COVID-19 în MOLDOVA VACCINAȚI 826 262  INFECTAȚI  313 849(+1407)   TRATAȚI 294 229     DECESE 7172 (+34)   Mai multe detalii
Preşedintele stiri: 2947
Puterea stiri: 6730

«Aici păsările nu ciripesc, copacii nu cresc …»

15 sep. 10:00 (reactualizat 15 sep. 18:00)   Analitică
3840 0

Cu fiecare an, impactul schimbărilor climatice globale devine tot mai perceptibil. Se crede că una dintre cauzele sporirii temperaturii aerului pe planetă este poluarea sporită a atmosferei cu gaze cu efect de seră.

În decembrie, 2015, pentru a minimiza impactul acestui factor asupra climei 196 de țări ale lumii au semnat Acordul de la Paris, conform căruia se preconizează menținerea creșterii temperaturii globale medii a aerului în limitele de 2 grade. Schimbările climatice cauzează și schimbarea peisajului natural. Înseamnă oare asta, că în locul mestecenilor și brazilor în Moldova vor veni palmierii și ferigile?

Gradul de influență - mediu

Savanții subliniază, că în diverse regiuni clima se va schimba în mod diferit. Grupul interguvernamental de experți în schimbările climatice ( organizație creată pentru a evalua riscurile schimbării climatice globale, provocate de factorii tehnogeni) a efectuat un studiu, în rezultatul căruia a evidențiat trei orașe-lideri la creșterea anuală medie a temperaturii aerului în perioada dintre anii 1950 și 2018. Primul loc în acest rating îl deține capitala Albaniei Tirana, al doilea – orașul indian Calcutta, al treilea – capitala rusă Moscova, în care acest indice a sporit cu 1 grad.

Reieșind din datele studiului savanților americani de la universitatea Notre Dame, impactul încălzirii globale asupra Moldovei este de nivel mediu. Republica noastră este una dintre cele 25 de țări cu nivel mediu. Împreună cu noi, din acest grup fac parte Serbia, Albania, Iran, Azerbaidjan.


Din spusele Tatianei Dabija, director adjunct al Centrului meteorologic al Serviciului hidrometeorologic de stat al RM, observațiile efectuate de rețeaua meteorologică pe teritoriul Republicii Moldova de la 1886 încoace confirmă concluziile savanților cu privire la creșterea temperaturii aerului.

Conform datelor Stației meteorologice din Chișinău, comparativ ci finele sec. XIX temperatura anuală medie a aerului a crescut cu 1,7°С.

Diagrama: Schimbarea temperaturii medii anuale a aerului. Stația meteorologică din Chișinău (perioada anilor 1887-2020).

– Cel mai mare aport la schimbarea temperaturii anuale a aerului îl are perioada de iarnă, - menționează T.Dabija. - Conform variațiilor seculare, temperatura medie a aerului în perioada de iarnă a crescut cu 1,5°С comparativ cu cea de la finele sec. XIX . În mare parte, creșterea temperaturii а ținut de regimul de căldură înregistrat în ultimii 20 de ani, a cărui temperatură medie depășea norma cu 1,3°C. Primăvara, conform variațiilor seculare, temperatura medie a aerului a crescut cu 1,2°C comparativ cu finele sec. XIX. Creșterea temperaturii aerului, la fel ca în perioada iernii, a fost condiționată de regimul de căldură din ultimii 20 de ani (aa.2001-2020), temperatura medie fiind depășind norma cu 1,7°C. Vara se menține tendința sporirii temperaturii medii de sezon a aerului. Comparativ cu finele sec. XIX, în perioada verii temperatura medie a aerului a crescut cu 1,1°С. Ca și în sezoanele precedente, creșterea temperaturii aerului a fost în mare măsură influențată de regimul de căldură din ultimii 20 de ani, în care temperatura medie a depășit norma cu 1,8°C. Asta în timp ce perioada de vară a anilor 2011-2020 a fost cea mai caldă din întreaga perioadă a observărilor – cu 1,7°C.

Da regimul de căldură al toamnei, spre deosebire de alte anotimpuri, nu a suferit schimbări semnificative comparativ cu finele sec. XIX, menționează Tatiana Dabija. În toată perioada observărilor, toamna temperatura medie a aerului a crescut cu doar 0,4°С.

Vom mai menționa, că după a 1990 fiecare deceniu următor a fost mai cald ca precedentul. Iar perioada dintre anii 2011 și 2020 în Republica Moldova, la fel ca și în clima mondială, a fost cel mai călduros deceniu din cele înregistrate.

