Transnistria stiri: 1396
Eurovision stiri: 502

100 zile de luptă pentru anticipate. P.1

2 apr. 2021,, 18:01   Analitică
10291 15

Deja de 100 de zile Maia Sandu este președinta Republicii Moldova. E cazul să facem niște totaluri intermediare – ce a reușit să facă în prima sa perioadă de gestiune prima femeie - președintă a RM.

După inaugurarea de la finele anului trecut, Maia Sandu și-a îndreptat toate eforturile spre dizolvarea parlamentului și provocarea alegerilor anticipate. Toate celelalte sarcini au trecut pe planul doi. Dar șefa statului încă nu și-a atins scopul primordial.

Unii analiști politici cred, cu trimitere la recenta adresare a președintei către CC privind identificarea condițiilor pentru dizolvarea parlamentului, că Sandu ”aproape că a învins”. Alții ( “la Curtea Constituțională mai trebuie găsite patru voturi, ceea ce este problematic”) se arată convinși că cel mai probabil anul acesta nu vom avea anticipate. Așteptăm verdictul Curții Constituționale.

Sandu nu vrea să fie “un fantom”

Președintele Republicii Moldova este o figură cu atribuții limitate. Totuși, lupta pentru fotoliul prezidențial de fiecare dată este așa de tensionată, de parcă ar fi vorba despre funcția principală și cea mai decisivă din țară.


Analistul economic Dumitru Barbalat într-un interviu pentru “Молдавскиe ведомости” l-a numit pe președintele RM “un fantom”. Deși din a.2016, prin decizia Curții Constituționale , șeful statului este din nou ales de popor și la inaugurare depune un jurămînt, el poate face prea puține pentru a-l îndeplini. Pentru că de fapt el nu are pîrghii și atribuții ca să îndeplinească cele juruite. Moldova este o republică parlamentară cu toate consecințele ce reies de aici.

Predecesorul Maiei Sandu, Igor Dodon, a înțeles repede acest lucru. Iată de ce cele 100 zile ale lui s-au terminat cu inițierea unui referendum consultativ cu patru întrebări, inclusiv privind întărirea puterii președintelui. Participanților la referendum li se propunea să răspundă la întrebarea privind dreptul președintelui de a dizolva parlamentul și iniția alegeri parlamentare anticipate.

Igor Dodon a semnat respectivul decret la 28 martie, 2017, iar referendumul era preconizat pentru 24 septembrie. Însă plebiscitul așa și nu a avut loc: CC a anulat decretul președintelui pe motiv că întrebările scoase la referendum nu țin de competența președintelui.

Maia Sandu a mers pe altă cale. Pomenindu-se în aceeași situație de confruntare cu guvernul și parlamentul, ca și Igor Dodon la timpul său, ea nu a fost mulțumită de poziția de ”fantom” și a început să ignore unele articole din Constituție și deciziile CC care nu-i erau pe plac. Acțiunile sale, decisive și uneori nu tocmai legale, șefa statului le explica prin “responsabilitatea față de alegători”.

“În timpul prezidențialelor eu am promis cetățenilor că voi obține desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate și voi face ordine în țară. Și am fost susținută de un milion de cetățeni. Eu nu pot privi cum o grupare criminală nu vrea să întoarcă țara și încheie alianțe la fel de ușor, cum și-a bucșit propriile buzunare. Moldova are nevoie de un parlament onest și de un guvern al profesioniștilor, cu proiecte pe termen lung ”, - a declarat Sandu în cadrul briefingului din 23 februarie.

O parte a societății este entuziasmată de principialitatea și lipsa de compromisuri în lupta ei pentru dizolvarea parlamentului – o doamnă fragilă nu s-a temut de provocări și a mers ”împotriva sistemului” .

“Maia Sandu chiar are un suflet rezonabil, logică și devotament față de oameni. Ea întotdeauna va fi cu poporul ”, “Trăiască excelența sa, doamna președintă Maia Sandu! Doamne, ajut-o să restabilească dreptatea pentru noi, cetățenii Moldovei, și să dizolve acest parlament nefuncțional!”, “Doamnă Maia Sandu, e plăcut să vedem puțină onestitate în politică. Transparență și acțiuni ferme pentru minunata Dvs. țară ”, - iată doar unele mesaje exaltate, postate pe pagina de Facebook a Maiei Sandu. Însă nu toți adepții și simpatizanții ei salută faptul că președinta în acțiune ”de trei luni bate pasul pe loc”.

Curățaresauuzurpare”?

Și foștii aliați, dar și oponenții politici ai șefei statului o acuză pe Maia Sandu de “dorința maniacală de a captura întreaga putere în țară ”, sub acoperirea luptei cu corupția, curățării clasei politice și grijii pentru oameni.

Astfel, deputatul Platformei DA Vasile Năstase a acuzat președinta și partidul ”Acțiune și Solidaritate” că doresc să monopolizeze puterea prezidențială, guvernul, procuratura, alte departamente, întregul flanc de dreapta și astfel să captureze întreaga putere în țară. Unionistul Octavian Țîcu, președintele Partidului unității naționale, a spus că Maia Sandu a transformat instituția prezidențială într-o unitate comercială a propriului partid. Iar Igor Dodon, liderul Partidului socialiștilor, învinuind-o de uzurpare, mai că a comparat actuala situație din Moldova cu cea din Germania nazistă.

