X 
Transnistria stiri: 1394
Eurovision stiri: 502

Alegeri – 2019: O luptă dură conform regulilor

23 oct. 2019,, 17:51   Analitică
8740 0

Observatorii au fixat sute de încălcări la alegerile de duminica trecută. Printre acestea - agitația electorală ilegală în apropierea sectoarelor electorale, agresarea și intimidarea alegătorilor, votul în grup, transportarea organizată a cetățenilor spre sectoarele electorale, încălcarea votului secret, coruperea și ”migrarea” ilegală a electoratului, diverse lacune în listele electorale.

Totuși, potrivit evaluării făcute de observatorii naționali și internaționali, comparativ cu anii precedenți de această dată au fost înregistrate mai puține incidente. În opinia experților, campania electorală s-a desfășurat în condițiile unei lupte dure între principalii adversari politici, care totuși nu a depășit cadrul regulilor și a procedurilor electorale. În ziua scrutinului atmosfera nu era așa de tensionată ca mai înainte și majoritatea incidentelor depistate de observatori nu puteau influența direct sau indirect rezultatele scrutinului.

1745 de observatori și 5000 de polițiști

Duminică, 20 octombrie, cetățenii RM cu drept de vot au venit la urne pentru a-și alege primarii. Locuitorii circumscripțiilor uninominale nr.17, 33, 48 și 50 au avut de ales și reprezentanții lor în legislativ. În total, au fost deschise cca 2000 de sectoare electorale.

1745 de observatori au fost acreditați de CEC pentru monitorizarea alegerilor generale locale și a noilor alegeri parlamentare. 145 dintre ei reprezentau structurile internaționale, inclusiv Congresul autorităților locale și regionale a Consiliului Europei, misiunea căruia a inclus 24 observatori din 21 țări europene. Ceilalți au fost delegați de 11 organizații, misiunea cea mai numeroasă a fost cea a Asociației Promo-LEX: sute de observatori în diferite circumscripții, inclusiv 307 - la Chișinău.


În asigurarea ordinii publice și a securității au fost antrenați cca 5000 de colaboratori MAI. Polițiștii reacționau la adresările cetățenilor, care vizau încălcarea drepturilor lor și a legislației electorale, o parte a efectivului se afla în rezervă pentru cazurile de situații excepționale. În pofida mobilizării organelor de drept, majoritatea încălcărilor au fost depistate de observatorii naționali.

De la intimidarea alegătorilor la agitația ilegală

Nemijlocit în ziua alegerilor, observatorii au constatat peste 700 de incidente. Asociația Promo-LEX a fixat 74 cazuri de agitație electorală în apropierea sectoarelor electorale. Este vorba despre amplasarea materialelor și a afișelor electorale în raza de 100 metri de la locurile unde se vota și de agitație în ziua scrutinului pentru a schimba părerea alegătorilor. Spre exemplu, în sectorul electoral Băcioi, Chișinău, la 10 metri de sector se afla un panou cu candidatul la funcția de primar, iar la mică distanță de unul dintre sectoarele electorale de la Buiucani era parcat un camion cu publicitatea concurentului.

Conform datelor Promo-LEX, în 31 sectoare electorale au fost fixate cazuri de violență sau intimidare a alegătorilor. În plus, au fost depistate 42 cazuri de vot în grup și 37 – de repartizare a materialelor de agitație în apropierea sectoarelor electorale. Transportarea organizată a alegătorilor nu a fost practicată la fel de des, ca în alte campanii electorale, dar în rapoarte au fost reflectate cel puțin 15 incidente de acest fel. Potrivit observatorilor, este vorba despre autobuze, microbuze sau alte mijloace de transport, care conform regulilor nu trebuie să se afle în apropierea sectoarelor electorale.

Printre incidentele menționate de observatori a fost fotografierea buletinelor de vot. Deși Regulamentul privind activitatea birourilor electorale de sector interzice aceasta, mai mulți cetățeni nu numai că au fotografiat, dar au și publicat demonstrativ buletinul pe internet și, astfel, au arătat pentru cine au votat. O asemenea încercare a făcut ex-președintele Partidului liberal, Mihai Ghimpu, care și-a fotografiat buletinul, dar deoarece calitatea imaginii era proastă nu se vede dacă a pus sau nu ștampila ”Votat”. Printre alte încălcări a votului secret observatorii mai numesc amplasarea incorectă a cabinelor de vot, fapt care permitea vizualizarea alegerii făcute de cetățeni.

