X 
Transnistria stiri: 1365
Eurovision stiri: 499

50 de nuanțe de galben. Partea 2

14 iul. 2022,, 10:00 (reactualizat 14 iul. 2022,, 18:04)   Analitică
7728 0

Acum un an, în țară puterea a obținut-o partidul ”Acțiune și solidaritate”. Pe 11 iulie, în timp ce raporta cetățenilor despre munca depusă, președintele formațiunii Igor Grosu a declarat :“ noi facem tot ce am promis, PAS își îndeplinește angajamentele asumate în fața cetățenilor”. Iar prim-ministra Natalia Gavrilița a promis: “noi vom depăși cu fermitate perioada de criză”. Trebuie doar să răbdăm puțin.

Dar, reieșind din datele sondajelor sociologice, populația țării nu prea crede în sosirea ”vremurilor bune”. Dacă acum un an PAS venea la putere cu rezultatul 52,8%, către iunie, 2022 conform sondajului iData, numărul adepților PAS în interiorul țării s-a redus la 22,6%. Putea fi și mai puțin, dar pe stînga pur și simplu nu există partide puternicie și lipsește o alternativă reală pentru PAS.

Sondajele sociologice închise oferă PAS cifre mult mai deprimante. Moderatoarea Natalia Morari susține că rezultatele sondajului închis, făcut la comanda PAS, au arătat că dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, PAS ar acumula doar 18,6%.

Politologul Victor Josu a comentat pe paginile sociale prima aniversare a guvernării PAS, scriind că dacă ar fi voia lui el ar atribui anului trecut un cod galben. “În aprecierea nivelului de amenințare pentru viața societății, se știe, atribuirea codului galben înseamnă un nivel sporit de primejdie”, - a menționat el.

“Răbdare” și încă odată “răbdare”


În octombrie, trecut, după semnarea contractului cu “Газпром” și ședința Consiliului superior de securitate, care a elaborat un șir de măsuri pentru menținerea stabilității în condițiile crizei energetice, președinta Maia Sandu a adresat cetățenilor îndemnul să rabde. “După iarna grea cu numeroase provocări va veni primăvara renașterii”, - a promis șefa statului.

Acum prim-ministra Natalia Gavrilița îndeamnă populația țării să rabde. Primul an de guvernare PAS a fost nu așa cum ne-am așteptat, a spus ea în alocuțiunea consacrată primei aniversări a guvernării PAS și a declarat că ea și echipa sa “și-au învățat lecția, dat fiind că a fost nevoie să facă față numeroaselor crize ”. Gavrilița i-a îndemnat pe cetățeni să mai acorde încredere acestui guvern și să rabde,– “pentru ca în lunile următoare să vadă trecerea de la guvernul crizelor la guvernul creșterii ”.

Drept că zilele trecute agenția Bloomberg publica informația cum că “în Europa, prețurile enorme la gaze se vor menține cel puțin pînă în a. 2024 ” deoarece conflictul din Ucraina durează. Iar conform unor pronosticuri, în toamnă prețul gazelor poate ajunge la 2-2,5 mii de euro per mia de metri cubi. Așa că nu este clar din contul cui șefa executivului va asigura creșterea.

În anul ce s-a scurs tariful la gazele pentru consumatori a sporit de patru ori: de la 4,3 la 18,62 lei per metrul cub. Iar degrabă ar fi posibilă o sporire de 6 ori – la ANRE se află următoarea solicitare de la ”Moldovagaz” privind revizuirea tarifului - 23,57 lei per metrul cub (26,52 cu TVA) din cauza abaterilor negative de tarif. Dacă ținem cont de prețul de achiziție a gazelor pentru toamnă-iarnă, înainte de deschiderea sezonului de încălzire ne așteaptă încă o majorare a tarifului, care poate depăși 30 lei per metrul cub.

