50 de nuanțe de galben. Partea 1

Acum un an, la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, cu un rezultat asurzitor a învins partidul proprezidențial “Acțiune și solidaritate”.

“Noi știm ce trebuie să facem”, “Noi vom face regulă în țară”, “Noi vom construi un stat în care hoții vor sta la pușcărie ”, “Noi vom aduce vremurile bune ”, “Noi vom învinge corupția ”, “Prioritatea noastră e să întoarcem cetățeanului încrederea în faptul că statul lucrează pentru el ”, - iată doar unele dintre declarațiile liderilor PAS în campania elecorală și imediat după alegeri.

52,8% dintre alegători au crezut și au fost copleșiți. Sondajul sociologic al companiei iData, efectuat imediat după alegerile anticipate, a arătat că mai bine de jumătate din cetățenii moldoveni credeau că în țară lucrurile merg cum trebuie. Au trecut 365 de zile. Conform recentului sondaj iData, peste 61% dintre respondenți cred că Republica Moldova merge într-o direcție greșită.

Și nu doar cetățenii simpli: zilele trecute 68 de membri PAS din raionul Sîngerei au declarat că părăsesc partidul și lichidează organizațiile teritoriale ale formațiunii în șase sate din raion.

“Noi am lucrat în toate cele trei campanii electorale. Am lucrat pentru “vremuri bune” și am promis oamenilor pensii și salarii decente, promovare în funcții în baza concursurilor, meritocrație și competență (…) dar am obținut cele mai negre și dificile vremuri din istoria țării noastre”, - se spune în declarația semnată de 68 acum foști membri PAS, consilieri locali și raionali, care au declarat că o susțin în continuare pe președinta Maia Sandu, dar au rămas profund dezamăgiți de guvernul Nataliei Gavrilița.

De altfel, din cele relatate de Oazu Nantoi, deputat PAS, cam peste jumătate de an după alegeri -“vremuri bune” înseamnă analize în regulă, în rest – este doar ”un slogan și nimic mai mult”, pe care nu trebuie să-l credem prea mult. Cum, de altfel, și altor promisiuni electorale făcute de PAS, care odată ajuns la putere a încălcat multe dintre cele promise în campanie.

Timpul “oamenilor buni”

Pentru partidul “Acțiune și solidaritate” timpul accederii la putere a fost un nenoroc catastrofal : peste crizele globale deja existente (cea pandemică și cea economică) s-au suprapus altele noi (a gazelor, combustibilului, acțiunile militare în Ucraina, care au blocat piața CSI pentru exporturile moldovenești).

Dacă în țară și în lume s-ar fi păstrat o oarecare stabilitate economică, socială și politică, probabil că echipa PAS ar fi reușit cumva să se descurce, cu ajutorul partenerilor occidentali. Să facă reformele necesare. Incompetența unor ”absolvenți Harvard” și a ONG-iștilor ajunși la putere nu ar fi fost așa de vizibilă. Și ajutoare externe, care azi merg în mare parte spre Ucraina sau soluționarea propriilor probleme economice ale țărilor occidentale, Chișinăul ar fi primit mai multe.

Așa însă, a fost nevoie ca parlamentul și guvernul PAS (președinta Maia Sandu mereu încearcă să se distanțeze de actuala putere și eșecurile acesteia) să activeze în condiții extreme, și nu s-au isprăvit cu situația. Deși în programul său electoral partidul ”Acțiune și solidaritate” se obliga, spre exemplu, să creeze un institut foresight (de previziune), care să informeze și să consulte guvernul cu privire la “oportunitățile și riscurile pe terme n lung în toate domeniile-cheie (economie, educație, știință, sănătate, apărare etc.) , ceea ce va permite guvernului să adopte decizii întemeiate în contextul schimbărilor rapide care au loc la nivel local și global. Iar președinta Maia Sandu, în decursul acestui an, de trei ori a poruncit guvernului să elaboreze un program anticriză (ultima oară – la mijlocul lui martie). Dar asaltul intelectual așa și nu s-a produs.

Mai mult, echipa “Acțiune și solidaritate” a fost afectată de excesul de înfumurare, despre care mulți experți și comentatori politici au prevenit imediat după parlamentarele anticipate. Chiar și Janis Majeiks, șeful delegației UE în Moldova, într-un interviu recent pentru redacția moldovenească a “Europei libere” nu s-a abținut și, deși diplomatic, a reproșat că în unele dintre reformele sale PAS nu se prea “grăbește”, da pentru UE contează calitatea reformelor. De aceea “este important ca aceste reforme să fie făcute cu consultarea partenerilor externi, iar autoritățile să accelereze viteza acestor reforme ”.

