X 
Transnistria stiri: 1394
Eurovision stiri: 502

A trecut iubirea? Traian Băsescu nu mai este interesat de politica moldovenească?

23 apr. 2019,, 18:01   Politică
13157 8

Traian Băsescu, cel care anterior se arăta dornic să nimerească în parlamentul moldovenesc, s-a cam răcit față de această perspectivă politică. Acum ”chinuiții românii basarabeni” îl interesează doar ca o treaptă spre un alt parlament - cel european.

Dar nu face să ne indispunem din această cauză. La ce bun ne trebuie nouă un personaj, care fără scrupule cheamă la lichidarea statalității moldovenești și încalcă deschis Constituția țării?

S-a răzgîndit să mai plece

Recent, la Chișinău a sosit senatorul român Traian Băsescu – cu ocazia campaniei preelectorale de alegeri în Parlamentul European, care vor avea loc la 26 mai.

Amintim că acum un an, în mai 2018, ex-președintele României ne-a surprins cu anunțul că vrea să-și încheie cariera politică. Traian Băsescu spunea atunci că în 2019 el nu va candida în Parlamentul European și după încheierea mandatului de senator (2020) intenționează să plece din politică.


Realitatea-2019: Traian Băsescu merge în alegerile Parlamentului European sub nr.1 din partea Partidului Mișcarea Populară (PMP), al cărui președinte de onoare este. Alegerile în legislativul UE au loc la fiecare cinci ani, deci, dacă Băsescu accede în Parlamentul European, cariera lui politică se va încheia doar după 2024.

În prezent, Parlamentul European dispune de 751 locuri. În alegerile din 23-26 mai vor fi aleși 705 deputați: 27 din cele 73 locuri ale Marii Britanii au fost redistribuite între alte țări, celelalte 46 mandate au fost rezervate pentru viitoarele extinderi ale blocului. De data aceasta România va obține 33 mandate – plus unul datorat Brexit-ului. Germania, de exemplu, va fi reprezentată de 96 deputați, Franța – de 79.

La cele 33 mandate “românești” pretind acum 23 de partide și 7 candidați independenți. Sondajele de opinie arată că partidul lui Băsescu nu va accede: reieșind din sondajul efectuat în martie de INSCOP la comanda Fondului Konrad Adenauer, din 58,5% dintre respondenții dispuși să meargă la urne doar 4,4% vor vota pentru PMP, iar în România pragul electoral este de 5%. La alegerile Parlamentului European, marea majoritate de locuri le vor lua social-democrații aflați la guvernare și Partidul național-liberal aflat în opoziție, conform sondajelor acestea merg cam egal – 26,9% și, respectiv, 26,3%.

Totuși, PMP contează pe electoratul “conștiincios”, inclusiv pe cel moldovenesc. Traian Băsescu a declarat, în timp ce prezenta la Chișinău programul electoral al partidului său: “vreau ca un milion de cetățeni români din Moldova, care fac parte din familia europeană fiind și cetățeni ai Europei, să voteze conștienți de însemnătatea Uniunii Europene”.

Nu-i clar de unde a apărut cifra de un milion. Ca și faptul dacă Băsescu își face iluzii cu privire la doritorii de a-i susține candidatura sau încearcă să insufle această iluzie locuitorilor Moldovei. Este o mare întrebare – vor dori oare moldovenii cu pașaport românesc ca fostul președinte al României să intre în Parlamentul European pe spatele lor? Va promova el acolo interesele lor, ori își va schimba din nou tactica?

Douăuniriale lui Traian Băsescu

Recent, Traian Băsescu intenționa să intre în politica moldovenească ca un meteor, să unească în jurul său electoratul pro-românesc și partidele unioniste, să ia cu asalt parlamentul RM, după care în Moldova urma să se formeze ”masa critică” pentru unirea cu România. Acum însă Republica Moldova îl interesează pe Băsescu doar în contextul alegerilor europene din 23-26 mai.

Partidul mișcarea populară merge în alegerile europene sub tradiționalul drapel al unirii. Sloganul preelectoral al PMP este “Uniți în Europa”. Însă pentru diferite pături ale electoratului unirea este servită diferit. Pentru moldovenii cu pașaport românesc este acea unire, care presupune lichidarea statalității moldovenești.

Astfel, recent, Băsescu a declarat că pentru unirea Moldovei cu România există ”calea firească” sub forma acordurilor de la Helsinki din anul 1975: potrivit lui, e suficient ca parlamentele celor două țări să voteze pentru unire.

