TEMELE PRINCIPALE Toate Știrile

MAI multeminimizează

100 zile de luptă pentru anticipate. P.2

(Continuare. Începutul - la 02.04.2021)

Deja de 100 de zile Maia Sandu este președinta Republicii Moldova. E cazul să facem niște totaluri intermediare – ce a reușit să facă în prima sa perioadă de gestiune prima femeie - președintă a RM.

Reușitapoliticii externe și randamentul ei

Unul dintre succesele reale ale Maiei Sandu în cele 100 de zile de activitate prezidențială a devenit ”deschiderea” unui șir de direcții în politica externă.

La finele lunii decembrie, 2020 președintele României Klaus Iohannis a efectuat o vizită oficială la Chișinău, în timpul căreia a promis să ofere Moldovei 200 mii de doze de vaccin contra coronavirusului și 6 tone de motorină pentru fermierii afectați de secetă. Președintele român nu mai fusese la Chișinău din a. 2014.

Ei, da prima sa vizită oficială Maia Sandu a efectuat-o în Ucraina. Anterior, șefii celor două state s-au văzut la Kiev acum șase ani: din cauza unei fraze despre Crimeea, scăpate din imprudență, președintelui Igor Dodon nu i-au reușit relațiile cu vecinii. La totalizarea negocierilor care au avut loc, Maia Sandu și Vladimir Zelensky au folosit epitete entuziasmate – “resetarea relațiilor bilaterale”, “un nou nivel de parteneriat strategic”, “începutul unor noi relații dintre Ucraina și Moldova”. Drept că aprecierile experților au fost mult mai modeste, iar expertul ucrainean Taras Zagorodnii a numit ”de mijloc” vizita președintei RM în Ucraina.


Apoi Maia Sandu a efectuat o vizită de două zile la Paris, și călătoria la Bruxelles tradițională pentru demnitarii de rang înalt din Moldova la preluarea mandatului.

“Unul dintre plusurile indiscutabile ale celor 100 de zile este faptul că Maia Sandu a activizat relațiile Republicii Moldova cu partenerii externi. Ea a reluat relațiile cu România, Ucraina, UE. Ea nu a făcut careva declarații contradictorii în adresa partenerilor externi, inclusiv și în adresa Federației Ruse. Adică, ea menține relații corecte, nu intră în conflicte nici cu vecinii, nici cu alte țări, ceea ce este foarte important pentru o țară mică care are nevoie de ajutor, căci Igor Dodon avea o problemă – era în conflict cu vecinii ”, - menționează expertul politic Roman Mihăieș.

Așa dar, pe de o parte Maia Sandu, care a declarat ca puncte de bază ale programului său electoral “scoaterea Republicii Moldova din izolare internațională” și restabilirea relațiilor bune cu România, Ucraina, UE și SUA, s-a isprăvit cu această sarcină. Aceste țări laudă din nou Moldova. Dar pe de altă parte, șefei statului nu i-a mers cu intervalul de timp al ”primei sute de metri” și situația internațională. În rezultat, deși ”reușita” politicii externe este evidentă, dividende reale, cu excepția ajutorului cu vaccinuri din partea României, aceasta nu a adus. Și e puțin probabil să aducă.

Jurnalistul Valeriu Reniță a scris că Maia Sandu și-a început mandatul în epoca unei crize profunde, pe care, potrivit experților internaționali, comunitatea mondială nu a mai cunoscut-o de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. Rezultatul luptei cu coronavirusul este incert. Pronosticurile ONU vorbesc despre aceea, că deocamdată acțiuni coordonate ale comunității mondiale nu se observă, COVID-19 va fi învins nu mai devreme de a.2022 . Iar în lume se desfășoară un adevărat război pentru vaccinuri.

“Anul trecut, economia țărilor UE, de la care noi tot așteptăm ajutor, s-a redus în mediu cu 6% - 8%. Nu numai noi am sărăcit. În lume, sub pragul sărăciei s-au pomenit suplimentar 131 mln. de oameni. Din cauza pandemiei, în țările sărace va continua recesiunea, iar economiile țărilor dezvoltate se vor restabili foarte greu.

În lumea întreagă, datoria publică a atins cote nemaivăzute – 15%. Această creștere masivă a datoriei va deveni o povară grea pentru generațiile viitoare, se spune în raportul din ianuarie, pregătit de economiștii ONU. Așa că nu prea avem de la cine și de unde aștepta milă”, - conchide Valeriu Reniță. Dar anume pe teza “străinătatea ne va ajuta” a fost construit întregul program preelectoral al Maiei Sandu.

Unde mai pui că un produs secundar al luptei sale insistente pentru dizolvarea parlamentului și desfășurarea alegerilor anticipate a devenit lipsa unui guvern plenipotențiar. Cabinetul condus de Aureliu Ciocoi activează în regim interimar și nu este împuternicit să negocieze și să soluționeze probleme de ordin financiar. Din această cauză, zilele trecute Republica Moldova a ratat două elemente importante (mai ales într-o perioadă economică așa de complicată) ale sprijinului internațional.