Și chiar dacă în decursul unui an de guvernare PAS au fost atinse anumite succese (Moldova a depășit criza refugiaților, a obținut statutul de candidată UE, întregul sezon de încălzire cetățenii au beneficiat de compensații pentru gaze și încălzire) , pe fondalul general de criză, care înrăutățește considerabil bunăstarea populației, și a numeroaselor greșeli comise, toate acestea se pierd pur și simplu.

“Dominatorul”, Putin și inflația

La un an de la alegerile parlamentare Banca Națională a publicat date proaspete privind inflația. Conform stării din iunie,2022 nivelul ei anual a atins 31,83%, deși în luna mai BNM prognoza: culmea inflației de 31% va fi atinsă în trimestrul trei, ”după care ea va începe să scadă”.

Fostul vicepremier Alexandr Muravschii crede că spre finele trimestrului trei nivelul inflației în țară va fi de 35% - din cauza majorării tarifului pentru gaze și a secetei, care “pune la îndoială posibilitatea deflației obișnuite pentru grupul de produse agricole”. Iar spre finele anului, crede el, Moldova va avea o inflație-record în ultimii 25 de ani - 45-50%.

“Dar cel mai mult alarmează faptul că Ministerul finanțelor eșuează deplin în executarea bugetului public în termeni reali, și că în afară de demagogia despre lupta cu niște scheme, noi nu vedem rezultatele ei în forma sporirii veniturilor esențiale ”, - a scris Muravschii pe rețelele de socializare. Chiar înainte de aceasta a fost publicată informația operativă a Ministerului finanțelor privind totalurile executării bugetului de stat în primul semestru. A reieșit, că suma restanțelor este de 6,64 mlrd. de lei, ceea ce conform expertului economic Dumitru Barbalat înseamnă o reținere de 1,5 luni.

În timpul din urmă, cei din PAS mereu pun vina pentru inflația înaltă, majorarea prețurilor și reducerea nivelului de trai al populației pe războiul din Ucraina și pe Federația Rusă. În prezent acesta este un curent dominant în Occident, în SUA administrația Biden a pus în circulație termenul ”inflația putinistă”, așa că autoritățile moldovene țin pasul, cum s-ar spune. Pe 11 iulie, la prezentarea raportului consacrat primei aniversări a guvernării PAS, a confirmat-o și Igor Grosu, președintele parlamentului. Deși în iunie, în Ucraina aflată în război nivelul inflației anuale a fost de 21,5%, iar în Rusia afectată de șase pachete de sancțiuni occidentale - de 15,9%. În Moldova, reamintim, acest indice a fost fixat la nivelul 31,83%.

Cei din partidul “Acțiune și solidaritate” preferă să nu observe că în Moldova volantul inflației și-a început răsucirea mult înainte de 24 februarie, 2022 . Preâurile deja o luaseră razna, iar tarifele pentru gaze s-au schimbat de mai multe ori după ce în octombrie vicepremierul Andrei Spînu a negociat nu prea reușit cu “Газпром” și a prelungit contractul cu concernul rus în condiții nu prea favorabile (în opinia opoziției – catastrofale) pentru Moldova.

Totuși, trebuie să recunoaștem, că pentru Chișinăul oficial acțiunile din Ucraina au devenit un motiv comod de a îndreptăți multe erori ale partidului și guvernului. Inclusiv sporirea inflației. Anterior, spre exemplu, PAS spunea că “în Moldova inflația este importată ” (prim-ministra N. Gavrilița), că “ dacă vorbim prea mult despre inflație, ea crește și din cauza acestor așteptări, nu din motive obiective ” (președinta M. Sandu) sau că cetățenii Moldovei iau prea multe credite de consum “pentru un iPhone cu sute de procente anual, și pentru vacanță ” (deputatul D.Alaiba).

Decapare/curățare cu consecințe

Ajuns la putere, PAS a început-o prin a schimba legislația după bunul său plac – pentru a face repede remanieri de personal.

Pe de o parte, PAS poate fi înțeles: legislația în vigoare nu prea permitea demiterea din structurile de stat a ”oamenilor lui Plahotniuc, care continuau să lucreze în sistem” sau a ”demnitarilor implicați în scheme de corupție”. În rezultat, în legislație au fost introduse amendamente care permit deputaților să evalueze activitatea agențiilor de reglementare și să demită conducătorii acestora. Deși legea prevedea numirea în funcție a șefilor acestor structuri pe bază de concurs, pentru un termen concret și fără dreptul de revocare anticipată.