În alocuțiunea sa din 11 iulie Natalia Gavrilița a promis, că toamna guvernul va corecta salariile și pensiile ”reieșind din situația economică”. Cel mai probabil, corecția se va face de la 1 octombrie – executivul este dependent aici de graficul sesiunilor parlamentare. Dar dacă vom compara cifrele aduse de reprezentanții PAS drept reușite ale primului an de guvernare (“mărimea pensiei minime a crescut la 2000 de lei, a salariului minim pe economie – la 3500 de lei, noul mecanism de indexare a pensiilor a adus în acest an sutelor de mii de pensionari un plus de 171 de lei”) și majorările de prețuri din această perioadă (prețul benzinei și motorinei a crescut de 2,5 ori, al produselor – cu 34%, al celor de panificație – cu aproape 30%, ouă – 53%, legume – 80%), noua ”corectură” a pensiilor și salariilor nu va putea ține pasul cu sporirea continuă a tarifelor și prețurilor. Iar guvernul ne-a și prevenit, că nu va mai achita compensații pentru gaze și căldură tuturor, așa cum a făcut-o iarna trecută. Așa că nu se știe cînd va începe ”creșterea” și ”cetățenii vor simți efectele deciziilor ”, despre care a vorbit Natalia Gavrilița. .

Probabil, cel mai cinstit la totalizarea rezultatelor primului an de guvernare PAS a fost Dumitru Alaiba, președintele comisiei parlamentare economie, buget și finanțe. El a spus direct, drept că puțin patetic (“poate, poporul moldovenesc are primul guvern care nu fură”), că peste un an după alegeri autoritățile nu au “ce sărbători” și Moldova “este în continuare una dintre cele mai corupte și sărace țări din Europa ”.

Spectacole în loc de pîine

“Combaterea corupției este în ADN-ul actualei puteri ”, - a declarat prim-ministra Natalia Gavrilița marți, în cadrul întrevederii cu procuroara - șefă a UE Laura Codruța Koveshi, care a întreprins o vizită la Chișinău. Dar într-un an de guvernare partidul ”Acțiune și solidaritate” n-a obținut careva rezultate vizibile în această direcție. Deși anumiți pași au fost făcuți. Printre aceștia premiera a numit posibilitatea de a pronunța sentința infractorilor în lipsa acestora din țară, precum și mecanismul extins de confiscare a activelor obținute ilegal. Dar să le aplice în practică deocamdată partidul aflat la guvernare nu reușește.

Mai mult, deocamdată lupta cu corupția se reduce ori la imitarea ei – cum numai PAS are ceva probleme de imagine sau încep să crească prețurile și tarifele, imediat urmează a reținere răsunătoare; ori la o reglare de conturi politice. La începutul lui februarie, pe fundalul crizei gazelor și majorării tarifelor pentru gaze și încălzire, au fost reținuți patru foști deputați-comuniști, care ulterior au dezertat în PD (Artur Reșetnicov, Anatolii Zagorodnîi, Vladimir Vitiuc și Violeta Ivanov). Atunci analistul politici Corneliu Ciurea a numit asta “o încercare penibilă de a arăta sabia de reprimare a justiției în acțiune, în timp ce justiția nu funcționează cu adevărat”, și “o acțiune politică menită să convingă societatea că autoritățile luptă cu corupția ”.

Acum acest dosar privind îmbogățirea ilicită a parlamentarilor este dat uitării (ultima informație despre deputații-traseiști a apărut în luna mai, fiindu-le prelungit termenul de arestare ), mai ales că după aceasta au urmat și alte percheziții și arestări răsunătoare. Spre exemplu, a ex-președintelui Igor Dodon sau a ex-ministrului de interne Alexandru Jizdan. Da zilele trecute, în cinstea aniversării guvernării PAS, a fost supus percheziției apartamentul fostului spicher Andrian Candu care, potrivit acestuia, nu a dat nimic.

Cei din PAS explică eșecurile luptei lor anticorupție prin faptul, că în sistemul judiciar al țării ”încă se mai află mulți oameni ai lui Plahotniuc” . “Da noi, - a declarat deputatul Alaiba, - guvernăm țara conform legii, nu banditește: procesul de curățare merge, dar nu-l poți face într-o clipă ”. Da la întrebarea: dacă PAS a ”rescris” Legea procuraturii, pentru a-l demite pe procurorul general Stoianoglo și a forma în Consiliul superior al procurorilor o majoritate loială, ce i-a încurcat să facă aceeași curățare și în sistemul justiției? Mai ales că președinta Maia Sandu imediat după parlamentarele anticipate, vorbind despre planurile sale pentru țară, a declarat că “curățarea se va face la toate nivelurile, dar trebuie să începem cu sistemul justiției și procuratura ”.

