Agresorii domestici: dacă bat, nu înseamnă că iubesc

Agresorii domestici: dacă bat, nu înseamnă că iubesc

Victor Surugiu

Potrivit datelor poliției, numai în capitală apărătorii ordinii publice potolesc zilnic zeci de scandaluri de familie.

Statisticile sînt dezamăgitoare: femeile și minorii sînt amenințați de soți și tați mai des decît de persoanele străine întîlnite în stradă. Cu susținerea donatorilor străini, în Moldova funcționează numeroase programe îndreptate împotriva violenței domestice, sînt editate broșuri și prestate servicii de consultanță. Dar violența nu scade și este prezentă, conform experților, în fiecare a cincea familie din Moldova. 

Nu „conflict banal”, dar crimă

Numai din datele oficiale, în anul 2017, în Moldova au fost supuse violenței în familie 549 de femei și 45 de copii. În anul trecut, din aceleași motive, în țară au decedat 15 femei și 2 copii. În același timp, conform cercetărilor unui șir de ONG, în Moldova 7 din 10 femei din localitățile rurale și  6 din 10 orășence au suportat, pe parcursul vieții, cel puțin un gen de violență din partea partenerului. Cca 12% dintre femei au fost supuse tuturor genurilor de violență  – fizică, sexuală, psihologică, economică și spirituală. 

Neliniștea specialiștilor este provocată de rezultatele studiilor sociologice, care arată că mulți cetățeni moldoveni acceptă fenomenul violenței. Astfel, în cadrul unui sondaj, cca 41% dintre bărbați și 19% dintre femei au fost de acord, total sau parțial, că uneori femeile merită să fie bătute. Cam o treime dintre bărbați și o cincime dintre femei consideră că reprezentantele sexului feminin trebuie să îndure actele de violență de dragul păstrării familiei.

„Cu regret, multă lume încă nu a conștientizat că afirmația multiseculară «te bate – deci te iubește» și-a pierdut deja dreptul la existență și a fost înlocuită cu orientarea modernă, civilizată spre respectul reciproc și relațiile de parteneriat în familie, spun cei de la Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova. S-au schimbat rolurile sociale în societate, oamenii au devenit mai liberi și mai încrezători în sine. Și dacă anterior poliția evita să se implice în certurile de familie, acum, tot mai des, pe numele soților și taților violenți se deschid dosare penale. Din păcate, în localitățile rurale femeile și copiii sînt mai dependenți de soții și tații lor și din punctul de vedere moral, și din cel material, așa că, de nevoie, îndură. Dată fiind amploarea problemei, e necesar ca aceasta să fie în permanență monitorizată, iar oamenii să înțeleagă că violența în familie nu este «un conflict banal», ci o infracțiune penală.”

Specialiștii menționează: în Moldova specificul violenței în familie este că personal femeile agresate, cu atît mai mult copiii, practic nu anunță poliția. Și chiar dacă au decis să o facă, ulterior își retrag cererea. Conform datelor statistice, doar un mic procent din asemenea cauze ajung în instanță. 

Uneori, fiind apelați în cazurile de violență domestică, angajații organelor de drept se limitează la o recipisă a vinovatului cum că nu va mai proceda la fel, în mod eronat atribuind cazului statutul de conflict de familie, și nu de crimă. Asta se întîmplă și pentru că însăși societatea adesea consideră că subiectul violenței domestice este unul închis. Mai mult, adesea poliția nu reacționează la aceste apeluri – lămuriți-vă singuri în familie, v-ați certat, v-ați bătut, vă veți împăca.   

De la munci corecționale la închisoare pe viață

În Moldova, ținînd cont de recomandările organismelor internaționale, au fost operate mai multe modificări ale Codului penal. Au fost introduse așa noțiuni ca violența în familie, acțiuni violente cu caracter sexual, violare sau omor premeditat al unui membru de familie. Au fost introduse amendamente și în Codul de procedură penală, în care a apărut un nou articol privind măsurile de protejare a victimelor violenței în familie. Într-o redacție  nouă au fost expuse și alte norme legislative, prin care poate fi influențată amploarea acestui fenomen. 

CP tratează noțiunea ”membru al familiei” suficient de vast. În cazul traiului în comun, acestea pot fi persoane căsătorite, divorțate, concubini, persoane aflate în relații de tutelă și curatelă, rude directe sau colaterale ale acestora și soții rudelor. În cazul traiului separat, este vorba despre persoanele căsătorite, copiii lor, inclusiv cei adoptați, bastarzii sau cei aflați sub tutelă.

Recent, articolele CP privind acțiunile violente împotriva membrilor familiei au fost concretizate și completate. O pedeapsă penală relativ ușoară este prevăzută în cazul bătăilor și altor acte de violență ce implică vătămări corporale ușoare sau daune nesemnificative sănătății. Este vorba despre izolarea și intimidarea victimei în scopul de a o controla sau a-i impune voința proprie. Răufăcătorul va fi pedepsit prin muncă neremunerată în folosul societății pentru un termen de 150-180 de ore sau privațiune de libertate pe un termen de pînă la trei ani. Aceeași responsabilitate intervine în cazul deposedării de mijloace economice și atitudine disprețuitoare. În cazul unor urmări grave (spre exemplu, victima a fost adusă la sinucidere sau a murit în bătăi) termenul privării de libertate poate atinge 15 ani.

