Alegerea de către popor a procurorului general și a judecătorilor Curții Constituționale, „unirea” light și Codul fiscal conform standardelor UE. Ce promit candidații la funcția de deputat? Partea I

„Niciodată nu se minte atît de mult ca în timpul războiului, după vînătoare și înainte de alegeri” – această frază, actuală în toate timpurile, îi este atribuită „cancelarului de fier” Otto von Bismarck.

Campania electorală în stil moldovenesc corespunde în totalitate acestui aforism. Încă de la alegerile parlamentare anticipate din 2021, după ce a analizat promisiunile și programele electorale ale candidaților, centrul de analiză „Expert-Group” a ajuns la concluzia că majoritatea dintre acestea sînt absolut imposibil de realizat din punct de vedere financiar în sfera socială și economică. Iar propunerile unor candidați contravin chiar principiilor economiei de piață, legislației naționale și angajamentelor internaționale asumate de Republica Moldova. La alegerile parlamentare din 2025 nu s-a schimbat nimic.

Dintre cei 22 de concurenți electorali (Blocul Unității Naționale (BUN) s-a retras din alegeri în favoarea PAS), pot fi numărați pe degete cei care au prezentat programe electorale bine gîndite, cu un nivel ridicat de înțelegere a problemelor țării și măsuri reale pentru depășirea acestora. Majoritatea candidaților, inclusiv partidul de guvernămînt, au preferat să promită alegătorilor lucruri care nu vor fi niciodată îndeplinite. În schimb, promisiunile sînt zgomotoase și frumoase.

La un moment dat, unele țări din spațiul post-sovietic au luat în considerare în mod serios introducerea de sancțiuni – pînă la pedepse penale – pentru neîndeplinirea promisiunilor electorale. Un astfel de proiect de lege a fost elaborat și în Republica Moldova. Acesta prevedea închisoarea pentru politicienii care înșală și nu își îndeplinesc angajamentele asumate față de alegători. Dar inițiativa legislativă nu a avansat.

A încercat să controleze nivelul de îndeplinire a promisiunilor electorale ale formațiunilor politice, care au ajuns la putere în urma diferitelor alegeri, și societatea civilă. Acum zece ani, Asociația pentru Democrație prin Participare (ADEPT) a lansat un portal special, promis.md, unde a analizat cîte promisiuni și la ce nivel („satisfăcător”, „bine” sau „excelent”) au fost îndeplinite. Dar această inițiativă nu a durat mult, deoarece întotdeauna apar crize financiare, economice sau energetice globale, pandemii sau războaie la vecini, pe care poți da cu ușurință vina pentru propriile greșeli sau incapacitatea/reticența de a face ceva.

Ce promit electoratului actualii candidați la funcția de deputat în Parlamentul de cea de-a XII-a legislatură?

Luptă „planificată” împotriva corupției

Lupta împotriva corupției este ca o mantră electorală tradițională a politicienilor moldoveni începînd încă cu anii 1990. Numai ce nu au promis candidații la alegeri de-a lungul anilor pentru a învinge acest fenomen? Au declarat „o adevărată cruciadă împotriva corupției, criminalității economice, grupărilor mafiote și birocrației”, inclusiv prin anularea imunității parlamentare, pentru ca „corupția și criminalitatea economică să fie private de acoperirea politică”. Și privarea pe viață a dreptului de a ocupa funcții publice pentru persoanele care au fost surprinse în comiterea de infracțiuni de serviciu și corupție. Și confiscarea averii „tuturor hoților și corupților”.

Sub sloganul luptei fără compromisuri împotriva corupției, acum patru ani, actualul partid de guvernămînt „Acțiune și Solidaritate” a participat la alegerile anticipate. Însă Republica Moldova ocupă în continuare una dintre pozițiile de frunte în studiile internaționale privind nivelul corupției în rîndul țărilor europene. De aceea, și la aceste alegeri, mulți candidați (dar deja nu și PAS) promit din nou că se vor „clarifica”, „vor eradica” și „învinge” corupția.

De exemplu, „Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa” a Arinei Spătaru a planificat „10 pași concreți prin care ALDE va deschide calea către Europa”. Pe locul 1 în această listă de angajamente se află crearea Agenției Naționale Anticorupție, care pînă în 2029 trebuie să investigheze 500 de cazuri de corupție și să confiște active ilegale în valoare de cel puțin 5 miliarde de lei. De ce anume 500 și nu 430 sau 620, nu se știe. Probabil pentru că este o cifră frumoasă.