Duminică, 28 martie, a expirat termenul de acțiune al acordului dintre Moldova și România privind acordarea țării noastre a unui ajutor material și tehnic gratuit în sumă de 100 mln. de euro. Ambasada României în Republica Moldova a declarat că prelungirea acțiunii acestui acord este imposibilă, dat fiind că actualul guvern nu are împuternicirile necesare să o facă.

Iar miercuri, 31 martie, a expirat perioada scutirii de taxe vamale a unor grupuri de mărfuri moldovenești, inclusiv fructele proaspete livrate de Moldova pe piața rusească.

Pentru a se distanța de aceste noutăți neplăcute, Maia Sandu a încercat să pună întreaga vină pentru pierderea celor 60 mln. de euro de ajutor gratuit din partea României pe fostul guvern al lui Ion Chicu. Însă comunicatul de presă al Ministerului afacerilor externe și integrării europene despre aceea “cum Moldova a ajuns la această situație” a demonstrat, că președintele, delicat vorbind, induce în eroare opinia publică. Guvernul Chicu a inițiat aprobarea noului protocol pe marginea acordului cu România privind asistența gratuită, dar nu l-a putut aproba pentru că a survenit demisia. Iar actualul guvern interimar nu are dreptul să semneze acorduri ce vizează angajamente financiare.

Andrei Năstase, liderul Platformei DA, crede că lipsa unui guvern plenipotențiar face ca Republica Moldova , în afară de pierderea celor 60 mln. de euro din România, ar putea pierde ”inevitabil” și 500 mln. de dolari de la Fondul monetar internațional, și alte 100 mln. de euro de la UE. Așa că ”reușita” politicii externe a Maiei Sandu, deși a avut loc, în linii mari are randamentul zero.

Managementul de Facebook

Se știe, că rolul regelui este interpretat de alaiul său. Cele 100 de zile de președinție a Maiei Sandu au evidențiat anumite probleme ce țin de profesionalismul anturajului ei. Din care cauză președinta în mod repetat s-a pomenit în situații neplăcute. Pornind de la fraza nevinovată “îmi face plăcere să fiu primul președinte al Moldovei, care a vizitat Palatul Elysee” în timpul vizitei la Paris.

Să fie o exagerare deliberată a propriului rol în ochii gazdelor, sau șefa statului a fost indusă în eroare de consilierii care, pregătind alocuțiunea Maiei Sandu, au studiat prost istoria relațiilor moldo-franceze. Însă informația despre aceea că la Palatul Elysee au fost primiți patru președinți ai Republicii Moldova poate fi ușor găsită pe site-ul MAEIE. Asemenea gafe regretabile au fost destule în aceste luni.

Să luăm, barem, actualul scandal cu regimul stării de urgență, pe care președinta și PAS intenționează să-l conteste la Curtea Constituțională. Partea motivațională a lor se bazează pe faptul, că guvernul în acțiune este foarte limitat în drepturi, și de aceea nu are legitimitate politică să adreseze parlamentului cererea de a institui regimul stării de urgență.

Reiese, că acum două săptămîni Maia Sandu însăși a mers împotriva legii – a convocat Consiliul suprem de securitate, după care a ieșit în fața presei și a declarat că majoritatea membrilor CSS recomandă introducerea unui lockdown pentru două săptămîni și că guvernul trebuie să elaboreze urgent lista restricțiilor. Deci, acum șefa statului este revoltată nu de introducerea stării de urgență, pe care ea însăși a cerut-o, da de perioada în care aceasta va funcționa. Pentru că PSRM și partidul “Șor” au limitat-o pentru două luni în acțiunile privind dizolvarea parlamentului.

Prima “sută de metri” a mai arătat, că Maia Sandu preferă să consulte ”posibilele căi de ieșire din criză” nu cu economiștii, oamenii de afaceri, reprezentanții ramurilor, da cu membrii partidului său și cu reprezentanții ONG-urilor. Aceștia din urmă chiar au fost incluși în Consiliul suprem de securitate.

În plus, în loc să înțeleagă situația și să ceară informații de la ministere și departamente, șefa statului s-a ocupat activ, conform unui obicei mai vechi, de managementul pe Facebook. Din care cauză mereu provoca în societate tensiuni nedorite. Cea mai recentă istorie de acest fel - introducerea, din inițiativa ei, a interdicției temporare la exportul de grîu după un flash mob organizat la 29 martie de partidul ”Democrația acasă” în fața președinției. Deși Ministerul agriculturii a explicat pe înțelese ce fel de cereale au fost descărcare în portul Giurgiulești și că pentru securitatea alimentară a țării nu există riscuri.

Fostul vicepremier Alexandr Muravschii a numit situația cu interdicția de două săptămîni la exportul cerealelor “un precedent al prostiei economice”. “Liderului unui partiduț necunoscut nimănui scrie pe Facebook, că niște camioane cu niște cereale (din rezerva de stat, i se pare lui) , da poate nu cu cereale, se îndreaptă spre port, de unde aceste chipurile cereale din chipurile rezervele de stat vor fi scoase. Și un ditamai președinte de țară scrie pe Facebook o adresare către guvern cu cererea de a înceta exportul cerealelor din rezervele de stat”, - a scris el pe rețelele de socializare.