Lupta PAS cu corupția mai este discreditată și de faptul, că și împotriva celor care se află pe muchia luptei anticorupție au fost înaintate acuzații de corupție. Astfel, în Consiliul superior al procurorilor se află plîngerea lui Sorin Stati, fostul șef al întreprinderii de stat MoldATSA pe procurorul general interimar Dumitru Robu. Stati susține, că în perioada februarie – decembrie, 2011, fiind administratorul companiei “Moldaeroservice”, el a descoperit că o companie privată fură energie electrică de la “Moldaeroservice”. Însă Dumitru Robu, care instrumenta acest dosar, l-a casat… “Decizia privind casarea dosarului nu a fost expediată în adresa ÎS “Moldaeroservice”, respectiv, nu a fost contestată. În aceste condiții cazul a fost mușamalizat, iar persoana vinovată de furt a scăpat de răspunderea penală ”, - scrie Stati în plîngerea, pe care Consiliul superior al procurorilor așa și nu a examinat-o din lipsă de cvorum.

“Dosarul Stoianoglo”

Probabil, cel mai mare eșec de imagine al partidului ”Acțiune și solidaritate” în acest an a fost încercarea de a-l demite și a-i incrimina ceva procurorului general Alexandr Stoianoglo .

Dat fiind că Stoianoglo, care demult nu era pe placul Maiei Sandu, refuza categoric să plece, imediat după accederea la putere PAS a pregătit o inițiativă legislativă privind demiterea lui. În august, 2021 majoritatea parlamentară a adoptat în regim de urgență niște amendamente la Legea procuraturii, prin care a introdus două mecanisme noi, ce permit demiterea procurorului general. Unul dintre acestea permite evaluarea activității procurorului general, al doilea – tragerea lui la răspundere pentru abateri disciplinare. Plus la asta, au fost modificate normele de formare a Consiliului superior al procurorilor, ceea ce a permis PAS să formeze o majoritate loială în Consiliu și să promoveze o decizie privind înlăturarea lui Stoianoglo cu ajutorul unor dosare penale inițiate rapid și foarte dubioase din punct de vedere juridic.

Era pe 5 octombrie, 2021. Consiliul superior al procurorilor, convocat de ministrul justiției Serghei Litvinenco într-o ședință extraordinară, i-a înlăturat cu scandal din funcții pe Alexandr Stoianoglo și pe toți adjuncții săi, pe numele procurorului general a fost deschis un dosar penal privind șapte capete de acuzare (abuz de putere și de funcție, abuz de putere , corupție pasivă, date false în declarații), precum și a fost desemnat un procuror care să conducă procedura penală împotriva lui Stoianoglo. În aceeași seară A.Stoianoglo a fost reținut pentru 72 de ore. După care a fost transferat în arest la domiciliu, apoi – sub control judiciar cu interdicția de a oferi interviuri și a vorbi la televizor.

Reținerea procurorului general și înlăturarea sa din funcție a provocat un val de critici din partea juriștilor, politologilor, politicienilor, reprezentanților societății civile. Ei au numit acuzațiile în adresa lui Stoianoglo fabricate, iar pe 13 decembrie a fost publicat avizul Comisiei de la Veneția, în care Moldova a fost îndemnată să revizuiască procedura de evaluare a procurorului general.

Însă partidul de la guvernare, care deja formase comisia de evaluare a activității lui Stoianoglo, era de neoprit. Dat fiind că nu se reușea o acuzare serioasă în adresa lui Stoianoglo, împotriva lui erau deschise noi și noi dosare penale. Ba era acuzat de încălcarea inviolabilității vieții private și dezvăluirea informației dintr-un dosar penal: la conferința de presă din 4 octombrie el a dat citirii mai multe mesaje din telefonul fostului șef al procuraturii anticorupție Viorel Morari. Procurorul general susținea că Morari transmitea informații de serviciu ONG-urilor finanțate din exterior, și l-a acuzat de relații apropiate cu fostul șef al delegației UE în Moldova Peter Mihalco – pentru a influența sistemul procuraturii.

Ba a fost redeschis dosarul privind expulzarea ilegală a profesorilor turci , deși procurorul general suspendat nu avea atribuție cu acesta - de el s-a ocupat SIS, fără anchetă sau proces judiciar. Zilele trecute procuratura anticorupție a anunțat că în lipsa unor dovezi justificative acest dosar împotriva lui A. Stoianoglo a fost casat.

