X 
Transnistria stiri: 1365
Eurovision stiri: 499

"Alaiba cu economia"

18 noi. 2022,, 09:23 (reactualizat 19 noi. 2022,, 10:55)   Analitică
9798 0

Spargerea conturilor de Telegram sau cazul scurgerii corespondenței personale a unor oficiali de rang înalt, a dus la primele demisii. Dar deloc la cele la care ne așteptam.

Miercuri, 16 noiembrie, ministrul Economiei, Sergiu Gaibu, a demisionat. Despre acest lucru a anunțat în cadrul ședinței de guvern Prim-ministrul Natalia Gavrilița. Noul șef al ministerului a fost numit Dumitru Alaiba, Președintele Comisiei Parlamentare Economie, Buget și Finanțe. În urmă cu o săptămînă, el a anunțat că își va șterge canalul Telegram după ce conturile colegilor au fost sparte.

Partidul Acțiune și Solidaritate face față în mod dezgustător crizei scurgerilor de informații legate de spargerea conturilor Telegram", spune analistul politic român Cristian Hrițuc. Și remanierile actuale din guvern au confirmat acest lucru – și oare de dragul acestui lucru, merita ca duminică seara tîrziu să aduni deputații și miniștrii partidului de guvernămînt, să organizezi "adunări nocturne" și să cheltui electricitate atît de deficitară în condițiile actuale?

Sergiu Gaibu, care nici măcar nu apare în scandalul scurgerii de informații și nu este membru al echipei PAS, nu este cel mai bun candidat "pentru sacrificare" cu scopul de a îmbunătăți imaginea Partidului Acțiune și Solidaritate și a Președintelui Maia Sandu pe fundalul Telegram-gate. Iar ședința de duminică a confirmat că centrul de luare a deciziilor se află totuși în clădirea Președinției, iar responsabilitatea pentru situația din țară o poartă în mare parte Maia Sandu, oricît ar încerca ea să se distanțeze de deciziile nepopulare ale Guvernului și Parlamentului.

Toată lumea se aștepta ca, după scurgerea scandaloasă a corespondenței personale a Ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco, și a consilierului prezidențial pentru Securitate Națională, Dorin Recean, care a dezvăluit detalii foarte interesante din culisele autorităților, să urmeze unele decizii răsunătoare și o configurație serioasă a puterii. Cel puțin înlăturarea din funcție a ministrului scandalizat al Justiției, Litvinenco.


Căci, oricum ar încercat el să prezinte situația precum că "acesta este un fals, dragi cetățeni, nu vă lăsați mințiți", după ce unii dintre interlocutorii săi au recunoscut autenticitatea corespondenței (fostul ministru al Justiției, Fadei Nagacevschi a recunoscut autenticitatea unei fotografii pe care a transmis-o lui Litvinenco), șeful Ministerului Justiției a fost nevoit să-și schimbe mărturiile. El a declarat că corespondența este totuși autentică, dar unele convorbiri de-ale sale au fost trunchiate, deplasate și rupte din context "cu scop de manipulare și fabricare a unor falsurilor grosolane în adresa mea, a colegilor și a familiei mele".

Cu toate acestea, este greu să credem în sinceritatea afirmației "declar cu toată răspunderea că nici pe parcursul mandatului și nici înainte de acesta nu am comis acte care să încalce legea sau să atragă orice alt fel de sancţiune", după ce în conversațiile scurse în spațiul public, ministrul Justiției dă instrucțiuni membrilor Consiliului Suprem al Procurorilor cum să voteze, ce note să dea oponenților candidatului din SUA, Dragalin, pentru ca ea să cîștige cu siguranță concursul, discută despre cumpărarea alegătorilor din Transnistria sau în corespondență apar fotografii cu o celulă de închisoare care a fost pregătită în 2021 pentru Procurorul General, Alexandr Stoianoglo (iar Sergiu Litvinenco, după cum știți, a fost unul dintre principalii organizatori ai campaniei de neutralizare a lui Stoianoglo și înlăturare a sa din funcție)…

Analistul politic român Cristian Hrițuc consideră că guvernarea PAS ar fi putut face față situației delicate care a apărut după "criza dezvăluirilor" mult mai ușor și mai eficient decît s-a făcut. Sergiu Litvinenco, imediat după dezvăluirile scandaloase, ar fi trebuit să spună clar și răspicat că informațiile scurse au fost rupte din context, dar pînă la clarificarea pe deplin a situației, el demisionează din funcția de ministru al Justiției.

"Așa ar proceda un ministru responsabil care se gîndește atît la imaginea președintelui Maia Sandu, cît și la imaginea PAS. În 2018, Alexandru Tănase, pe atunci ministru al Justiției, a demisionat după ce au apărut în presă conversațiile sale telefonice cu Platon, care au avut loc cu mult înainte ca Tănase să devină ministru. Tănase a făcut ceea ce trebuia să facă. Iar Litvinenco, fost angajat al administrației în perioada lui Voronin, își ascunde capul în nisip și continuă să lucreze", a spus expertul român.

