, cred că acum, pe timp de pandemie, noi am avut un reflux de cetățeni, în pofida hotarelor închise. Cred că din Moldova au plecat în acest an nu mai puțin de 20 mii de persoane, plus la cele 50 mii care s-au întors în țările unde munceau ”, - crede Veaceslav Ioniță.

În rezultat, în interiorul Republicii Moldova s-a produs încă o reducere ”tehnică” a numărului de alegători. Din calculele lui V.Ioniță, după prezidențialele-2016 numărul cetățenilor cu drept de vot, care trăiesc pe teritoriul țării, s-a redus cam cu 150 mii.

“Prezidențialele precedente la noi au avut loc în octombrie-noiembrie,2016. Conform datelor statistice, pe atunci populația țării era de 2 mln. 824 mii persoane. La începutul a.2020 aveam deja 2 mln. 640 mii. Dacă acceptăm că în acest an din țară au mai plecat 20 mii de cetățeni, reiese că numărul real de locuitori ai RM este cu 200 mii mai mic ca în a.2016. Să zicem că 25% din cei plecați erau copii, chiar dacă de fapt acest număr este mai mic. Reiese, că în prezent în interiorul țării numărul alegătorilor este cam cu 150 mii mai mic ca în a.2016. Asta înseamnă 10% din cei care participă real în alegeri și votează ”, - spune V.Ioniță.

Potrivit pronosticurilor sale, în interiorul țării se vor prezenta la urne în primul tur al alegerilor prezidențiale aproximativ 1,3-1,4 mln. cetățeni. Președintele Igor Dodon (el a sonorizat această cifră în cadrul platformei video “Președintele răspunde”) a presupus că-s cam 1,2-1,3 mln. Este un indice destul de înalt și pentru alegerile obișnuite, nemaivorbind de un scrutin în condiții epidemiologice.

“În Moldova de pe malul drept azi au rămas nu mai mult de 2,1 mln. alegători reali. Dacă la 1 noiembrie la urne se vor prezenta 1,4 mln. de cetățeni, va fi destul de mult. Asta înseamnă cam 67% din numărul alegătorilor rămași în țară. Nu veți mai vedea o asemenea activitate în alte țări ale lumii, poate doar cu excepția celor totalitare. Politicienii noștri trebuie să le fie recunoscători cetățenilor pentru că vin la urne și încă mai cred că votul lor poate schimba ceva. Dar deoarece aproape același număr de cetățeni moldoveni cu drept de vot (cca 1,2 mln) se află peste hotare sau locuiesc în regiunea transnistreană, acest indice se va nivela și prezența la urne de această dată va fi mai mică ca în 2016, - crede V.Ioniță.

Cîți cetățeni vor vota peste hotare?

În ajunul alegerilor prezidențiale, CEC a anunțat numărul total de cetățeni înregistrați în Registrul de stat al alegătorilor conform stării din 1 august. Această cifră a constituit 3 mln. 286 mii 304 persoane.

Veaceslav Ioniță crede că este un indice real, în pofida frecventelor revolte “de unde s-a luat cifra de 3 mln.”.

“Mulți se revoltă – de unde avem noi peste 3 mln. de alegători, dacă populația țării, împreună cu copiii, constituie nu mai mult de 2,6 mln. persoane. Dar CEC include în registrul său nu doar cetățenii rămași în Moldova, da pe toți cei cu drept de vot, inclusiv cei aflați peste hotare. Sora mea locuiește peste hotare de 20 de ani, dar este în continuare cetățeană a RM – cu ce drept CEC ar elimina-o din lista alegătorilor? Sau, să zicem, locuitorii din Transnistria. Conform estimărilor, acolo cam 300 mii de locuitori au cetățenie moldovenească. Ei doar nu-s oameni de sortul doi, ei au dreptul să voteze. Și ei au fost incluși în listele electorale ”, - spune expertul.

Dacă reieșim din faptul că în Moldova de pe malul drept azi există aproximativ 2,1 mln. alegători, iar cca 300 mii de cetățeni cu drept de vot locuiesc în Transnistria (chiar dacă ei, practic, nu participă la alegerile ”moldovenești”),dincolo de hotarele țării se află cca 900 mii de alegători potențiali. Însă în toată istoria electorală a Moldovei numărul cetățenilor care au votat peste hotare nu s-a apropiat nici de jumătatea acestei cifre.