La mijlocul lui mai, 2022 și-a încheiat activitatea comisia de verificare a activității procurorului general suspendat. Cum și era de așteptat, activitatea lui Stoianoglo a fost apreciată “nesatisfăcător”: comisia i-a acordat 2,19 puncte. Însuși procurorul general suspendat a numit ”absurd” procesul de evaluare, și a contestat raportul privind evaluarea activității sale.

Totuși, verdictul comisiei de evaluare, în conformitate cu versiunea renovată a Legii procuraturii, îi permite președintei să demită procurorul general suspendat din funcție, la prezentarea Consiliului superior al procurorilor. Dar Maia Sandu, primind respectiva prezentare, a decis să nu semneze imediat decretul respectiv. “Vreau să văd ce va spune justiția”, - a declarat ea. Dar aici totul era previzibil.

Pe 14 iunie Curtea de Apel Chișinău a satisfăcut cererea avocaților procurorului general suspendat, care au contestat constituționalitatea articolului din Legea procuraturii care prevede demiterea procurorului general după evaluarea activității sale. Așa a ajuns dosarul la Curtea Constituțională. Marți, 12 iulie, Curtea a respins solicitarea avocaților și a subliniat, că autorii recursului nu au invocat riscurile pe care le poate provoca dispoziția atacată, și nu au prezentat argumente în sprijinul declarației lor. Decizia CC, se știe, este definitivă și fără cale de atac. Deci, Maia Sandu poate semna decretul privind demiterea lui Alexandr Stoianoglo și scăpa astfel de procurorul general neascultător.

În principiu, este un caz potențial pentru CEDO, care a publicat deja o listă foarte neplăcută de întrebări pentru autoritățile moldovene în privința dosarului penal pe numele lui Stoianoglo. Iar punctul gras, pe care îl va pune Maia Sandu prin semnarea decretului de demitere a procurorului general, va produce pierderi de imagine și mai grave pentru PAS, care și așa are o situație șubredă.

Țară-candidată UE “fără putere juridică”

Iar cea mai semnificativă realizare de imagine a PAS (deși nu pentru întregul electorat) a devenit obținerea statutului de țară-candidată în membri ai Uniunii Europene. Dar nu pentru că noi am fi făcut pași importanți pe calea reformelor și am demonstrat rezultate impunătoare în apropierea de standardele europene, ci pentru că așa s-a creat situația geopolitică.

Cum e disponibilitatea, așa e și statutul. Ziarul Die Welt a numit ”butaforie” oferirea statutului de candidate UE Ucrainei și Moldovei, oferită numai pentru că UE avea nevoie de un ”semnal politic” adresat Rusiei. Statutul oferit celor două țări, potrivit Die Welt, nu are putere juridică și nici Ucraina, nici Moldova nu vor deveni membre UE în următorii 10-15 ani.

Așa că unicul plus al noii ”euro-stări” a Republicii Moldova este accesul la fonduri europene suplimentare. Țările care au obținut statutul de candidate pentru aderarea la UE au acces la fondul de finanțare pre-aderare IPA, pentru sprijinirea reformelor prin acordarea de ajutor financiar și tehnic. Precum și la un șir de fonduri nerambursabile (granturi, care pot acoperi cca 50% din proiect).

Ei, și după obținerea statutului de țară-candidată, partidul ”Acțiune și solidaritate” poate folosi în campaniile sale electorale sloganul “Noi am obținut pentru Moldova statutul de candidată la aderare UE”. Deși UE demult nu mai este acea asociație europeană bogată, sătulă și sigură, care era acum 20 de ani – atunci președintele Vladimir Voronin a declarat pentru prima dată că Republica Moldova oficial alege calea integrării europene.

Despre “frontul larg de sprijinire a reformelor”

Analistul politic Anatol Țăranu a declarat că unul dintre neajunsurile actualei puteri este “incapacitatea de a crea în societate un front larg de sprijinire a reformelor ”. Despre ce fel de “front larg” putem vorbi, dacă ”cea mai europeană și mai democratică putere” are mari lacune de transparență ?