În ziua scrutinului în sectoarele electorale a funcționat sistemul de înregistrare video. Această măsură adăugătoare a avut menirea să asigure procesul transparent de vot și să protejeze de eventualele falsificări ale rezultatelor. Însă, conform observatorilor, în unele sectoare camerele de supraveghere video nu funcționau sau au fost instalate în așa fel, că puteau pune în pericol secretul votului.

Un fenomen destul de frecvent în actualele alegeri a fost nerespectarea programului de lucru a sectoarelor electorale. Astfel, la Chișinău, unul dintre sectoare s-a deschis cu o reținere de 40 minute, însă nici un alegător nu a depus plîngere pentru că nu a putut vota. Iar la Cimișlia a fost fixat un caz de suspendare nejustificată a procedurii votului. Motivul – o defecțiune a sistemului informațional automat de stat (SIAS) ”Alegeri”. Sectorul a fost închis, iar cetățenilor nu li s-a permis să intre timp de 10 minute. Nimeni dintre alegători nu s-a plîns, toți au așteptat posibilitatea să-și exprime votul. În total, au fost înregistrate 10 cazuri de funcționarea proastă a SIAS ”Alegeri”.

Coruperea electoratului: bani și alcool

Nu s-a trecut fără coruperea electorilor, în special prin remunerarea bănească și oferirea băuturilor alcoolice. Potrivit lui Pavel Postică, director de program și șef al misiunii de observatori al Asociației Promo-LEX, au fost fixate cel puțin cinci asemenea situații. La Gura Căinarului, r-nul Florești, prietenii candidatului la funcția de primar invitau alegătorii în barul local, iar în s. Braniște, r-nul Edineț, alegătorii erau adunați la magazinul aflat la 20-30 metri de locul scrutinului.

La Viscăuți, r-nul Orhei, la 150 metri de sectorul electoral a fost instalat un magazin mobil, care oferea alegătorilor ceai sau cafea. Unii trecători susțineau că acolo concurentul electoral mai oferea și remunerări bănești. După ce despre acest fapt a fost anunțată poliția, magazinul a fost închis.

La Jora de mijloc, Orhei, un grup de oameni care reprezentau concurentul electoral, se apropia cu listele de toți alegătorii și discuta ceva cu aceștia (în raza de 100 metri de la sectorul electoral). Acțiunea a durat nu mai puțin de o oră. În s.Triflești, r-nul Rezina, observatorii au văzut o unitate de comercializare a băuturilor în apropierea sectorului electoral, unde se mai afla și un colaborator al poliției. După votare, mulți alegători intrau acolo în grupuri. Polițistul a intervenit numai după ce i-a văzut pe observatori.

În ajunul scritunului, Inspectoratul general de poliție (IGP) a anunțat că investighează un caz de corupere a electoratului, dar a refuzat să divulge informația detaliată despre aceea unde a fost înregistrat incidentul și despre care candidat este vorba. ”Avem suspiciuni rezonabile de corupere a electorilor. Respectiv, am pornit o cauză penală, materialele vor fi trimise Procuraturii anticorupție”,a spus Veaceslav Balan, șef adjunct al Departamentului securitate publică IGP.

Printre alte încălcări depistate pe parcursul scrutinului: greșeli în listele electorale (inclusiv discrepanțe în adrese, prezența numelor unor cetățeni decedați, date personale incorecte, semnături străine), sigilarea incorectă a urnelor de vot, păstrarea inadecvată a buletinelor de vot, prezența persoanelor neacreditate în raza de 100 metri de sectorul electoral, deconectarea temporară a energiei electrice, utilizarea necorespunzătoare a buletinelor de vot.

”Migrarea” artificială și mesajele discriminatorii

Și cu privire la rezultatele campaniei electorale observatorii au avut un șir de întrebări pentru concurenți . Este vorba despre respectarea regulilor de finanțare a ei. Conform datelor Promo-LEX, cca 80% dintre candidații independenți nu-și declară cheltuielile în mod transparent. Dacă partidele înregistrate în cursa electorală, ca regulă, au prezentat CEC rapoartele lor financiare, doar 5% din cei 1364 de candidați independenți au făcut acest lucru. Alți 250 au raportat lipsa oricăror cheltuieli. Ceilalți peste 1000 de candidați independenți, în pofida prevederilor legii, nu au prezentat nici rapoarte, nici demersuri. În același timp, din calculele observatorilor, 25 de concurenți au declarat cheltuieli electorale de cca 800 mii lei.