“Eu am promis să nu discut și să nu critic acțiunile Maiei Sandu în primele 100 de zile ale mandatului ei de președinte, - a declarat A.Muravschii în comentariul pentru noi.md. – Însă, din păcate, nu m-am abținut. Am rezistat doar o lună, deși - Dumnezei mi-i martor!,- m-am străduit. Sincer vorbind, nu doresc să vorbesc despre această perioadă. Președinta a demonstrat un singur lucru: dorința insistentă de a-și atinge scopul și de a dizolva parlamentul, în speranță să obțină mai multă putere. Idei productive , îndreptate spre dezvoltare, în această perioadă nu au răsunat. Și nici echipa ei de consilieri încă nu a demonstrat careva capacități în acest sens. Maia Sandu nu numai că nu a putut forma în popor niște tendințe de unificare, din contra, ea a divizat și mai mult societatea, i-a respins chiar și pe foștii și potențialii săi aliați. Pe scurt, deocamdată totul este exact ca în cele cinci luni de guvernare a cabinetului Sandu. Nimeni nu a învățat nimic. Păcat că aceste lucruri au loc în perioada intensificării unei epidemii foarte periculoase. Însă deocamdată asta este pe placul unei părți semnificative a populației și oamenii trăiesc și cred în rolul mesianic al președintei”.

Lupta preelectorală pentru “Спутник V

În ultimul timp, între Maia Sandu și principalul ei rival politic Igor Dodon se desfășoară o adevărată luptă cu iz electoral “Cine primul va aduce în Moldova vaccinul rusesc Спутник V”.

Inițial, șefa statului a mizat pe vaccinurile europene. A mulțumit României pentru că ne-a oferit 21,6 mii de doze de vaccin AstraZeneca. A cerut de la Bruxelles ajutor în imunizarea populației Moldovei. Dar cu AstraZeneca ceva n-a mers: peste 15 țări europene au sistat utilizarea acestui vaccin din cauza reacțiilor adverse.

Conform aprecierilor conducerii, pentru a imuniza 70% din populație republica are nevoie de 4,8 mln. de doze de vaccin. Prin platforma COVAX Republica Moldova poate primi în formă de ajutoare doar 20% din volumul necesar, alte 30% le poate cumpăra la preț avantajos tot prin acest mecanism. Celelalte volume autoritățile vor fi nevoite să le achiziționeze direct de la producători. Pentru vaccinul Pfizer, între țările UE deja s-a dezlănțuit un adevărat război. Așa că de aici nu face să așteptăm sprijin. De aceea președinta a fost nevoită să se adreseze Federației Ruse.

La 25 martie șefa statului a avut o întrevedere cu ambasadorul rus Oleg Vasnețov. Părțile au discutat despre situația pandemică din regiune și perspectivele livrării vaccinului rusesc “Спутник V” către Moldova. După care Maia Sandu a adresat președintelui FR Vladimir Putin o scrisoare cu respectiva rugăminte.

“Recent președinta Maia Sandu a adresat Rusiei rugămintea de a ne oferi vaccinul contra coronavirusului. Acest lucru este prezentat ca au mare plus. Dar dacă ținem cont de faptul că anterior, se spune, ea ar fi încercat să blocheze livrările vaccinului “Спутник” pentru ca primul în Moldova să ajungă vaccinul european, nu mai înțelegi unde este plusul și unde – minusul”, - menționează analistul politic Corneliu Ciurea.

Concomitent (la 30 martie) și liderul PSRM Igor Dodon a mers la Moscova. El la fel a negociat cu demnitarii suspuși de acolo livrarea vaccinului “Спутник V”în Moldova. Publicația rusească “Коммерсант”a scris, că pentru Moldova problema imunizării are dimensiune nu doar medicală, ci și politică. Pe fondalul luptei pentru dizolvarea parlamentului chestiunea despre cine va fi primul care va aduce în Moldova “Спутник V”, capătă dimensiuni cu caracter preelectoral. Din contul vaccinului rusesc, scrie “Коммерсант”, politicienii moldoveni vor să-și rezolve problemele și să acumuleze puncte suplimentare.

Deocamdată, în această confruntare “privind vaccinul” liderul socialiștilor este cel care a obținut puncte suplimentare. Joi, 1 aprilie, după întrevederea lui Igor Dodon cu Dmitrii Kozak, șef adjunct al administrației președintelui FR, - a devenit cunoscut că FR a decis să ofere Chișinăului, ca ajutor umanitar, 180 mii doze de vaccin “Спутник V”, inclusiv 60 mii doze – pentru regiunea transnistreană. Alte 500 mii de doze Rusia este gata să le rezerve pentru ca Moldova să le poată achiziționa.

Așa că primele 100 de zile de mandat al președintei Maia Sandu au fost destul de tensionate, și pentru ea - nu foarte productive. Mai departe tensiunile vor fi și mai mari.

Xenia Florea

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


MAI multe

Sondaj Toate

load