Potrivit informațiilor scoase la iveală, la "întîlnirea nocturnă" de la Președinție, Litvinenco a fost totuși sfătuit să demisioneze și să ia locul unuia dintre consilierii Maiei Sandu. Cu toate acestea, ministrul "a refuzat categoric, temîndu-se că imediat după plecarea sa voluntară va rămîne fără nimic". După cum a anunțat canalul-Telegram Гений Карпат, referindu-se la propriile surse, Maia Sandu a fost înclinată spre ideea demisiei ministrului Justiției "pentru a proteja procurorul șef anticorupție, Veronica Dragalin, și concursul regizat de numire a acesteia", dar Litvinenco i-a spus că "demisia lui Dragalin este o chestiune legată direct de acest scandal și, probabil, destul de dură".

Este evident faptul că demisia ministrului Justiției a devenit și un element al luptei clanurilor de partid din PAS-ul de guvernămînt. Președintele Partidului Acțiune și Solidaritate, Președintele Parlamentului Igor Grosu, de exemplu, a declarat imediat că Litvinenco nu trebuie să demisioneze. Pentru că "orice acțiune sau pas înapoi acum ar însemna să facem pe placul bandiților". Dar decizia finală a autorităților pe fundalul Telegram-gate a arătat că problema nu constă atît în "bandiți", cît în faptul că niciunul dintre clanurile partidului nu are suficientă influență pentru a schimba cu adevărat ceva. Partidul de guvernămînt nu are nici ”creierul” echipei de experți a lui Vladimir Plahotniuc, care, pînă în iunie 2019 și intervenția partenerilor externi, a manevrat foarte competent și a rezolvat diverse probleme de criză. Este destul să ne amintim cum a fost rezolvată situația aparent de impas după incidentul din Rezervația Naturală ”Pădurea Domnească” și ultimatumul lui Vladimir Filat din 2013.

O altă decizie așteptată după "întîlnirea nocturnă" la Președinție a fost demisia întregului guvern al Nataliei Gavrilița. Reconfigurarea puterii executive și apariția unor noi fețe ar putea atenua consecințele spargerii conturilor Telegram, ar putea distrage atenția de la aceasta și ar demonstra că "toleranța zero" față de corupție și diverse tipuri de încălcări pentru partidul de guvernămînt nu sînt doar sloganuri. Cu atît mai mult că PAS pregătea schimbarea Guvernului încă din septembrie: la ședința de partid la reședința prezidențială din Holercani din 3 septembrie, a fost discutat faptul că în cazul scenariului în care va avea loc o scădere semnificativă a încrederii în partidul de guvernămînt, conform rezultatelor unui sondaj de opinie închis, cabinetul Gavrilița va fi demis, iar în locul ei va fi numit consilierul prezidențial pentru Securitate Națională, Dorin Recean.

Cu toate acestea, guvernul a rezistat și de această dată. Riscurile posibile au fost depășite de instinctul de autoconservare. Iar aceste riscuri sînt foarte multe. Este vorba și despre aprofundarea scindării în partid. Și teama că nu se va reuși crearea rapidă a unui nou guvern, iar pe 21 noiembrie, la Paris, va avea loc o conferință foarte importantă a țărilor donatoare pentru Moldova, din care Chișinăul oficial vrea să scoată 1,1 miliarde de euro "pentru a depăși această iarnă". Și absența în partidul de guvernămînt a unei rezerve de personal – și nu atît a uneia absolut profesioniste, dar în general, a orice. Zilele trecute, din dezvăluirile deputatului PAS, Victor Spînu, s-a aflat că 30 de persoane au primit propunerea de a ocupa postul vacant din septembrie de ministru al Mediului, dar toți au refuzat. Sau numirea foarte recentă – noul director general al fabricii Franzeluța a devenit fostul director al canalului de televiziune TV8.

În final, "jertfa sacră" adusă pe fundalul spargerilor conturilor de Telegram, din punct de vedere al imaginii s-a dovedit a fi destul de fragilă. A fost înlăturat controversatul ministru al Economiei, Sergiu Gaibu, iar în locul său a fost numit un proeminent personaj al partidului PAS, Dumitru Alaiba.

În actuala echipă guvernamentală, Gaibu era într-adevăr unul dintre candidații evidenți la demitere. Autoritățile, desigur, încearcă să dea vina pentru toate problemele din țară pe factori externi – războiul din Ucraina, creșterea prețurilor la resursele energetice în lume, intrigile Moscovei și Gazprom, fluxul de refugiați etc., dar în condițiile crizei economice, din partea Ministerului Economiei, ca jucător cheie în acest proces, noi așteptam mai multe inițiative și acțiuni de influențare a crizei. Iar Ministerul Economiei, sub îndrumarea expertului teoretic profesionist Sergiu Gaibu, care în cadrul ONG-ului Expert-Grup era responsabil de programele din sectorul financiar-bancar, părea că s-a îndepărtat cu totul de dezvoltarea politicii economice a statului. Și acest lucru este de înțeles – nu are nici cunoștințe, nici idei.