Nu, la început PAS își îndeplinea onest promisiunile : organiza audieri publice și le relata experților și poporului pentru ce elaborează și adoptă anumite legi. Așa a fost, să zicem, în cazul amendamentelor la Legea produselor petroliere, conform căreia ANRE calculează și stabilește zilnic prețul maxim de comercializare cu amănuntul a combustibilului de tip standard (benzina А-95 și motorina Standart). Dar după ce unii experți au acuzat autorii acestei legi că ar face lobby în interesul marilor comercianți de petrol, cei din partidul ”Acțiune și solidaritate” au înțeles că transparența decizională dă prea multă bătaie de cap.

Cel mai recent exemplu de acest fel este reforma învățămîntului superior, anunțată de ministerul de profil. Aceasta prevede reducerea numărului de universități de la 16 la 11 și absorbția a 5 universități și 18 institute științifice de către alte universități.

Este evident, că reforma învățămîntului superior din Moldova este o necesitate. Cel puțin, din considerente demografice. Dacă acum 7 ani în universitățile din țară studiau cca 92 de mii de studenți, acum numărul lor este de puțin peste 59 de mii. Însă această reformă trebuie lansată nu așa cum a făcut-o guvernul, care a pus universitățile, profesorii și studenții în fața faptului împlinit, da prin dezbaterea largă a conceptului pregătit și atingerea unui consens cu comunitatea științifică și didactică.

Cu siguranță, o mare parte din cei pe care guvernul PAS intenționează să-i “optimizeze”, “absoarbă” și reduce (ministrul educației Anatol Topală a confirmat că disponibilizări vor fi, dacă nu va exista posibilitatea transferului unor profesori în universitățile extinse), pe 11 iulie, 2021 au votat pentru partidul ”Acțiune și solidaritate” – intelectualitatea moldoveană întotdeauna a gravitat spre segmentul de dreapta. Acum însă, prin ne-dorința categorică de a explica, discuta și auzi alte opinii, PAS a rămas fără o parte din electoratul său “inteligent” . Și cu o atare abordare a desfășurării reformelor, va continua să suporte pierderi electorale: la finele lui iunie prim-ministra Natalia Gavrilița a anunțat că în cel mai scurt timp guvernul va prezenta conceptul reformei teritorial-administrative a țării. Și dacă această reformă va prevedea unificarea unităților teritorial-administrative din Moldova așa cum prevede varianta română, ceea ce am mai avut cu 20 de ani în urmă, vor apare numeroase întrebări. Evident, oamenilor li se va explica, că în condițiile scăderii populației trebuie să reducem costurile aparatului administrativ – birocratic, să concentrăm posibilitățile financiare ale provinciei în vederea realizării unor proiecte de amploare și altele, de care am mai auzit. Dar întrebarea principală este următoarea: cred oare autoritățile, care reduc și optimizează tot și toate, în viitorul luminos al acestei țări? Poate oare fi formată strategia de dezvoltare a statului în baza unor reduceri și optimizări continue?

Poate, totuși, doamna Gavrilița nu ar fi trebuit să se grăbească cu anunțul privind această reformă, ci să lucreze detaliat asupra ei împreună cu savanții și societatea?

Cenzură? Nu, “combaterea dezinformării ”

“Asigurarea independenței totale a Companiei publice “Teleradio-Moldova” și luarea măsurilor pentru excluderea subordonării ei politice. Asigurarea eficienței ți independenței Consiliului audiovizualului ”, - este unul dintre punctele capitolului “Mass-media liberă” din programul electoral al partidului ”Acțiune și solidaritate”.

Dar imediat după accederea la putere, PAS a procedat exact invers. În toamna lui 2021 majoritatea parlamentară, fără a se complica cu consultările publice și a cere opinia experților și a societății civile, prin amendamentele făcute la Codul audiovizualului a modificat mecanismul demiterii membrilor Consiliului audiovizualului. Documentul prevedea, că membrii consiliului pot fi demiși, dacă deputații din comisia parlamentară de profil îi vor recunoaște nesatisfăcătoare activitatea.

Evident, experții s-au revoltat – această stipulare, spuneau ei, permite oricărei puteri să schimbe componența CA în interesele proprii, și nu se mai poate vorbi despre o independență a instituției date. Dar opinia publicului a fost ignorată și parlamentul controlat de PAS a trecut Compania publică “Teleradio-Moldova” de sub controlul CA sub controlul parlamentului. De acum încolo deputații vor numi directorul general al Companiei și-l vor demite pentru îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu. Iată ce fel de ”independență totală a Companiei publice “Teleradio-Moldova” a asigurat PAS .