„Partidul Nostru” al lui Renato Usatîi, la fel ca acum patru ani, intenționează să lichideze Centrul Național Anticorupție „ca principală sursă de corupție în Moldova” (dar și SIS) și să creeze un serviciu special „exclusiv în interesul țării și al cetățenilor”. De asemenea, intenționează să înăsprească pedepsele pentru corupție și traficul ilegal de droguri – de la 15 ani de închisoare.

Candidatul independent Andrei Năstase este convins că trebuie de acționat și mai dur – el propune introducerea pedepsei cu închisoarea pe viață pentru cazurile grave de corupție și trădare de țară, precum și pentru pedofilie și trafic de droguri cu implicarea copiilor.

Candidatul independent Olesea Stamate consideră că trebuie eradicată practica promovării în funcții-cheie pe baza loialității politice, „de altfel noi nu avem nicio șansă să reducem corupția”. Blocul „Împreună” propune adoptarea unei legi privind reglementarea activității de lobby, considerînd că legalizarea lobby-ului va permite reducerea nivelului de corupție prin creșterea transparenței procedurii de luare a deciziilor de către organele de stat.

Mișcarea „Respect Moldova”, la conducere căreia a venit nu cu mult timp înainte de alegeri fostul președinte al parlamentului și ministru al Economiei, Marian Lupu, planifică să lupte cu „corupția internă” prin efectuarea unor audituri permanente și introducerea unor mecanisme de responsabilizare a instanțelor de judecată. Iar partidul „Noua Alegere Istorică” (NOI) intenționează să adopte Programul național de combatere a corupției „cu metode concrete și eficiente, nu cu declarații”, să întărească controlul asupra cheltuirii fondurilor publice, să consolideze responsabilitatea personală a funcționarilor care gestionează fondurile bugetare și proprietățile, să asigure transparența și controlul public al acțiunilor funcționarilor publici în ceea ce privește eliberarea autorizațiilor individuale, precum și să organizeze concursuri deschise pentru contracte și achiziții publice.

Banca Națională, ca creditor și bancă cu 100% capital de stat

Mai mulți concurenți electorali, cu șanse reale de a accede în parlament, au declarat că una dintre prioritățile lor economice este crearea unei bănci de stat. În opinia lor, acest lucru va permite reducerea atît a costurilor serviciilor bancare, cît și a costurilor creditelor pentru populație și agenții economici.

De exemplu, „Blocul Patriotic” (PSRM, PCRM, Partidul „Inima Moldovei” și Partidul „Viitorul Moldovei”) propune, în secțiunea „Reformarea sistemului financiar-bancar”, „înființarea unei bănci comerciale de stat care să gestioneze toate mecanismele de finanțare a fondurilor publice, inclusiv proiectele de industrializare a țării”.

În principiu, „patrioții” au deja o bază legislativă în acest sens. În iulie, deputatul Blocului Comuniștilor şi Socialiștilor, Petru Burduja, a înregistrat în parlament o iniţiativă legislativă privind înfiinţarea unei bănci comerciale de stat – „Banca de Investiţii şi Modernizare a Moldovei” S.A., cu capital 100% de stat, care va fi subordonată direct Ministerului Finanţelor.

„În prezent, în Moldova nu există nicio bancă comercială cu capital moldovenesc. Toate fluxurile financiare, inclusiv banii de stat, trec prin bănci cu proprietari străini. Asta înseamnă că profitul pleacă în străinătate, iar sistemul nostru bancar depinde complet de voința stăpînilor occidentali”, a declarat parlamentarul, menționînd că „în România există Banca de Investiții și Dezvoltare, iar Ungaria are două bănci de stat puternice, care au jucat un rol decisiv în ieșirea din crizele recente. De ce România și Ungaria pot, iar Moldova nu?”.

