„Afacerea anului”. Ce stă în spatele paravanului privatizării companiei Air Moldova

„Afacerea anului”. Ce stă în spatele paravanului privatizării companiei Air Moldova

Transportatorul aerian național „Air Moldova” a trecut în mîini private. Totodată, circumstanțele privatizării companiei ridică multe întrebări din partea experților, a politicienilor și a reprezentanților societății civile.

Aceștia atenţionează asupra preţului suspect de scăzut al întreprinderii și al lipsei de transparență în stabilirea acestuia, a datoriilor companiei aeriene, care s-au acumulat rapid în ultimii ani, precum și a unor detalii privind desfăşurarea concursului și a determinării cîștigătorului. În plus, trezeşte nedumeriri graba cu care persoanele implicate în acest proces au acţionat. Potrivit experților, este foarte probabil ca în vederea falimentării viitoare, societatea de stat să fi fost gestionată în mod deliberat ineficient, prin urmare, organele competente ar trebui să abordeze urgent această problemă.

Despre privatizarea companiei „Air Moldova”, singura întreprindere de stat din țară care se ocupă de transportul aerian s-a vorbit nu doar un an. Guvernul intenționa să scoată compania aeriană în vînzare încă în anul 2015, acest lucru însă s-a întîmplat pentru prima dată în luna iulie a acestui an. În calitate de motiv principal pentru scoaterea în vînzare a companiei aeriene și pentru atragerea capitalului privat, a fost numită salvarea acesteia de faliment. Autoritățile contează pe faptul că sub conducerea unui investitor privat, compania aeriană să devină una de succes și mai eficientă decît cînd s-a aflat în administrarea statului.

Pe parcursul ultimilor ani, rezultatele activității companiei „Air Moldova” au demonstrat un declin aproape continuu, iar pînă acum valoarea datoriei depășește 1,2 miliarde de lei. „Air Moldova” nu a putut face față rambursării datoriilor de sine stătător, iar acum un an a cerut ajutor de la stat. În special, a fost aprobată cesiunea datoriei către Autoritatea Aviației Civile, în valoare totală de 15,2 milioane de lei, companiei Avia Invest și restructurarea datoriei, precum și alocarea a 75 milioane de lei „Air Moldova” sub forma unui împrumut cu 7,55% de la Aeroportul Chișinău. Cu toate acestea, situația financiară a întreprinderii de stat s-a înrăutățit numai.

Propuneri de la potențialii investitori au fost așteptate pînă la data de 4 septembrie. La începutul lunii octombrie Agenția Proprietății Publice a anunțat despre rezultatele concursului de privatizare comercială a „Air Moldova”. Suma tranzacției constituie circa de 1,2 miliarde de lei, dintre care doar 50 de milioane vor ajunge în bugetul de stat. Restul banilor reprezintă datoriile companiei aeriene, pe care investitorul s-a angajat să le plătească. Noul proprietar și-a luat, de asemenea, angajamentul de a rezolva problemele legate de activitățile și de dezvoltarea transportatorului aerian. Alte condiții se referă la păstrarea profilului activității, mărcii și personalului companiei aeriene.

Cîștigător al licitației a devenit unicul participant al acesteia - SRL Civil Aviation Group. Detaliile "afacerii anului" au provocat multora nedumeriri. Compania care a cumpărat transportatorul aerian național a fost înregistrată cu puțin peste o lună în urmă - la sfîrșitul lunii august 2018. Capitalul social este de numai 500 mii lei. În calitate de fondatori figurează compania aeriană low-cost din România „Blue Air” (49%) și doi cetățeni moldoveni Serghei Melnic și Andrei Ianovici (cu cîte 25,5% fiecare).

Potrivit informaţiilor comunicate de Agenția Proprietății Publice, cîștigătorul concursului s-a angajat să dezvolte infrastructura companiei „Air Moldova”, să extindă lista destinaţiilor companiei aeriene, să crească fluxul de pasageri pe principalele curse, să modernizeze și să crească flota și să îmbunătățească în mod regulat calificarea personalului aviatic, a piloților și a echipajului. Toate acestea presupun investiții de multe milioane în activitățile companiei Air Moldova. Numai pentru instruirea personalului în următorii 5 ani, a fost promisă alocarea a aproximativ 3,5 milioane de euro. Cheltuieli mult mai semnificative urmează în cazul extinderii flotei: conform planurilor anunțate, către anul 2021, flota Companiei „Air Moldova” va include 14 avioane. Harta zborurilor regulate ale transportatorului aerian pînă în anul 2020 va fi completată cu 11 curse noi. Pe viitor este preconizată lansarea curselor spre Statele Unite ale Americii, Canada, China, precum și în direcţiile îndepărtate la nivel mediu.