“Vedem că Maia Sandu încalcă deschis Constituția, deciziile Curții Constituționale. Are loc o adevărată uzurpare a puterii. Acum avem o situație, ca în Germania nazistă în secolul trecut, unul dintre liderii naziștilor a spus atunci “Fuhrerul meu –Constituția mea”. Închipuiți-vă ce ar fi fost dacă eu, președinte fiind, nu aș fi respectat decizia CC? Ce urlete ar fi fost! Da acum toți recunosc că a fost încălcată Constituția și uzurpată puterea, dar acești diplomați [ambasadorul SUA, ambasadorul UE și alți diplomați occidentali – n.r.] au luat apă în gură și au ascuns capul în nisip”, - a declarat liderul PSRM în februarie, în cadrul emisiunii sale “Președintele Igor Dodon răspunde”, pe care continuă să o difuzeze pe rețelele de socializare.

Iar zilele acestea platforma parlamentară “Pentru Moldova” a sesizat Curtea Constituțională și a acuzat-o pe Maia Sandu de tentativa uzurpării puterii. Așa au reacționat deputații la solicitarea adresată Curții privind constatarea condițiilor pentru dizolvarea parlamentului. Cei din “Pentru Moldova” cred că nu există temeiuri pentru dizolvarea legislativului, dat fiind că există o majoritate formalizată, care a propus un candidat pentru funcția de prim-ministru “în conformitate cu legea și în timp util”.

Și comentatorii pragmatici, care recunosc că Moldova are mare nevoie de o resetare a clasei politice și a legislativului, spun că în condițiile de azi anticipatele nu vor schimba nimic. Pentru a curăța de bună seamă clasa politică, cum declară Maia Sandu, trebuie modificat Codul electoral, spre a minimiza influența banilor în politică, precum și schimbată componența Comisiei electorale centrale, în care trebuie să vină oameni independenți ți echidistanți. Maia Sandu nu poate să nu înțeleagă aceasta. Deci, putem bănui că scopul real al insistenței sale în problema alegerilor anticipate este consolidarea pozițiilor partidului prezidențial “Acțiune și Solidaritate” în noul parlament, lucru pe care ratingul înalt al președintei încă îl permite.

Cel mai recent sondaj, efectuat de compania IMAS, confirmă într-o anumită măsură aceste concluzii. Grație popularității actuale a șefei statului, în anticipate PAS ar putea acumula cca 34,7% din voturi. Este cam același rezultat ca al socialiștilor în parlamentarele din a. 2019. Dar în afară de PAS, vor accede în parlament PSRM și partidul ”Șor”, care în comun ar putea avea același număr de voturi. Adică, nici ”curățarea” declarată a viitorului legislativ, nici majoritatea parlamentară dorită președinta nu o va obține, reieșind din datele IMAS.

Comentatorii mai menționează un lucru. În insistența sa de a se izbăvi de “moștenirea criminală și coruptă a lui Plahotniuc”, Maia Sandu însăși acționează ca Vladimir Plahotniuc, îndoind legislația în vigoare cum îi convine. Este o tendință foarte îngrijorătoare.

Deocamdată, în primele 100 de zile de președinție ale Maiei Sandu, rezultatele luptei sale pentru dizolvarea parlamentului arată în felul următor: în scurt timp Curtea Constituțională trebuie să răspundă la întrebarea președintei privind dizolvarea parlamentului. Dar chiar dacă CC va răspunde pozitiv la această adresare (căci pot exista și nuanțe), după ce parlamentul a votat pentru introducerea stării de urgență în perioada 1 aprilie – 30 mai din cauza sporirii numărului de infectări cu coronavirus, în următoarele două luni Maia Sandu nu va putea porni procedura de dizolvare a parlamentului. Căci conform art.11 din legea “Privind regimul de urgență, de asediu și stare de război”, în perioada stării de urgență legislativul nu poate fi dizolvat.

Din cauza introducerii stării de urgență, în cel mai bun pentru președintă caz alegerile parlamentare anticipate vor avea loc doar la toamnă: la 30 mai expiră perioada stării de urgență, în iunie vor urma procedurile de dizolvare, guvernul și parlamentul va trebui să rezerve bani în buget pentru desfășurarea anticipatelor, CEC va avea nevoie de o perioadă de pregătire pentru a începe procedurile preelectorale, mai trebuie ținut cont și de faptul că va fi nevoie de timp pentru înregistrarea concurenților electorali și campania propriu zisă.

O posibilă dată a anticipatelor, care se vehiculează acum pe rețelele de socializare, ar fi 17 octombrie. Dar analistul politic Corneliu Ciurea, spre exemplu, în genere se îndoiește că anticipatele vor avea loc în anul curent. Cei din partidul prezidențial ”Acțiune și Solidaritate” categoric nu-s de acord cu aceasta și studiază posibilitățile de a contesta regimul stării de urgență, introdus de colegii lor. Și președinta Maia Sandu, care încă nu demult cerea introducerea unor restricții mai dure de genul lockdown, însă doar pentru două săptămîni, crede că “decizia politică pe care PSRM i-a impus-o guvernului” poate fi contestată la Curtea Constituțională.

Xenia Florea

(Va urma la 03.04.2021)

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?