Acțiunile militare în Ucraina au oferit majorității parlamentare posibilitatea să înșurubeze și mai mult piulițele informaționale. Pe motiv că propagă războiul, PAS a interzis difuzarea filmelor sovietice consacrate Marelui război pentru apărarea Patriei. Mai exact, difuzarea “filmelor artistice cu conținut militarist ”, produse în țările care nu au ratificat Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră. SUA și Canada, desigur, nu au semnat și nu au ratificat acest document, însă pentru ele deputații PAS au făcut excepție. Așa că în Moldova poți viziona un oarecare film de acțiune american, de clasa a treia, cu o grămadă de cadavre, însă filmul “Летят журавли” , care a obținut Palme d”Or la Festivalul de film de la Cannes – nu.

Legea privind combaterea dezinformării și propagandei a mai interzis și difuzarea știrilor și a programelor informativ-analitice rusești în Moldova. Și a introdus sancțiuni dure (amendă între 20 mii și 100 mii de lei) pentru dezinformare și alte încălcări informaționale. “Dezinformarea”, spune documentul, este mesajul care dăunează securității informaționale, incită la ură, justifică “agresiunea militară” sau “regimurile dictatoriale”; “informația venită de la autoritățile statului aflat în stare de conflict militar și recunoscut drept stat-agresor ” sau cel care “este ostil valorilor democratice”. E nevoie să mai spunem, că în realitate autoritatea de reglementare are o abordare foarte selectivă a termenului ”dezinformare” ?

Tot pe motiv că protejează spațiul informațional al Republicii Moldova, SIS are acum dreptul să blocheze, fără o decizie judecătorească, mass-media și rețelele de socializare.

“Acest proiect de lege nu instaurează cenzura, cum declară iresponsabil unii activiști din opoziție. Din contra. Scopul acestor amendamente este să consolideze posibilitățile instituțiilor publice în vederea prevenirii și combaterii știrilor false și a dezinformării cetățenilor ”, - a scris pe rețelele sociale ministrul justiției Serghei Litvinenco. Ce poți spune: demagogia are posibilități nelimitate ».

Sarcini de viitor

La Congresul III al partidului ”Acțiune și solidaritate” din15 mai, proaspătul președinte al formațiunii Igor Grosu a anunțat trei scopuri importante ale PAS pentru anii imediat următori: victoria în alegerile locale din a. 2023, cele prezidențiale din a. 2024 și cele parlamentare din a 2025.

Ce-i drept, se zvonește că eșecul în alegerile locale noi , desfășurate în 10 localități din țară la 29 mai și 12 iunie, 2022 în care PAS a obținut un singur primar, cei din partidul guvernant l-au primit ca pe un semnal foarte alarmant și au înțeles, că în alegerile locale-2023 nu vor putea obține prea multe. Așa că accentul principal îl vor pune pe alegerile prezidențiale și cele parlamentare. Dar acolo mai trebuie să ajungem, și să obținem rezultate substanțiale. Iarpentru aceasta partidul aflat la guvernare trebuie să-și modifice abordările și să înțeleagă, înainte de toate, următoarele.

PAS are oameni deștepți și capabili, patrioți care doresc sincer binele țării noastre, însă majoritatea lor au ieșit din ONG și consulting, ei nu au experiență practică. Deseori persoanele de acest fel cred că e ușor să administrezi un stat și că ei au cunoștințele necesare pentru aceasta, dar nu bănuiesc că ei nu posedă aceste cunoștințe, drept urmare conducători de rang înalt iau decizii, ale căror consecințe nu-s în măsură să le prevadă și să le înțeleagă. Iar aceasta nu mai este doar problema partidului de la guvernare, ci a întregii populații, nevoite să culeagă rodul unor asemenea decizii. În această situație este foarte important să fie consultați experții și publicul larg, și să fie atrași în administrarea instituțiilor statului persoane din afara sistemului partinic PAS, care au experiență practică și și-au demonstrat valoarea în domenii relevante ale economiei, jurisprudenței, educației, medicinii, științei și culturii...

Xenia Florea

12
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?