“Mă refer la calea firească, care poate fi parcursă în baza Actului final de la Helsinki, 1975, prin votul pentru reunificarea țării. Nu văd nimic rău în aceasta. La fel ca nemții. Ei au votat pentru unire în două parlamente. În 1918 Republica Moldova s-a unit cu România tot prin votul majoritar în parlament, nu prin referendum. Dar dacă vă doriți un referendum în România, eu accept”, a declarat Traian Băsescu la finele lunii martie într-o conferință de presă la Târgul-Mureș.

În caz că va fi ales în Parlamentul European, ex-președintele român cu PMP-ul său se obligă să promoveze pe toate căile procesul de unire a Moldovei cu România la Bruxelles și la Strasbourg (Parlamentul European își ține ședințele în ambele orașe, alternativ). “Proiectul nostru “Uniți în Europa” înseamnă și România pînă la Nistru. Vrem să promovăm această idee în continuare”, a declarat președintele executiv al PMP, Eugen Tomac, în cadrul prezentării de la Chișinău.

Ei, dar alegătorilor români, pe care în principiu îi interesează cu totul alte probleme ca pe ”românii de peste Prut”, PMP le propune o unire mult mai globală.

Traian Băsescu a menționat că actualele alegeri în Parlamentul European au loc într-un moment crucial pentru UE: dacă alegătorii din 27 de țări ale UE vor vota pentru partidele proeuropene, Europa va merge mai departe, iar dacă victoria o vor obține “partidele populiste naționaliste, Europa riscă să ajungă în pragul destrămării”.

Problemelor Europei unite, potrivit ex-președintelui român, li se alătură faptul că în jocul geopolitic mondial UE nu mai are rolul principal, ea nu mai face parte din “polurile globale de forță”. Astăzi există trei centre de forță – SUA, China și Rusia: trei superputeri militare, dintre care două (SUA și China) – economice și una (Rusia) – energetică.

“Dacă nu vom consolida spațiul european, UE se va confrunta cu toate provocările globalizării, dar în același timp nu va participa la luarea deciziilor. Nici Germania, nici România, nici Malta nu se vor isprăvi cu globalizarea de sine stătător. Numai Europa consolidată poate face parte din numărul actorilor principali în procesul dat, poate participa la luarea deciziilor și garanta în acest fel prosperarea celor 500 mln. de cetățeni ai Europei. Unica soluție pentru consolidarea UE este sporirea coeziunii. În prezent, nu există o formulă mai sigură pentru locuitorii continentului european, decît existența Uniunii Europene ca structură internațională. Popoarele trebuie să aibă această credință”, a declarat Traian Băsescu.

Iată de ce sloganul electoral al Partidului mișcării populare “Uniți în Europa” presupune nu promovarea ideii de intrare a Republicii Moldova în UE prin unirea cu România (oricum, potrivit lui Băsescu, în următorii 50 de ani RM nu va fi invitată să intre în UE), ci lupta cu euro-scepticii care devin tot mai populari în țările UE și pretențiile lor la ceva mai mult decît votul consultativ în sistemul puterii legislative a UE, precum și prevenirea unor scenarii de genul ”mai puțină UE” sau ”Europa vitezelor diferite”.

“Europa unită înseamnă condiții egale pentru toți cetățenii Uniunii Europene. Concepția pe care o va promova PMP în campania electorală este Statele Unite ale Europei conform modelului SUA”, a declarat în martie Eugen Tomac, președintele executiv al PMP.

În măsura posibilităților, partidul lui Traian Băsescu luptă sistematic și cu euro-scepticii, deoarece “în prezent și pentru România, și pentru Europa pericolul major provine din populismul unor lideri care promovează un discurs antieuropean”. Astfel, cu ceva timp în urmă, PMP a susținut în totalitate decizia de excludere temporară a partidului maghiar FIDES, aflat la guvernare, din Partidul popular european (PPE).

“Eu cred că FIDES încalcă grav Tratatul de la Lisabona, tratatul privind Uniunea Europeană, nu respectă ceea ce a semnat la intrare. Atunci Ungaria a fost de acord cu competențele comune, în care UE este prioritară și cu competențele excepționale, și cu justiția, și cu presa liberă, cu toate. De aceea eu cred că ar fi o greșeală să răbdăm în PPE un asemenea comportament al unui partid aflat la guvernare”, a declarat Traian Băsescu în martie, în timp ce PMP își determina poziția în cadrul votului privind FIDES.

