X 
Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

«Aici păsările nu ciripesc, copacii nu cresc …». Partea 2

16 sep. 2021,, 10:00 (reactualizat 16 sep. 2021,, 18:00)   Analitică
5868 1

( Continuare. Începutul - la 15.09.2021)

Din cauza încălzirii globale, se schimbă și peisajul natural - multe plante își încetează creșterea, se usucă și trebuiesc înlocuite. Cum vor arăta pădurile și parcurile Moldovei, dacă ne mișcăm spre zona subtropicală?

E nevoie de o abordare științifică

În comentariul pentru Noi.md, și savantul-practician Iurie Dnestreanschii s-a referit la problema împăduririi terenurilor agricole părăsite. Potrivit lui, în Republica Moldova este mic procentul de împădurire a suprafețelor. Chiar și fără încălzirea globală, în țara noastră ar fi trebuit plantați mai mulți copaci. Dacă ținem cont de faptul, că în republică avem foarte multe terenuri agricole părăsite, suprafețele forestiere ar putea fi sporite și din contul lor, lipsindu-i de aceste terenuri pe gospodarii leneși.

– Fără păduri nu poate exista nici o localitate, iar reieșind din încălzirea globală trebuie să plantăm copaci mai rezistenți la secetă, – spune Iu.Dnestreanschii. – Azi vedem că a fost o mare greșeală sădirea mestecenilor, a pinilor, a plopilor? Care în prezent se usucă. Dacă e să introducem ceva, apoi din regiunile sudice, nu din cele nordice. Aici e nevoie de o abordare științifică, trebuie să ținem cont de mai mulți factori. Altă dată, prea multe plantații se făceau la indicațiile celor de sus. A vrut, la timpul său, Ivan Ivanovici Bodiul ca de-a lungul șoselelor să crească mesteceni, pădurarii plantau această specie, iar acum ea se usucă. Clarificăm, așa dar, că a fost o greșeală.


Dl Dnestreanschii spune că în Moldova trebuie plantat pinul din Crimeea, care cu siguranță va rezista condițiilor climaterice de la noi. Mai mulți copaci de acest fel cresc la intrarea în parcul Valea Morilor, vizavi de blocul central al Universității de stat de pe str. Mateevici. Au fost plantați la începutul a.1900.

Cu privire la colaborarea dintre serviciile specializate republicane, raionale și municipale și savanți în problema prevenirii urmărilor încălzirii globale , putem spune că ea nu există.

– Savanții veritabili au plecat din motive firești, mulți dintre cei tineri muncesc doar de dragul salariului, - crede interlocutorul Noi.md. – De aceea mă îndoiesc că există careva elaborări serioase privind problema prevenirii urmărilor încălzirii globale și a corectării speciilor de arbori care pot supraviețui în condiții de secetă frecventă. Azi știința este preocupată de studierea mai profundă a problemelor sau de cercetarea doar a acelor teme, pentru care se reușește obținerea finanțării. Structurile financiare europene oferă mijloace doar pentru acele studii, care le avantajează. Așa că e puțin probabil să avem studii serioase.

Savantul-practician regretă că în Moldova nu au mai rămas pepiniere, în care să crească puieți. Altă dată, în timpul înverzirii erau plantați copaci cu sistemul rădăcinos dezvoltat, da acum tot mai des se plantează niște vergi, care deseori nu se prind din cauza condițiilor climaterice proaste sau pentru că-s pur și simplu rupte de cetățenii inculți.

– Serviciul numit anterior «Зеленстрой» avea apropria asociație științifică de producere «Victoria» cu sere, pepiniere, – își amintește Iu.Dnestreanschii. – În sere creșteau răsaduri de flori. În apropiere de satul Bubueci era o pepinieră științifică. Asociației «Victoria» i se supunea și pepiniera din Bălți. Peste tot erau crescuți puieți de dimensiuni mari, care se prind mai bine. Găsiți azi în țară o pepinieră, în care cresc barem 10 – 20 de puieți de platan. Nu veți găsi. Da acest arbore se potrivește climei noastre, căci vine din Asia Mijlocie. Alei de platan există pe ambele părți ale bd. Dacia. Uitați-vă ce alei minunate de platani avem în centrul orașului! Chiar și cu rădăcinile tăiate din cauza lucrărilor efectuate de serviciile comunale, ei continuă să-și păstreze frumusețea. Aceiași tei se usucă, căci nu rezistă presiunilor tăierii rădăcinilor, da platanii stau. De aceea noi trebuie să atragem atenție acestei specii de arbori rezistenți la secetă, pentru a ameliora urmările încălzirii globale.

Dacă nu există apă îndeajuns

În timp ce pregăteam materialul, am înțeles că cercetările savanților din lumea întreagă arată, că schimbările climatice modifică pădurile. Spre exemplu, savanții laboratorului național al Pacificului de nord-vest (PNNL) au clarificat, că din cauza temperaturilor înalte copacii nu se dezvoltă și nu cresc în înălțime, stresați fiind. Orice vegetație are nevoie de apă, care este factorul vital al supraviețuirii lor. Se referă și la arbori. Apa joacă un rol important și pentru speranța lor de viață, și pentru înălțimea lor.