Dar Dumitru Alaiba, care a venit să-l înlocuiască, cel mai probabil nu are suficientă experiență pentru a rezolva problemele dificile ale economiei moldovenești, în ciuda tuturor funcțiilor sale anterioare (consultant internațional și coordonator de proiecte în domeniile financiar-economice din Țările Balcanice și CSI, șef adjunct al Departamentului Politici, Planificare Strategică și Asistență Externă al Cancelariei de Stat, a lucrat în Consiliul Economic pe lîngă prim-ministru).

Pe rețelele de socializare, deja fostul președinte al Comisiei Parlamentare Economie, Buget și Finanțe scrie mai multe despre războiul din Ucraina, critică acțiunile primarului general al Chișinăului sau reflectă asupra modului în care Moldova va renunța la Gazprom în anul viitor, decît despre problemele economice. În calitate de președinte al Comisiei parlamentare speciale, el așa și nu a prezentat un raport privind cauzele inflației ridicate și eficacitatea procesului decizional pentru controlul acesteia. Iar oamenii cu o memorie bună își amintesc cum în 2013, lucrînd în Consiliul economic pe lîngă prim-ministrul Leancă, Alaiba declara că în "Banca de Economii" totul va fi bine.

Iar primele sale declarații în noua sa funcție nu se referă cumva la gestionarea crizelor, ci seamănă mai mult cu un set tipic de promisiuni preelectorale: vom moderniza serviciile publice pentru antreprenori, vom digitaliza totul, oamenii de afaceri nu trebuie să piardă timpul valoros interacționînd cu statul, ci să se concentreze pe dezvoltarea afacerii; vom încerca să atragem investitori străini (în condițiile unei crize economice globale, cînd programele de investiții se reduc!); trebuie să scoatem din umbră aproape jumate din economia reală; o să facilităm la maximum accesul la finanțare al antreprenorilor; le vom oferi produse care să răspundă necesităților lor; vom introduce comerțul electronic.

"Vreau să ajungem și în Moldova la momentul în care să poți comanda o pizza online, și tot acolo, online, să o plătești imediat. Că e anul 2022 și noi tot umblăm cu cashul", a scris noul Ministru pe Facebook. "Adică maximul pe care țara noastră poate miza sub acest ministru este să comande și să plătească pizza online?", au reacționat internauții la aceste planuri pe rețelele sociale. Iar unii comentatori, vorbind despre noua numire în guvern, prezic sumbru o "alaibă" economiei moldovenești. Deși, de exemplu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, spune că "Dumitru cunoaște acest domeniu și a propus inițiative foarte îndrăznețe". Ei bine, vom vedea și-i dorim sincer noului ministru, tînăr și capabil să se depolitizeze complet pe sine și economia moldovenească. În același timp, în loc de sloganuri, ar fi bine să caute noi cunoștințe, precum și să se ocupe îndeaproape cu activități practice și, în primul rînd, să comunice cu experți cu experiență (foști miniștri ai altor guverne) și cu aceiași oameni de afaceri care activează în domeniul producției și creează locuri de muncă.

Unele canale Telegram, făcînd referire la sursele lor, scriu că după ședința nocturnă de duminică, cînd PAS nu a reușit să inventeze un răspuns decent la scurgerea scandaloasă a corespondenței personale a unor oficiali, Președintele Maia Sandu și-a luat timp să se gîndească. Și din moment ce scurgerile de informații vor continua cu siguranță și este posibil ca hackerii anonimi să nu fi postat încă "crema", Telegram-gate ar putea duce la schimbări de personal și în continuare.

Deocamdată scopul final al autorilor spargerii conturilor de pe Telegram nu este pe deplin clar. Mai mult, unele materiale care au apărut anterior în spațiul public au fost retrase. Autoritățile sînt forțate să facă ceva sau a fost luat cursul de discreditare finală a Partidului Acțiune și Solidaritate și a președintelui și de organizare a alegerilor parlamentare anticipate? Politologul Ian Lisnevski, de exemplu, consideră că Moldova se îndreaptă spre alegeri anticipate.

Dar este evident că, deocamdată hackerii anonimi doar încălzesc opinia publică, iar cele mai tari senzații ar putea încă urma. Ce a spus Vladimir Plahotniuc la sfîrșitul lunii octombrie cînd și-a anunțat revenirea în politica moldovenească? "Am vrut mai întîi să dau posibilitate noii coaliții ACUM cu PSRM să-și demonstreze „aptitudinile”, apoi le-am oferit aceeași posibilitate „harvardiștilor”. Și au avut 3 ani pentru a aduce vremurile bune în țară. Cît de bine s-au isprăvit – se vede după situația în țară și ăsta este și motivul care m-a făcut să iau decizia, pe care o anunț acum: am decis să revin în politica din Moldova. Eu sînt un politician care știe bine să rezolve situațiile de criză și vine timpul meu acum”.

În orice caz, în actuala "criză a scurgerilor", într-o oarecare măsură se poate observa amprenta lui Plahotniuc.

Xenia Florea

13
0
0
0
4

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?