Diagrama. Temperatura medie a aerului, pe decenii, °C. Stația meteorologică Chișinău.

– Cele mai înalte temperaturi medii anuale în ultimii 20 de ani au fost în anii 2000, 2007, 2008, 2009, 2012, 2015, 2016, 2017, 2018, 2019 și 2020. Anul 2020 a fost cel mai călduros în toată perioada observărilor, – menționează interlocutoarea Noi.md. – Temperatura medie anuală a aerului a fost de +10,7… + 13,1ºС, ceea ce depășește norma cu 2,6-3,7°С și este cea mai înaltă temperatură medie anuală.

Diagrama. Seriile anilor cu temperaturi medii anuale înalte. Stația meteorologică Chișinău .

Ne apropiem de zona subtropicală

Cu regret, încălzirea climatului afectează vegetația. Suferă copacii, s-ap părea, puternici și viabili. Mulți se usucă. Poate că o îngrijire adecvată ar ajuta cumva acest tip de vegetație să supraviețuiască, dar de unde să ei un număr suficient de oameni, care să acopere toate suprafețele cu spații verzi?

Vladimir Garaba, președintele organizației teritoriale Chișinău a Mișcării ecologiste din Moldova, a menționat pentru Noi.md , că în Moldova oscilațiile mari de temperatură și seceta este un fenomen destul de des. Acești factori, desigur, au influențat și vegetația, însă deocamdată despre impactul încălzirii globale asupra arborilor și arbuștilor savanții noștri încă nu au expus opinii negative și nu au făcut careva recomandări.

– Soiurile locale de arbori sunt mai rezistente la așa factori naturali, ca seceta, dar iată unele soiuri de copaci fructiferi reacționează negativ la temperaturile înalte, - menționează V.Garaba. – Ridicarea temperaturii medii în sezoanele de iarnă și de vară vorbește despre aceea, că Moldova treptat se apropie de zona subtropicală. Nu în zadar la noi unii cetățeni deja cultivă așa culturi subtropicale, ca smochinele, rodia, curmalele. În scurt timp, reieșind din climă, ele nu vor mai trebui acoperite în perioada iernii.

Ecologistul a mai opinat că contrastele de climă afectează dur starea arborilor – gerurile timpurii toamna, înghețurile tardive primăvara.

– La fel, vegetația este influențată negativ de schimbări climatice ca umiditatea sporită în perioadele lungi de ploi sau de secetele de 4-5 luni, - relatează Vladimir Garaba. – Poate supraviețui doar vegetația care are un sistem rădăcinos profund. Da, în Moldova avem culturi care nu corespund condițiilor climei și solului nostru. La noi solul este ușor alcalin sau neutru, de aceea plantele aduse din latitudinile nordice, din zonele montane, unde temperaturile-s mai joase și solurile mai acide, nu rezistă condițiilor climaterice din Republica Moldova. Pinii, brazii, mestecenii se usucă în țara noastră. Dacă cineva dintre cetățeni dorește să planteze aceste soiuri de arbori pe sectoarele lor, o pot face liniștit, însă pentru parcurile și străzile orașelor din Moldova ei nu-s recomandați, inclusiv din cauza perioadei scurte de viață de 30-50 ani, deși în zonele natale ei pot crește și sute de ani.

Dar dacă deocamdată savanții și ministerul de profil nu se grăbesc să recomande ce fel de arbuști e mai bine să plantăm, pentru ca ei să reziste climei noastre, în sudul RM, a menționat Vladimir Garaba, un șir de businessmeni au început să se specializeze în așa soiuri de copaci subtropicali, ca paulownia, care crește 3-4 metri pe an și deja la al 7-8 an produce lemn.

Clima moldovenească nu este pentru brazi și mesteceni

Arborii se usucă nu numai pe terenurile private ale cetățenilor, în parcuri și scuaruri, dar și în gospodăriile silvice din Moldova. Andrei Scorpan, directorul întreprinderii silvicole de stat Glodeni, a spus în comentariul pentru portalul nostru, că seceta afectează negativ copacii și chiar și ploile din acest an nu-s cele ”ciobănești” de altă dată, care țineau zile în șir.