Proiectul de lege al lui Petru Burduja prevede că banca de stat va deveni un instrument de sprijinire a economiei naționale, a marilor proiecte de infrastructură, a proiectelor de dezvoltare regională și a investițiilor strategice, precum și va asigura accesul la finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Crearea unei bănci naționale de investiții și economii, care va gestiona atît resursele financiare proprii, cît și cele atrase de Fondul național pentru bunăstare (se propune ca aceasta să preia gestionarea întregii proprietăți de stat, iar fondurile confiscate pentru infracțiuni împotriva statului și corupție vor fi transferate către aceasta) este prevăzută în programul electoral al Blocul „Alternativa”. De aceea, Blocul „Alternativa” propune, de asemenea, crearea unei Bănci de Investiții de Stat, care „va deveni un instrument cheie pentru modernizarea economiei Republicii Moldova”. Noua structură financiară de stat ar trebui să rezolve problema accesului limitat al întreprinderilor la resursele de creditare și să sprijine sectoarele strategice – infrastructura, agricultura, industria și transportul. În plus, crearea unei bănci comerciale de stat va permite „prevenirea formării de carteluri între băncile private” și reducerea ratelor dobînzilor la creditele acordate sectorului real al economiei.

Crearea unei bănci de stat este una dintre prioritățile electorale ale „Partidului Nostru”, deoarece „în prezent, toate băncile din Moldova sînt controlate de capital străin, ceea ce le permite să mențină prețuri ridicate și să obțină profituri enorme, fără a ține cont de greutățile cetățenilor”. În consecință, în prezent avem „nu numai cele mai scumpe credite din Europa, dar și cele mai costisitoare servicii bancare”. În plus, băncile comerciale „prin dobînzi exagerate duc agricultorii la faliment și le confiscă pămîntul”.

Cel mai elaborat plan de dezvoltare a sistemului financiar al statului a fost prezentat de partidul recent înregistrat și care participă pentru prima dată la alegeri, Alianța „Moldovenii”, care propune:

Crearea Fondului de Dezvoltare a Economiei Moldovei, prin emiterea de lei moldovenești în mărime echivalentă cu 50% din mijloacele păstrate în rezervele valutare, jumătate din veniturile din privatizare, precum și cea mai mare parte a mijloacelor valutare pe care statul (BNM) le va procura pe viitor. Din mijloacele fondului de dezvoltare se propune:

• Crearea unei Bănci de Investiții de Stat pentru Dezvoltarea Moldovei cu un capital propriu de cel puțin 7,0 miliarde de lei pentru creditarea pe termen lung a sectoarelor prioritare ale economiei și a proiectelor importante de dezvoltare;
• Crearea unei Bănci de Economii de Stat cu un capital de 5,0 miliarde de lei pentru organizarea unei creditări de calitate a întreprinderilor mici și mijlocii;
• Crearea unei Bănci Agrare de Stat cu un capital propriu de cel puțin 5,0 miliarde de lei în scopul finanțării preferențiale și prioritare a întreprinderilor agricole;
• Crearea unei Companii Ipotecare de Stat (CIS), cu un capital propriu de cel puțin 10,0 miliarde de lei și cu pachetul de control al statului, pentru creditarea pe termen lung (nu mai puțin de 25 de ani) a familiilor care au nevoie de îmbunătățirea condițiilor de trai, la o dobândă acceptabilă (nu mai mult de 3% pe an). În această companie pot fi atrase și fonduri de la investitori privați. Transmiterea CIS în gestiunea unei companii moldovenești solide, cu o reputație ireproșabilă. Elaborarea pentru CIS a unui sistem de selectare a familiilor solvabile (dar nu bogate) care necesită îmbunătățirea condițiilor de trai. Crearea de filiale ale acestei companii în fiecare regiune a Moldovei. Această măsură, în opinia liderilor Alianței „Moldovenii”, va spori semnificativ optimismul tinerelor familii cu privire la viitorul statului lor, precum și va permite crearea unui număr mare de locuri de muncă în construcții și în sectoarele conexe;
• Crearea unei companii de investiții de stat pentru a investi în fonduri de venture (cu risc) pentru dezvoltarea companiilor de înaltă tehnologie;
• Crearea unei companii de asigurări de stat pentru asigurarea riscurilor instituțiilor financiare la acordarea de credite reprezentanților întreprinderilor mici și mijlocii care nu dispun de garanții suficiente și exportatorilor.

Alegeri generale pentru funcția de procuror general

Candidatul independent Andrei Năstase propune ca, pe lîngă alegerile prezidențiale, parlamentare și locale, să fie introdus în Moldova încă un tip de alegeri – pentru funcția de procuror general.