Reieșind din amendamente, de identificarea temeiurilor pentru revocare pe motivul “executării necorespunzătoare sau a neîndeplinirii obligațiunilor, prerogativelor sau împuternicirilor, precum și a activității necorespunzătoare, depistate în rezultatul unui control parlamentar efectuat în conformitate cu legea”, se va ocupa comisia economie, buget și finanțe, compusă din 10 persoane, dintre care 6 – deputați PAS. În baza raportului acestei comisii, parlamentul cu majoritate de voturi (de care iarăși dispune PAS) a obținut dreptul de a revoca membrii Consiliului de administrare al Agenției naționale de reglementare în energetică, Comisiei naționale pentru piața financiară, Consiliului audiovizualului (în baza raportului comisiei cultură), Consiliului concurenței, Agenției naționale pentru soluționarea litigiilor.

Și a început: parlamentul ia act de raportul anual al unei agenții de reglementare, imediat emite verdictul “nesatisfăcător” și demite in corpore întreaga conducere a instituției. S-a ajuns chiar la absurd. La examinarea deciziei de demitere a membrilor consiliului director al CNPF, deputata PAS Larisa Novac a declarat la modul serios, că șefii CNPF activează prost deoarece au prea puțini abonați pe Facebook și Youtube. “Vreau să vă spun, că aveți doar 11 abonați la canalul vostru de pe Youtube. Și doar două video-uri: unul cu 25 de vizionări, altul – cu 340. Pagina voastră de Facebook are doar 554 de abonați”, - a menționat Novac.

Da pentru unele instituții publice PAS în general a modificat procedura de numire a conducătorilor. Astfel, conform amendamentelor la legea ”privind Centrul național anticorupție”, directorul CNA este acum numit fără concurs: nu mai puțin de 20 de deputați pot înainta o candidatură, iar parlamentul cu majoritate de voturi trebuie să-l aprobe pentru un termen de 5 ani, după care persoana în cauză nu mai poate pretinde la această funcție pentru a doua oară.

La votarea acestei inițiative au fost aduse argumente pur și simplu strălucite: “Nu în toate cazurile concursurile de selectare a candidaților pentru funcțiile de conducere de către parlament sau guvern se soldează cu activitatea eficientă a acestor instituții publice în vederea atingerii intereselor publice ” și “Experiența de organizare a concursurilor arată că de multe ori ele nu asigură o selectare nepărtinitoare a celor mai buni candidați, și că există interesul politic de promovare a “candidaților preferați” și discalificare a “candidaților incomozi” (!).

Aceste modificări legislative au fost criticate de asociația Transparency International, care le-a numit “inacceptabile”. Iar oponenții politici și unii experți au declarat că partidul aflat la guvernare dorește să obțină instrumente pentru ca să pună presiuni pe structurile publice independente și să schime conducerea acestora nu în conformitate cu legea, ci în baza “oportunității politice”.

Dar în rezultat “curățarea structurilor publice de elementele toxice ” (în interpretarea opoziției - “decaparea funcțiilor de conducere de funcționarii nedoriți pentru numirea persoanelor ascultătoare”) a avut rezultate paradoxale. Pe de o parte, în scurt timp ministrele și departamentele au simțit un deficit de personal , de care prim-ministra Natalia Gavrilița s-a lamentat încă la totalizarea activității de 100 de zile a cabinetului său.

“Chiar și în a. 2019 [în timpul guvernului Sandu – nota red.] exista un interes mai mare pentru anumite funcții vacante ”, - spunea ea după ce timp de trei luni din instituțiile publice au fost concediați mulți funcționari publici de nivel mediu și inferior, pentru că ei “au lucrat în timpul democraților și socialiștilor ”.

Pe de alta, într-un șir de ministere și departamente, mai ales în structurile de forță, din nou au apărut “oamenii lui Plahotniuc”, chiar dacă în campaniile electorale principalele lozinci și priorități ale președintei Maia Sandu și ale partidului ”Acțiune și solidaritate” au fost dezoligarhizarea și combaterea corupției.

În prezent, dacă ar fi să credem canalelor de telegram, în partidul aflat la guvernare răsună tot mai insistent voci, care cer demiterea întregului guvern Gavrilița și “numirea unui nou guvern, reieșind din experiența și greșelile precedentului”. Dar PAS nu a avut și nu are în rezervă un număr impunător de persoane profesioniste și nu prea, care ar putea ocupa funcțiile eliberate, și principalul – s-ar putea isprăvi cu provocările iernii 2022-2023.

Xenia Florea

Partea II poate fi citită aici.