Sfaturile lui Băsescu și unirea “locală”

Despre faptul că pe locuitorii republicii noastre tot mai puțin îi interesează ideile unioniste, putem conchide din recenta vizită a ex-președintelui român în capitala noastră. Dacă înainte cea mai mare parte din mass-media prezenta aceasta ca pe un eveniment major, iar sălile în care se adunau unioniștii erau pline, acum totul a decurs modest și fără pompă sau agiotaj.

Poate doar spusele lui despre treburile interne ale Moldovei au trezit interes. Rugat să comenteze actuala situație politică din Moldova și să-și spună părerea referitor la următorii pași ai blocului ACUM, el a mirat pe mulți. Traian Băsescu i-a sfătuit pe cei din blocul ACUM să coalizeze cu Partidul socialiștilor. Potrivit lui, unica ieșire corectă din situația care s-a creat în Moldova este trecerea Partidului democrat de la guvernare în opoziție – “în acest fel elita oligarhică va fi înlăturată de la putere”.

Iar ulterior… “Cele 7-8 partide din Moldova, care susțin că-s unioniste, trebuie să se unească într-un singur partid. Este foarte important ca la următoarele alegeri parlamentare să învingă unioniștii și blocul ACUM”, a declarat Traian Băsescu într-un interviu pentru Europa Libera imediat după scrutinul din 24 februarie.

Înainte de alegerile parlamentare din RM, fostul președinte al României și președintele de onoare al Partidului unității naționale din Moldova (PUN) i-a chemat pe unioniștii moldoveni să se unească înainte de alegerile locale generale.

La 16 decembrie, trecut, la ședința comună a conducerii celor două formațiuni politice unioniste – Partidul unității naționale și Partidul liberal-reformator, Traian Băsescu a declarat că pînă la alegerile locale generale, care vor avea loc în Moldova în vara anului 2019, partidele unioniste din RM trebuie să se unească “pentru ca noi să putem folosi voturile celor 30% de cetățeni –unioniști și în alegerile în consiliile locale, și în alegerile primarilor”. Tot atunci Băsescu scria pe pagina sa de Facebook, că formațiunile unioniste din Moldova trebuie să-și activizeze campania de promovare, printre populația republicii, a ideii că unica soluție care garantează securitatea țării și perspectiva unei vieți mai bune pentru ”românii de pe malul stîng al Prutului”, este unirea Moldovei cu România. “Într-o perspectivă medie, adepții unirii cu România trebuie să devină majoritari”, a indicat Băsescu.

Și iată că, deoarece în pofida evidentei neconstituționalități și anti-statalități, în RM partidele unioniste încă nu au fost interzise, la începutul lunii aprilie a avut loc unirea preelectorală a formațiunilor unioniste. Șase formațiuni unioniste (Partidul național-liberal al Vitaliei Pavlicenco, Partidul liberal-reformator, partidul ”Democrația acasă”, precum și organizațiile “Unirea-ODIP”, “Tinerii Moldovei” și Blocul unității naționale) au anunțat formarea blocului ”Unirea”, care va participa la apropiatele alegeri locale și (în caz că vor avea loc) la alegerile parlamentare anticipate. Faptul că nu toți cei invitați să intre în blocul “Unirea” au acceptat, reprezentanții formațiunilor unioniste l-au confirmat și la conferința de presă din 19 aprilie. Iar partidul ex-președintelui României, în pofida chemărilor lui Traian Băsescu, nu numai că nu a devenit principal în procesul de unificare, dar nici măcar nu a intrat în componența blocului ”Unirea”, deși a fost invitat la negocieri.

“Eu cred că aici a fost vorba mai mult despre inițiativa organizațiilor unioniste de tineret, care în România au o anumită susținere neoficială. Anume aceste organizații și nu partidele politice care se pronunță pentru unire, dau un plus de dinamism mișcării unioniste. Probabil ei au decis că a venit timpul să-și activizeze eforturile pentru a obține ceva. Iar despre Traian Băsescu – cred că el nu mai este foarte interesat de actualitatea politică din Moldova: a rămas pe dinafară, așa și nu a devenit o figură importantă a forțelor unioniste și la moment este interesat de cu totul alte chestiuni”, spune analistul politic Corneliu Ciurea.

Nu mai contează

De altfel, potrivit experților politici, chiar dacă va avea loc o coaliție largă a formațiunilor unioniste, acel bloc unic nu va putea oferi ceva alegătorilor.

“Față de unioniști, există numeroase întrebări. Ei au încercat să se unească și înainte de alegerile parlamentare, dar nu le-a reușit. Partidele unioniste au fost foarte nemulțumite de faptul că Traian Băsescu a decis să susțină blocul “ACUM”, care n-a fost receptiv la propunerea unioniștilor de a merge într-un bloc unic”, spune analistul politic Igor Boțan.