„Procurorul general, la fel ca președintele, trebuie ales de popor. Astfel, în funcție va fi numită o persoană care exprimă interesele poporului, dar nu una supusă „telefoanelor de sus”, a declarat Năstase. El a scris pe rețelele de socializare că pînă acum „toate partidele aflate la guvernare au numit procurori generali care le erau subordonați și care le acopereau acțiunile ilegale”. Dar această situație trebuie schimbată. Politicianul propune, de asemenea, ca procurorii și judecătorii să fie trași la răspundere pentru cauzele pierdute la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Alegerile populare pentru funcția de procuror general nu sînt deloc o idee nouă a lui Andrei Năstase. În 2021, deputații partidului „Șor”, interzis în prezent, au propus deja modificarea Constituției, astfel încît procurorul general din Moldova să fie ales de popor. Deputații acestui partid au propus crearea în parlament a unui grup de lucru pentru pregătirea amendamentelor corespunzătoare la Constituție și includerea în aceasta a reprezentanților tuturor fracțiunilor și a experților în drept constituțional, dar inițiativa lor legislativă nu a găsit sprijin în rîndul colegilor.

Alegerile populare ale judecătorilor CC și reforma Curții Constituționale

Partidul Alianța „Moldovenii” propune ca cetățenii să aleagă direct și judecătorii Curții Constituționale - prin vot universal, egal și secret, pentru un mandat de 9 ani, fără drept de realegere.

Acesta este unul dintre punctele proiectului de lege, care face parte din cele 26 de inițiative legislative elaborate de formațiune. Documentul revizuiește, de asemenea, competențele judecătorilor Curții Constituționale, pentru a le interzice categoric să modifice Constituția prin interpretarea Legii fundamentale a țării. Conform proiectului, competențele Curții Constituționale vor fi strict limitate la controlul constituționalității actelor normative.

„A interpreta Constituția este una, dar a modifica Constituția prin interpretarea ei este cu totul altceva. Constituția prevede clar modul în care pot fi aduse modificări acesteia – printr-un anumit număr de voturi în parlament sau printr-un referendum constituțional, dar în niciun caz prin interpretare”, a declarat în cadrul dezbaterilor electorale secretarul general al Alianței „Moldovenii”, Victor Marahovschi.

Proiectul de lege propune, de asemenea, interzicerea dublei cetățenii pentru judecătorii Curții Constituționale (și nu numai pentru ei, ci și pentru președinte, prim-ministru, miniștri), pentru a evita conflictul de interese. Independența financiară a Curții Constituționale, în opinia autorilor proiectului, poate fi asigurată printr-un buget propriu al instituției de cel puțin 0,1% din PIB, gestionat în mod autonom. De asemenea, se propune crearea unui serviciu de securitate propriu al Curții Constituționale, subordonat direct președintelui Curții Constituționale, pentru protecția judecătorilor și a instituției în sine. După cum subliniază autorii proiectului, Curtea Constituțională trebuie să fie garantul Legii fundamentale a țării, dar nu un instrument de promovare a intereselor unor forțe politice restrînse.

Cod fiscal „conform standardelor UE”

Blocul „Împreună” promite în programul său electoral să realizeze reforma fiscală și să rescrie Codul fiscal „conform standardelor UE”.

„Blocul „Împreună” va iniția și va promova reforma Codului fiscal, transformându-l într-un instrument simplu, ușor de înțeles și stabil, care să corespundă standardelor Uniunii Europene”, se menționează în programul electoral al acestei uniuni politice. Noul Cod „pro-UE”, după cum declară reprezentanții Partidului Schimbării și ai Partidului Verde Ecologist, care au format acest bloc electoral, „va contribui la dezvoltarea economică durabilă, la combaterea economiei tenebre și la reducerea birocrației prin intermediul unor proceduri transparente și accesibile”. Se menționează că armonizarea legislației fiscale a Republicii Moldova cu legislația UE se va realiza „avînd în vedere protejarea intereselor naționale”. Nu se precizează însă cum, avînd în vedere caracterul categoric al Bruxelles-ului în multe chestiuni.

„Unirea-light”

La aceste alegeri participă mai multe partide cu orientare unionistă, care promit în programele lor electorale, cu diferite grade de „profunzime”, că în patru ani vor realiza unirea sau cel puțin o apropiere maximă între Moldova și România.