Alexander Myrkvichek, director adjunct al Departamentului resurse naturale a Direcției gospodăriei forestiere și agricole din Viena, crede că înălțimea copacului este direct proporțională cu volumul de energie pe care o consumă acesta pentru a obține apa și a o pompa în ramuri. Și dacă în Moldova, din cauza temperaturilor înalte, se usucă mestecenii și speciile conifere, apoi în Austria – vișinul sălbatic. «Copacii tineri pot vi mai viabili, în timp ce cei pitici economisesc energia. În ultimii ani am observat că în special pomii de vișin sălbatic mor în toiul unei veri mai fierbinți ca de obicei, în lipsa altor cauze (ciuperci, insecte etc.) – toate pentru că volumul apei în sol a fost epuizat și puterea de absorbție a rădăcinilor nu era suficient de mare pentru a mobiliza ultimele rezerve de apă ».

Iar un grup de angajați de la Universitatea tehnică din Munchen a efectuat un studiu, pe care l-a publicat în revista Forest Ecology and Management. În rezultatul monitorizării a 41 de sectoare din sudul Germaniei, ei au concluzionat că încălzirea a adus copacilor o săptămînă în plus în perioada de vegetație, în care ei își pot continua creșterea. Însă din cauza temperaturilor înalte și a poluărilor antropogene, acest efect este nul: se formează țesuturi fragile, din care cauză copacii se rup și respectiv - are de suferit calitatea lemnului. Savanții cred că o atare influență pot avea poluările cu azot, care ajung în aer din gazele de eșapament ale automobilelor, iar în apă și în sol – din îngrășăminte. Mai mult, din lemnul în cauză dispare jumătate din conținutul de carbon, iar asta înseamnă că s-a redus eficiența lui în a lega dioxidul de carbon din atmosferă.

Nici savanți, nici planuri, nici inventariere

Am putea aduce numeroase exemple de studii ale savanților din diferite țări, care demonstrează impactul schimbărilor climatice asupra vegetației. Dar analize, care să se refere concret la Republica Moldova, deocamdată nimeni nu a făcut.

Însă această problemă a apărut nu azi. Îmi amintesc de discuția de acum trei ani cu regretatul dendrolog , academicianul Alexei Palancean, care la timpul său a fost director adjunct al agenției de stat Moldsilva, colaborator științific principal al Grădinii Botanice. Atunci savantul a vorbit despre aceea, că în țara noastră dendrologii au ajuns să fie o raritate, că nu există un plan de sădire a arborilor, că așa și nu a fost implementat planul de inventariere a plantelor și arborilor, care fusese aprobat de Fondul ecologic național și de autoritățile municipale. Tocmai a coincis cu perioada, în care capitala era administrată de liberali, care nu au catadicsit să caute mijloace financiare pentru a soluționa problema. Da o inventariere în baza datelor obținute ar fi permis alcătuirea unui plan de perspectivă a plantărilor și a dezvoltării ulterioare.

Atunci savantul spunea că există specii de arbori și arbuști, care nu mai trebuie plantați la Chișinău. El propunea excluderea totală din programul de înverzire a castanilor afectați de molie, din care cauză deja în iunie frunzele lui încep să devină cafenii. În locul lui – să fie plantat castanul roșu hibrid, care nu se teme de acest dăunător. Nu se potrivește climei noastre nici mesteacănul, nu-s recomandați nici plopii. Nu are sens să înverzim capitala cu arbuștii de cimișir, deoarece a apărut un dăunător adus de peste hotare, care devorează planta în totalitate. De acest dăunător în Rusia mor boschetele relicte de cimișir , care au 100-200 de ani. Pentru a se izbăvi de această insectă, în timpul sezonului arbuștii trebuie de 3-4 ori stropiți cu insecticide, ceea ce nu poate să nu afecteze orășenii. Cele mai potrivite specii de copaci pentru capitală, în opinia dendrologului, ar fi teiul, arțarul, frasinul și platanul.

Vom mai menționa, că creșterea temperaturilor , reducerea volumelor de apă necesare arborilor și, deseori, activitatea omului în zonele forestiere și orășenești afectează starea acestor specii de vegetație, le încetinesc creșterea și reduc durata lor de viață. Însă se știe, că îngrijirea bună a arborilor poate ameliora sau chiar întoarce înapoi această tendință. Iată de ce noi trebuie să aplicăm practicile durabile de gestionare a pădurilor, adaptate condițiilor locului, în orașe – să plantăm specii de copaci potriviți climei noastre, dacă dorim să transmitem generațiilor următoare spații verzi frumoase și sănătoase.

Lidia Ceban

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?