Încă o problemă, discutată în Moldova la fiecare campanie electorală, este includerea în listele electorale a persoanelor decedate. Înainte de ziua alegerilor, asemenea cazuri au fost depistate în peste 170 sectoare. În același timp, observatorii au depistat cel puțin două situații care pot fi calificate ca ”migrare” artificială a alegătorilor. Într-o localitate din raionul Cimișlia într-o singură zi au fost făcute cel puțin șapte înscrisuri de reședință permanentă sau temporară, iar într-un sat din Florești candidatul la funcția de primar a cerut să fie înregistrate 9 persoane.

Asociația Promo-LEX menționează cel puțin 16 cazuri în care concurenții electorali au folosit în timpul campaniei electorale mesaje discriminatorii. ”Laurii” în acest caz îi aparțin Partidului Liberal, care a emis 8 asemenea mesaje. ”Partidul Nostru” are 6 mesaje de acest fel, cîte unul - Uniunea salvați Basarabia și Partidul ”Democrația acasă”. ”În 11 cazuri au fost folosite prejudecăți și stereotipuri de gen, în 5 – prejudecăți ce țin de dezabilități. Alte patru cazuri țin de instigarea la violență”, a relatat Pavel Postica în cadrul conferinței de presă.

Potrivit observatorilor, spre finalul campaniei electorale a sporit simțitor numărul acțiunilor și evenimentelor electorale. Cel mai mare număr de evenimente a fost organizat de PSRM (28% din numărul total), blocul ACUM (20%) și ”Partidul Nostru” (13%). Au fost menționate cel puțin șapte cazuri ce pot fi calificate drept cadouri electorale. În 87 de cazuri este vorba despre utilizarea resurselor administrative, dintre care 84 se referă la organizarea adunărilor preelectorale în instituțiile publice în orele de program. Conform Promo-LEX, de cele mai multe ori este vizat PSRM (33 cazuri), blocul ACUM (18) și ”Partidul Nostru” (10).

Observatorii mai menționează un șir de cazuri de incompatibilitate pe motiv de rudenie a membrilor birourilor electorale, sectoarelor electorale și a candidaților. În opinia lui Pavel Postică, CEC a încălcat principiul transparenței prin nepublicarea celor mai bine de 10 contestații depuse și a deciziilor luate pe marginea lor.

Bătăliile judiciare ale candidaților

Observatorii mai vorbesc și despre dificultățile cu care s-au confruntat candidații independenți în ajunul alegerilor. Din numărul total al concurenților înregistrați, doar 10% au fost independenți, restul au fost înaintați de partide și blocuri electorale. Asta în timp ce 10 potențiali candidați independenți nu au fost înregistrați. Misiunea Promo-LEX a constatat cazuri de aplicare eronată a legii, inclusiv de către autoritățile electorale și instanțe, la verificarea validității semnăturilor colectate.

Aceste fapte au dus la refuzul nejustificat de a înregistra unii concurenți. Printre cazurile de rezonanță este cel al lui Ruslan Codreanu, acțiunea căruia a fost admisă de Curtea de Apel Chișinău, care a recunoscut valide semnăturile adunate. În același timp, judecătoria Chișinău (sector Rîșcani) a respins acțiunea lui ca fiind nefondată, fapt care vorbește despre lipsa unei practici judiciare uniforme în asemenea cazuri. Una dintre cauzele situației create este faptul că prevederile Regulamentului CEC privind listele de subscriere stabilesc condiții mai dure comparativ cu cele din Codul electoral. Totuși, menționează cei de la Promo-LEX, nimeni dintre concurenți nu a contestat aceste norme.

Pe parcursul campaniei electorale, și alți candidați au fost implicați în dezbateri judiciare. Pe marginea acțiunii lui Valeriu Munteanu, liderul Uniunii Salvați Basarabia, judecătoria sect. Rășcani l-a obligat pe Ion Ceban, candidatul PSRM la funcția de primar general, să elimine imaginea lui Ștefan Cel Mare de pe materialele sale electorale, iar pe cele deja tipărite – să le nimicească. Ceban a declarat pe pagina sa socială, că este gata să se supună deciziei judecătorești și că echipa sa deja se ocupă de aceste probleme.