De exemplu, Blocul Unirea Națiunii (BUN) a participat la alegeri cu sloganul „Republica Moldova – al doilea stat român”, propunînd realizarea pînă în 2029 a „unirii ușoare”: nu să unească oficial Moldova și România, dar să realizeze unificarea sistemelor monetar, energetic, medical, educațional, rutier și social. Cu toate acestea, zilele trecute, BUN s-a retras din alegeri în favoarea partidului de guvernămînt, fapt pentru care PAS a promis unioniștilor să încheie un „acord special” între Moldova și România și să dezvolte programe menite să promoveze valorile românești.

Partidul Național Moldovenesc al lui Dragoș Galbur se mîndrește cu faptul că fiecare al cincilea candidat al său la funcția de deputat este „originar din diasporă și din România”. PNM își declară drept obiectiv principal unirea Moldovei cu România și „integrarea europeană ireversibilă”. Pentru a atinge cît mai repede aceste obiective, formațiunea propune în următorii patru ani trecerea la predarea în limba română în toate liceele din țară, renunțarea la raioane și revenirea la sistemul de județe, similar celui din România, demolarea tuturor monumentelor ridicate în perioada sovietică (sau mutarea într-un muzeu special dedicat epocii sovietice), încheierea unei alianțe de apărare cu România, crearea așa-numitului Birou pentru Reunificare, înființarea unui fond comun de investiții, acordarea priorității companiilor române în procesul de privatizare și în proiectele de infrastructură din Moldova. Și, în visele lui Dragoș Galbur și ale susținătorilor săi, reprezentanții Moldovei să facă parte din misiunile diplomatice ale României.

Programul electoral al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) numește „10 pași către unirea cu România”. Primul punct din acești „10 pași” este semnarea și ratificarea de către parlamentele celor două țări a Tratatului de fraternitate între Moldova și România, la care se va atașa Strategia și Planul „reunificării celor două state și națiuni”, cu indicarea acțiunilor și a termenelor concrete.

În cadrul bugetului de stat al Republicii Moldova, partidul AUR propune crearea unui Fond al unirii, destinat implementării măsurilor prevăzute în Strategia și Planul de reunificare. De asemenea, se propune organizarea periodică a ședințelor comune ale guvernelor „celor două state românești”, înființarea în guvernele Moldovei și României a unor „structuri paralele pentru soluționarea directă a problemelor legate de punerea în aplicare a Strategiei/Planului de reunificare”. În continuare, se prevede pregătirea pentru crearea unei uniuni monetare Moldova-România și adoptarea leului românesc ca monedă unică a celor două state. Se va realiza o unificare accelerată a sistemelor de învățămînt. Se va organiza un Congres al cetățenilor României în Republica Moldova și un Forum civil al unirii etc.

Pe simbolul electoral al Partidului Liberal al lui Mihai Ghimpu este reprezentată harta României Mari. În programul electoral al PL se menționează că „unirea Moldovei cu România nu reprezintă doar o corectare a unei nedreptăți istorice, dar și o garanție a păcii, bunăstării și securității cetățenilor, indiferent de apartenența lor etnică”.

Spre deosebire de alți colegi unioniști, care, în ceea ce privește unirea în următorii patru ani, vor să îmbrățișeze imposibilul, liberalii propun punerea accentului pe apropierea juridico-legislativă de România. „Pentru a atinge obiectivul unirii, este necesară o reformă radicală a justiției după modelul românesc. Pentru aceasta, este necesar să fie modificat statutul actual al procurorilor, acordîndu-le statutul de magistrați”, se arată în programul electoral al PL. De asemenea, liberalii se declară pentru unificarea Procuraturii Anticorupție și a Centrului Național Anticorupție într-o singură structură, după modelul DNA din România.

Interesantă este reacția față de unioniști din partea liderilor Alianței „Moldovenii”, care consideră că promisiunile unioniștilor de a îmbunătăți viața moldovenilor nu pot fi crezute, deoarece unirea cu România este posibilă doar în cazul în care viața în Moldova va deveni insuportabilă și care pledează pentru interzicerea legislativă în Republica Moldova a partidelor ce își propun drept scop lichidarea statului moldovenesc.

Va continua...

Xenia Florea