În spatele culiselor privatizării

Săptămîna trecută, patru fracțiuni parlamentare concomitent au cerut audieri privind această privatizare de rezonanţă. Socialiștii, liberal-democrații, comuniștii și liberalii au propus să fie audiat premierul Pavel Filip, ministrul Economiei și Infrastructurii Chiril Gaburici și directorul Agenției Proprietății Publice, Vladimir Baldovici. Majoritatea parlamentară nu a susținut inițiativa. Potrivit opiniei deputaților, care au solicitat audierea, refuzul de a le desfăşura a devenit încă o confirmare a privatizării dubioase a companiei aeriene. Ei consideră că adevărați proprietari ai acesteia au devenit oameni, care nu erau reprezentați în spațiul public.

Mulți experți, politicieni, reprezentanți ai societății civile îşi exprimă îndoielile cu privire la transparența "afacerii anului", considerînd că această societate de stat nu este ultima privatizată în circumstanțe ciudate. Cele mai multe dintre întrebări privesc costul suspect de scăzut al întreprinderii și lipsa de transparență în stabilirea acestuia, datoriile companiei aeriene, care s-au acumulat rapid în ultimii ani, precum și unele detalii ale desfăşurării concursului și determinarea cîștigătorului. În plus, trezeşte nedumerire graba cu care au acţionat persoanele implicate în acest proces.

Recent, consilierul actual al șefului statului în domeniul economic, Octavian Calmîc, care a ocupat postul de vicepremier, de ministru al Economiei și Infrastructurii, într-un interviu acordat presei moldoveneşti susţinea că „Air Moldova”, „Moldtelecom” și alte întreprinderi de stat nu vor fi transmise în mîini private mai devreme de 2019. Dînsul a menţionat că aceste obiecte de stat sensibile la privatizare necesită o abordare specială și ajutorul partenerilor de dezvoltare în evaluarea valorii de piață a activelor, formelor și termenelor posibilei privatizări, pentru a obține sumele maxime pentru buget din vînzarea lor.

Potrivit spuselor lui Calmîc, acest proces presupune, în primul rînd, evaluarea activelor, stabilirea procedurilor, opțiunilor, deciziilor, scenariilor de privatizare și toate aceste lucrări nu pot fi finalizate mai devreme decît înainte de sfîrșitul anului 2018 sau la începutul anului 2019. În luna ianuarie a acestui an Chiril Gaburici a fost numit ministru al Economiei și Infrastructurii. Comentînd privatizarea companiei „Air Moldova”, Gaburici și-a exprimat încrederea că acordul va da un nou impuls sectorului transportului aerian ca în rezultat să avem de cîștigat cu toții".

Cu toate acestea, pe mulți i-a făcut confuzi prețul dubios de vînzare al companiei aeriene, lipsa unor argumente suficient de clare și a unui mecanism transparent pentru determinarea acesteia. Toate calculele și metodicele, de care s-au condus autoritățile au rămas după cadru. Referindu-se la costul suspect de scăzut al afacerii, Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” constată că transportatorul aerian național joacă un rol important în economia țării, anul trecut vînzările companiei s-au ridicat la 2,9 miliarde de lei, iar pînă în mai 2018 activele sale constituiau 1, 06 miliarde de lei.

Către momentul scoaterii în vînzare a companiei aeriene la balanţa companiei aeriene erau trei aeronave și alte patru - pe contul extrabilanțier, în leasing operațional. În cadrul companiei activează aproximativ 550 de angajați. Potrivit datelor Consiliului Concurenței, „Air Moldova” domină piața transportului aerian cu o cotă de 43% din traficul total de pasageri. Anul trecut, compania aeriană a transportat mai mult de 1,1 milioane de pasageri, acesta fiind cel mai bun rezultat înregistrat în istoria sa de 25 de ani.

Fostul secretar de stat al Ministerului Transporturilor, Oleg Tofilat, consideră că privatizarea companiei „Air Moldova” ar fi trebuit să fie precedată de adoptarea de către Guvern a unui proiect special pe acest subiect. Expertul vorbeşte despre abuzurile din partea Agenției Proprietății Publice și de lipsa de încredere că noul proprietar cu un capital mic va putea rezolva toate problemele companiei aeriene. În opinia sa, un pas rezonabil din partea Guvernului ar fi suspendarea procesului de privatizare.

Unii experți consideră că tranzacția s-a desfăşurat cu încălcarea Legii № 121 privind administrarea şi dezetatizarea proprietății publice, adoptată în anul 2007. Acesta prevede în mod clar că "întreprinderile de stat / municipale, care exploatează autostrăzi, obiecte ale transportului feroviar, aerian precum și alte întreprinderi de infrastructură socială și / sau economică de uz național sau de interes local nu pot fi privatizate".