Cea mai severă răspundere apare în cazul acțiunilor violente de natură sexuală, al violurilor sau omuciderilor. Începînd cu 16 iulie 2016, dacă victima este un membru al familiei, crima face parte din lista circumstanțelor agravante. În acest caz pedeapsa poate fi privarea de libertate pe un termen îndelungat sau detenția pe viață. 

În martie 2017, a intrat în vigoare legea care le permite polițiștilor să expulzeze agresorul din casă, chiar dacă acesta este proprietarul, pe un termen de 10 zile. E de presupus că în acest răstimp omul se va calma, ceea ce va reduce la minimum riscul repetării acțiunilor violente. Concomitent, în 24 ore, victimei îi poatefi eliberat un ordin de protecție. În mai puțin de un an (2017)  poliția a eliberat peste 1,2 mii de asemenea ordine.

În pofida sancțiunilor destul de aspre, fluxul violențelor în familie se reduce foarte lent. De aceea, în prezent este examinată posibilitatea de a elabora și adopta noi proiecte de legi de prevenire a violenței în familie. Este vorba despre o poziție mai activă a structurilor statale în confruntarea cu agresorii casnici. Specialiștii vorbesc despre necesitatea unei legi care ar transfera acuzarea din categoria privată în cea de stat. Practica arată că în asemenea situații implicarea limitată al statului doar alimentează crimele. Una dintre problemele principale este identificarea cazurilor de violență domestică și suprimarea lor. Legislația în vigoare nu oferă suficiente garanții și adesea nu apără victimele de persecuțiile ulterioare. Realitatea noastră demonstrează că, de cele mai multe ori, în cazurile de violență domestică procedurile de conciliere nu au niciun efect. 

Din categoria victimelor – în cea a criminalilor

Însă acesta nu este unicul motiv de a revizui legislația și practica. Specialiștii, susținuți de statistica organelor de drept, spun că violența în familie duce la creșterea criminalității infantile și la manifestări violente din partea adolescenților. În luna ianuarie a fost mediatizat pe larg cazul cînd 14 copii cu vîrsta între 11 și 15 ani și profesorul lor, cu toții locuitori ai satului Pereni, Rezina, au fost spitalizați în stare gravă. Cauza – un copil a pulverizat în clasă o substanță dăunătoare. 

Comentînd incidentul, consilierul prezidențial Corneliu Popovici a scris pe pagina sa de pe o rețea de socializare că acesta completează șirul de cazuri similare care au avut loc în ultimul timp. Din spusele sale reiese că aceste cazuri demonstrează clar că copiii sînt supuși zilnic diferitor forme de violență, iar studiile specialiștilor denotă că această formă de agresiune devine o normă comportamentală. Președinția a cerut Inspectoratului General de Poliție al MAI informații privind crimele cu participarea copiilor și adolescenților în 2017.

Conform organelor de drept, în Moldova criminalitatea infantilă crește an de an. Numai în 11 luni ale anului 2017 minorii au comis cca 1,2 mii de infracțiuni. Cele mai multe au fost înregistrate la Chișinău (298), Bălți (71), Ialoveni (60), Orhei (55), Criuleni (40). În plus, rapoartele poliției au inclus 7 cazuri în care elevii au comis acte de violență față de profesori, și 192 de cazuri în care copiii și adolescenții își clarificau relațiile prin metode agresive.

De cele mei multe ori ei comit crime împotriva proprietății – furturi și jafuri. Adesea sînt reținuți pentru acte de huliganism și crime ce țin de transport. Însă crește numărul cazurilor în care copiii sînt urmăriți penal pentru jaf, comercializare de droguri, violuri, acte de violență de natură sexuală și chiar omoruri. De cele mai multe ori, minorilor li se aplică pedepse convenționale. Totuși, în fiecare an zeci de adolescenți sînt condamnați la privațiune de libertate: cam fiecare al cincilea minor care a comis o crimă ajunge după gratii. Multora li se aplică pedepse în formă de amendă și muncă în folosul societății.

„Dacă în familie se practică violența, întotdeauna au de suferit copiii, chiar dacă nu neapărat fizic, spune unul dintre experții noștri. Copilul începe să difuzeze comportamentul agresiv la grădiniță, în școală, în armată. Violența în familie naște criminalitate infantilă. Diapazonul de influență asupra copilului este foarte vast: de la diverse contravenții la violuri, omoruri și participarea la criminalitatea organizată. În plus, violența în familie poate avea asemenea urmări, ca vagabondajul, boli ale sistemului nervos și tulburări ale psihicului copilului.”

Citește-ne pe Twitter, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Sondaj Toate

load