– Acum are loc uscarea masivă a arborilor, mai ales a mestecenilor, a speciilor conifere , pe care altă dată noi am început să le plantăm pe meleagurile noastre, – comentează A.Scorpan. – Și toate – pentru că ele au un sistem rădăcinos de suprafață, care nu rezistă în perioadele secetoase lungi. În condițiile noastre, supraviețuiesc în fond speciile locale – stejarul, salcîmul, frasinul. Dar chiar și aceste specii, plantate pe dealuri, se usucă. În lunci, spre exemplu în lunca Prutului, copacii se simt bine, ei supraviețuiesc, da mai departe de sursa de apă se observă uscarea lor intensă. În perioadele de secetă se observă o creștere slabă a copacilor, în timp ce în sezonul ploilor abundente creșterea este mai mare.

Și directorul întreprinderii silvicole de stat Glodeni a confirmat, că deocamdată savanții nu le-au făcut careva recomandări cu privire la noile specii de arbori rezistenți, care trebuie plantați pe teritoriul Moldovei. De aceea ei continuă să lucreze cu speciile locale – stejarul, salcîmul, frasinul și cu cele însoțitoare – teiul și arțarul.

– În satul Ciuciulea, Glodeni, la Fălești pe dealul Movila măgurii, amplasat pe pante înalte, se usucă foarte intens salcîmii , – exemplifică A.Scorpan. – Uscarea masivă a acestei specii se face văzută în locurile neproductive, unde specia a fost plantată pe timpul URSS. Gospodăriile silvice încă mai înlocuiesc plantațiile de pini, brazi și mesteceni care se usucă, cu salcîmi. Dat fiind, că nu există specii noi. Însă ne străduim ca pe solurile mai bogate să sădim stejari și frasini, iar pe cele mai sărace – salcîmi. Este considerată una dintre speciile, care cresc cel mai rapid și pe teritoriul Moldovei au o speranță de viață de 25-30 ani. Frasinul crește 80-90 ani, da stejarul – 90-120 de ani. Pe solurile bune mai plantăm și tei - pentru a avea miere.

Andrei Cambur, specialistul principal al vio-parcului «Varnița» a confirmat în comentariul pentru Noi.md , că în Moldova se resimt puternic urmările schimbărilor climatice. Dintre conifere chiar și o specie așa de rezistentă ca pinul negru , care de obicei crește pe acostamentul drumurilor, sub influența climei uscate a început să se usuce.

– Ca specialist, eu cred că în Moldova, în designul de landșaft, în gospodărirea parcurilor și pădurilor trebuie folosite speciile rezistente la secetă. Noi trebuie să ne orientăm spre speciile care cresc în Turcia, Kazahstan, alte țări sudice – opinează A. Cambur. - Dar să fim gata că peste țara noastră se pot năpusti neașteptat gerurile siberiene. Copacii iubitori de căldură pot crește ceva ani în condiții de secetă, însă o răcire bruscă i-ar putea ucide. Trebuie să ținem cont de aceasta. Dar să avem în vedere, că în condițiile încălzirii globale nu ne vom putea lipsi de noile specii de arbori. Înainte de a le cumpăra, trebuie să studiem amănunțit cum cresc ele, care dăunători prezintă pericol mare. Azi există numeroase specii introduse încă pe timpurile sovietice, unele suferă de invaziile dăunătorilor, altele-s prea agresive în creștere. Să zicem, arțarul american. El acaparează pădurile noastre, le înghesuie. Dar plus la aceea că el este agresiv ca areal, pe el parazitează fluturele alb. Dacă anterior nucii noștri nu se îmbolnăveau, acum acest fluture a început să-i afecteze.

Potrivit specialistului principal al vio-parcului «Varnița» , în acest loc curat din punct de vedere ecologic cresc specii de conifere și de foioase, însă accentul se pune pe speciile locale, moldovenești.

– Noi plantăm specii amestecate, pentru ca arborii să se ajute reciproc, - spune A.Cambur. – Ca generalizare, voi sublinia: pentru a ameliora urmările schimbărilor climatice, trebuie să plantăm tot mai mulți arbori, inclusiv pe terenurile necultivabile, în toate locurile libere. În special – plante-pionieri, care cresc bine, nu-s bolnăvicioase și pot suporta secetele îndelungate. Și abia după asta să plantăm păduri amestecate cu speciile noastre locale, cum ar fi stejarul, frasinul, carpenul.

Lidia Ceban

(va urma)

0
Recomandă:

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Adăuga comentariu

Demiterea și arestarea Procurorului General, Alexandr Stoianoglo, au provocat reacții contradictorii în rîndul societății. Cum credeți că vor evolua evenimentele?
🔽🔽