Cel mai activ diaspora moldovenească s-a manifestat în turul doi al alegerilor prezidențiale din a.2016. Recordul de atunci a fost de 130 mii de cetățeni care au votat în secțiile de votare deschise peste hotare, în timp ce în primul tur acest indice a fost de doar 30 mii.

Dar de această dată, se arată convinși toți comentatorii politici, diaspora va fi destul de pasivă. Deși conform datelor CEC pentru participare la scrutinul din 1 noiembrie peste hotare și în Transnistria s-au înregistrat preventiv mai bine de 60 mii de cetățeni ai RM (peste 10 mii în Italia, 8 mii în Marea Britanie, 5,8 mii în Rusia, 5 mii în Germania), în primul tur de scrutin nu toți se vor prezenta la urnele de vot.

“Cele mai recente cifre, dacă îmi amintesc bine – peste 60 mii înregistrați. Însă deja azi putem să ne așteptăm că, în ciuda înregistrării, peste hotare prezența la urne va fi mult mai mică. În special, din cauza restricțiilor impuse de coronavirus în diferite țări. Mai ales în acelea, în care de obicei noi avem cel mai mare număr de votanți – România, SUA, Marea Britanie, Germania, Franța, Italia, Spania, Portugalia. Aproape în toate aceste țări este înalt nivelul de infectare cu coronavirus, unele au și declarat că a început al doilea val al epidemiei și au înăsprit din nou restricțiile pentru cetățeni. Toate aceste lucruri, desigur, vor influența prezența la urne a cetățenilor noștri în aceste țări”, - consideră politologul Viorel Cibotaru.

Din pronosticurile lui V.Ioniță, dacă campania electorală-2020 va fi la fel de slabă ca în prezent, nu va provoca pasiuni fierbinți și confruntări puternice ”dreapta -stînga”, ”Rusia-Europa”, luptători-oligarhi”, ca în prezidențialele-2016, în primul tur vor vota doar 15-20 mii de cetățeni din diasporă, în al doilea - “dă Doamne să vină 50 mii.”.

“Acum, în principiu, candidații la președinție se împung reciproc, dar oarecum fără ardoare. Această liniște relativă, dezbaterea unor chestiuni fundamentale fără a pedala tematica geopolitică, este avantajoasă președintelui Igor Dodon, dar mortală pentru candidații dreptei. Dar dacă în campania electorală aceștia vor reuși să aprindă spiritele, peste hotare numărul alegătorilor care la 1 noiembrie vor ieși să ”salveze Moldova” va spori, evident. Recordul din a.2016 nu va fi atins, dar dacă în turul doi vor vota 80-100 mii de concetățeni de-ai noștri, eu voi fi foarte uimit”, - spune V.Ioniță.

Și dacă totuși alegerile nu vor fi validate?

Dacă e să generalizăm presupunerile experților politici (în primul tur în interiorul țării vor vota 1,2-1,3 mln. alegători, alți cca 20 mii - peste hotare), la 1 noiembrie prezența la urne ar putea fi de 37-40%. Acesta, de bună samă, va fi un indice fără precedent în istoria electorală a Republicii Moldova.

Deși majoritatea comentatorilor politici cred că prezidențialele - 2020, fie și “la limită”, dar vor avea loc, ce va fi totuși dacă la 1 noiembrie activitatea electorală nu va ajunge la cele 33,33% cerute de lege?

Conform art.127 din Codul electoral, dacă alegerile prezidențiale nu vor fi validate sau vor fi declarate nevalabile, peste două săptămîni se vor organiza alegeri repetate cu utilizarea acelorași liste electorale și cu participarea acelorași candidați la șefia statului. Dacă și în alegerile repetate președintele nu va fi ales, vor fi stabilite alegeri noi. Parlamentul va trebui să numească o nouă dată a acestora în decurs de o lună, dar nu mai tîrziu de 60 zile înainte de alegeri.

Xenia Florea

Citește-ne pe Twitter, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Știrile partenerilor noștri
Mai multe

Sondaj Toate

load