Dar Curtea de Apel Chișinău, după care și Curtea Supremă de Justiție, au concluzionat altfel: verdictul a fost anulat, iar candidatului PSRM i-a fost permis să utilizeze imaginea domnitorului moldovean în publicitatea și materialele de agitație electorală. Conform judecătorilor, Munteanu trebuia să respecte procedura și să se adreseze Comisiei Electorale de Circumscripție, iar aceasta – să apeleze instanța. Anterior într-un litigiu asemănător a figurat candidatul blocului ACUM Andrei Năstase, care a fost obligat să elimine imaginea lui Ștefan cel Mare și a primăriei Chișinău de pe materialele de agitație electorală.

Nici peste hotare nu s-a trecut fără incidente. Vasile Calmațui, unul dintre candidații independenți din circumscripția nr.50, și-a exprimat nemulțumirea pentru faptul că în ultimul moment autoritățile au transferat sectorul electoral din Paris la o distanță de 3 km de locul anunțat inițial. El deja își anunțase adepții și potențialii alegători unde pot vota. În rezultat, consideră Calmațui, alegătorii puteau decide că el i-a mințit și să-și modifice preferințele sau să renunțe să mai voteze. Candidatul a contestat această decizie la CEC și MAEIE al RM.

Unic, dar plictisitor

Pavel Postică menționează că duminica trecută misiunea observatorilor a fixat mai puține încălcări decît la precedentele alegeri din 2015. Conform experților, campania electorală s-a desfășurat în condițiile unei lupte dure între adversarii politici, care totuși nu au încălcat regulile și procedurile electorale. Majoritatea incidentelor depistate de observatori nu puteau influența, direct sau indirect, rezultatele alegerilor.

Despre organizarea bună a alegerilor în Moldova au declarat și observatorii misiunii Congresului autorităților locale și regionale a Consiliului Europei. Dar misiunea s-a arătat alarmată de cerințele dure față de înregistrarea candidaților independenți, spre deosebire de pretendenții înaintați de partidele politice, și a recomandat să fie modificată legislația. Azi, cerința minimă de colectare a semnăturilor de către candidatul independent la funcția de primar este de 5% din alegătorii circumscripției date, în loc de 1%, cum recomandă Comisia de la Veneția. Observatorii internaționali s-au pronunțat pentru măsuri mai eficiente de combatere a utilizării nejustificate a resurselor administrative, precum și pentru amendamentele ce permit dreptul la vot doar conform locului permanent de trai.

În același timp, comentatorii atrag atenție asupra faptului că în Moldova numărul alegătorilor este în continuă creștere. Alexandru Muravschi, fost vicepremier, este uimit de faptul că în actualele alegeri prezența la vot a fost mai mică ca mai înainte, iar numărul celor care au votat la 20 octombrie – semnificativ mai mare. ”Reiese că acum numărul alegătorilor incluși în listele electorale este mai mare ca în alegerile trecute. Noi cunoaștem, că, pe de o parte, populația emigrează, pe de alta – în liste numărul persoanelor a crescut. Cum se poate așa ceva?”, se întreabă Muravschi.

Fostul consilier municipal Oleg Cernei, care a participa la șapte campanii în Chișinău, menționează că aceste alegeri au fost unice în special prin reducerea la minim a utilizării resurselor administrative și eliminarea presiunilor administrative. El menționează lipsa autobuzelor cu miniștri și funcționari publici, implicați în procesul electoral, cum se practica anterior. În opinia lui Cernei, un rol pozitiv l-a avut numărul neobișnuit de mare al concurenților la funcția de primar al capitalei, fapt care a conferit campaniei un caracter tehnic: ”Mesajul pentru alegători a fost infrastructura, dezvoltarea urbană, dezvoltarea cartierelor și a suburbiilor”.

Mulți comentatori subliniază că în ziua scrutinului atmosfera nu era la fel de tensionată, ca altădată. Din spusele vicespicherului Alexandru Slusari, din acest motiv pentru unii analiști campania a părut plictisitoare și monotonă. ”Noi ne-am obișnuit cu răul, cu faptul că regimul falsifică voturile și, astfel, am devenit ostaticii acestui sindrom. De această dată, toți concurenții, opoziția și puterea, au spus că, cu mici abateri, alegerile au fost libere și corecte”, menționează Slusari.

Victor Surujiu

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?