În plus, ce le pot propune alegătorilor, la etapa dată, unioniștii? Unirea Moldovei cu România? În ce fel?

Traian Băsescu (iar înaintea lui despre asta a vorbit și Mihai Ghimpu) declară că în Moldova și România poate fi folosit modelul german de unire. Eu cred că nu poate: RDG și RFG aveau pe atunci cu totul alte condiții de pornire, interne și externe. Modelul german ține de revoluția meselor rotunde. Gorbaciov își amintește, că RDG se transformase într-o mare furioasă de demonstrații numeroase și conducerea URSS trebuia să decidă: să evacueze forțele armate sau să se plaseze în fruntea procesului de unificare. Gorbaciov a ales varianta a doua. A fost semnat “Tratatul de soluționare finală pentru Germania” sau “tratatul 2+4”, semnat de RDG, RFG, Franța, URSS, Marea Britanie și SUA.

Din semnăturile puse sub acest document devine clar că acesta ține de Războiul al doilea mondial și repercusiunile lui: “Tratatul de soluționare finală pentru Germania” a anulat rămășițele statutului de ocupație a RFG și drepturile statelor-învingătoare pe teritoriul ei, cu excepția unui șir de restricții. Nu există careva condiții asemănătoare pentru unirea Moldovei cu România…

Și politologul Viorel Cibotaru consideră că unioniștii nu au ce oferi electoratului, așa că acesta puțin probabil să urmeze cu hurta blocul ”Unirea”.

“Orice încercări de formare a unui bloc sau partid politic, care are ca scop exclusiv unirea Moldovei cu România fără un plan de acțiuni argumentat, pe etape, nu au perspective. Iar să ieși azi cu ideea exclusivă a unirii este total lipsit de sens – aceasta nu va fi înțeleasă de electorat, chiar și de cei mai înrăiți unioniști. Pentru că ideea unirii cu orice preț azi, nu rezonează cu grijile la zi ale societății – problemele corupției, ale justiției selective, ale libertății presei, perspectivele neclare ale modernizării, consideră Viorel Cibotaru.

În parlamentarele recente, majoritatea alegătorilor care se consideră unioniști au votat cu blocul “ACUM”, foarte puțini au votat cu partidele unioniste. Nu se poate spune că în două-trei luni după alegeri în preferințele politice ale electoratului au avut loc niște deplasări tectonice. De aceea nu cred că odată cu apariția unui bloc unionist aparte sau chiar a unui partid unionist unic, acesta ar putea diviza electoratul blocului ACUM în alegerile locale sau parlamentare anticipate. Astăzi agenda politică conține cu totul alte chestiuni, nu cea a unirii cu România”, menționează Viorel Cibotaru.

Nici statistica preelectorală nu este în favoarea unioniștilor. Dacă la parlamentarele din 2014 toate partidele unioniste și candidații în ansamblu au acumulat 16-17% din voturile alegătorilor, dintre care 9,67% erau voturile Partidului Liberal, în actualele parlamentare pe circumscripția națională unioniștii nu au ajuns nici la 3% (cel mai bun rezultat a aparținut aceluiași PL – 1,25%). Așa că și acest plan propus de Traian Băsescu “unioniștii se unesc într-un partid și împreună cu blocul ACUM înving în următoarele alegeri parlamentare” pare destul de utopic.

Mai ales că (cum era de așteptat) unii lideri unioniști au avut izbucniri de gelozie politică. Zilele trecute a apărut o informație, precum că Partidul Liberal lucrează asupra unei concepții de unire a partidelor unioniste “în așa fel, încît aceasta să devină baza, temelia sănătoasă și puternică pentru formarea în societate a unui curent unionist larg”. Deci, despre formarea unui partid unionist mare nici nu poate fi vorba. Potrivit unui politolog, nimic mai stabil în politica moldovenească, ca încercările unioniștilor de a se uni. Lipsa de perspective a ideilor unioniste în Republica Moldova este constantă în continuare .

Vedem, așadar, că orice încercări de unire a celor care promovează ideea unirii nu au sorți de izbîndă. Pe cetățenii noștri îi interesează alte chestiuni – cum să ne ridicăm țara, cum să renaștem economia ei, cum să facem să prospere satele și orașele noastre, în timp ce adepții distrugerii Moldovei, împreună cu ideile lor, par tot mai străini și mai stranii. Dar ei nu mai contează.

Xenia Florea

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?