În plus, mulți observă că anunțul privind privatizarea „Air Moldova” a fost, de fapt, secret: nu a fost văzut de companii serioase din întreaga lume, care ar fi putut participa la privatizare. În special, după cum au menționat experții de la Expert-Grup "se pare că licitația a fost efectuată fără dorința de a atrage cît mai mulți investitori interesați, ceea ce ar răspunde principiilor concurenței loiale: multe documente nu au fost traduse în vreo limbă străină, iar informațiile despre concurs s-au limitat la un comunicat modest pe site-ul Agenției Proprietății Publice.

Investiții "sub acoperire"?

Nu mai puține întrebări există şi referitor la cît de mari sînt datoriile companiei aeriene, pe care aceasta le-a acumulat într-un timp relativ scurt. Autoritățile invocă drept cauză concesiunea întreprinderii de stat unui investitor privat anume prin această circumstanță. Potrivit vicepreședintelui Partidului Democrat, fostului ministru al Justiției Vladimir Cebotari, în ajunul sezonului de iarnă, "compania ar fi putut refuza să ofere anumite servicii, din acest motiv putînd deveni complet insolvabilă".

Totodată, potrivit opiniilor unei serii de experți, obligațiile financiare ale transportatorului aerian au fost „umflate” de persoanele interesate. Experții se îndoiesc că în ultimii ani „Air Moldova” a fost în măsură să acumuleze datorii de sute de milioane, în pofida creșterii veniturilor de circa 25% pe an, precum și a unei creșteri permanente a cererii pentru serviciile companiei aeriene. Potrivit „Expert-Grup”, există suspiciunea reală că în scopul viitoarei falimentări, întreprinderea de stat a fost gestionată intenţionat în mod ineficient, iar în legătură cu acest fapt Centrul Național Anticorupție (CNA) și alte organe competente ar trebui să abordeze urgent problema acumulării datoriilor „Air Moldova”.

Ex-ministrul Finanțelor, expertul Transparency International Moldova Veaceslav Negruță nu exclude faptul că Compania românească „Blue Air”, contra unei taxe, este utilizată ca un paravan în procesul de privatizare, în scopul de a-l ascunde pe adevăratul cumpărător și ulterior de a se retrage, în conformitate cu modelul de concesiune al „Aeroportului Internațional Chișinău”. Specialiștii ne atenționează asupra faptului că „Blue Air” are profituri și datorii foarte mici față de aeroporturile din România și, prin urmare, este puțin probabil să aibă bani să cumpere Air Moldova. Astfel, cel mai probabil, în spatele afacerii sînt, de fapt, parteneri moldoveni, care dețin pachetul de control de 51%.

Conform termenilor concursului investițional, cumpărătorul trebuie să își dovedească solvabilitatea, inclusiv prin furnizarea de rapoarte financiare pentru anii precedenți. În plus, trebuia să aibă două garanții bancare: prima pentru 50% din suma tranzacției, iar a doua de 25% din suma angajamentelor asumate de investitor, care în total este de aproximativ 17 milioane de euro. În ce mod o firmă din Moldova, necunoscută de nimeni, proaspăt înregistrată, a reușit să-şi confirme solvabilitatea financiară și să-şi perfecteze garanțiile bancare pentru o sumă atît de mare este o întrebare deschisă. Agenția Proprietății Publice a dezvăluit doar parțial detaliile financiare ale tranzacției.

Fostul șef adjunct al Serviciului pentru Prevenirea și Combaterea Spălării de Bani al CNA, Mihail Gofman, pe pagină sa de pe reţelele de socializare a comparat privatizarea „Air Moldova”, "furtul secolului" și legalizarea fondurilor furate din rezervele valutare ale Republicii Moldova. În acest context, potrivit spuselor sale, experții Consiliului Europei vor examina cu atenție controversata lege a reformei fiscale. "Pot fi văzute deja „roadele"- „Air Moldova”, „Moldova-Agroindbank” și, în curînd, „Arena Chișinău”, „Moldtelecom”, „Calea Ferată din Moldova” etc.”, scrie Hoffmann.

Veaceslav Negruţă vorbește, de asemenea, despre această interconexiune. În opinia sa, privatizarea „Air Moldova” a devenit unul dintre elementele procesului de legalizare a fondurilor furate din sistemul bancar prin amnistia capitalului. El reamintește că legea în această privinţă a fost adoptată în mare grabă pe data de 26 iulie a acestui an şi că în aceeași zi Guvernul a anunțat despre privatizarea mai multor companii de stat, inclusiv a „Air Moldova”. Negruță e de părere că cel mai probabil concluzia ar fi că o parte semnificativă a banilor a fost extrasă de la compania aeriană, ceea ce a dus la insolvabilitatea sa artificială. Autoritățile au făcut tot posibilul pentru ca procesul de adoptare a legii privind amnistia capitalului să fie la fel de netransparent, iar privatizarea să genereze multe întrebări despre motivul pentru care, dar şi în ce mod a fost privatizată „Air Moldova”, consideră expertul.

Victor Surugiu

 

Urmărește-ne pe Facebook, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load