Uniunea Eurasiatică își extinde cercul de parteneri

Premierul sîrb Ana Brnabic a semnat acordul de aderare la Uniunea Economică Euroasiatică (EEU), împreună cu omologii săi din Rusia, Armenia, Belarus, Kazakhstan și Kyrgyzstan, cu ocazia vizitei de vineri, 25 octombrie, la Moscova.

Uniunea Economică Euroasiatică (EEU) a fost concepută de președintele rus Vladimir Putin ca o alternativă la piața Uniunii Europene, fiind însă departe de a oferi avantajele economice ale acesteia.

O lovitură pentru UE

Serbia a început negocierile de aderare la Uniunea Europeană în 2011, după ce făcuse această solicitare în decembrie 2009, și a primit statutul de candidat la 01 martie 2012. După o scurtă amînare provocată de controversele asupra regiunii Kosovo, negocierile s-au reluat în 2013.
În calitate de candidat, Serbia primește un ajutor de dezvoltare de 2,9 miliarde de euro pînă în 2020.

Încă din 2008, cetățenii sîrbi pot circula fără viză în Spațiul Schengen, România și Bulgaria.

Actul Serbiei este considerat de analiști un avertisment față de ezitările occidentale privind aderarea acesteia la blocul comunitar și este în acord cu politica președintelui sîrb Aleksandar Vucic, care a promis să-și ducă țara în UE, menținînd în același timp legături puternice cu Rusia, potrivit Bloomberg.

„Aceasta nu este o cale opusă ci complementară la politicile noastre europene și a căii spre Uniunea Europeană (UE). Este în interesul UE să avem o Serbie puternică economic și acordul de liber schimb cu EEU ne va oferi șansele”, a declarat premierul sîrb după ceremonia semnării tratatului, citată de Balkan Insight.

Orientarea Serbiei spre Rusia (inclusiv prin cooperare militară) fost sancționată de oficialii UE.

„Serbia trebuie să se asigure că există compatibilitate între acordurile sale comerciale și de cooperare economică”, a declarat David McAllister, raportorul Parlamentului European pentru Serbia.

Ofensiva rusă în Balcani și noua cooperare militară

Memorandumul de aderare la Uniunea Economică Eurasiatică a fost semnat la doar o zi după ce Rusia a anunțat exerciții militare comune pe teritoriul sîrb. Exercițiile urmează să se desfășoare săptămîna viitoare.

Este pentru prima oară cînd sofisticatul sistem S-400, împreună cu un sistem de rachete Panțir vor fi scoase în afara granițelor rusești și vor participa la un exercițiu militar din străinătate, a transmis ministerul apărării de la Moscova.

De cealaltă parte, ministerul sîrb al apărării a spus că exercițiile Slavic Shield 2019 sînt menite să simuleze ”folosirea unei grupe de luptă comune (…) pentru apărare (…) împotriva unor acțiuni inamice de recunoaștere și atac”.

Ofensiva rusă în Ungaria

Ungaria, vecina de la nord a Serbiei, este de asemeni țintită de politica externă a Rusiei, aparent susținută de politica guvernului maghiar de adversitate la adresa Bruxelles-ului.

Premierul maghiar Viktor Orban susține ridicarea sancţiunilor impuse Rusiei pentru agresiunea militară din Ucraina.

Ungaria a permis tranzitarea spaţiului său aerian de un avion rus ce transporta vehicule blindate BRDM-2 către Serbia, în pofida sancţiunilor UE ce vizează produsele militare de provenienţă rusească.

De asemenea, sediul Băncii Internaţionale de Investiţii (International Investment Bank – IIB, cu aspirația de a fi o alternativă la Banc Mondială) a fost mutat de la Moscova la Budapesta.

Autorităţile maghiare au decis să recunoască imunitatea diplomatică personalului acestei bănci (stipulat în statutul băncii), ceea ce a provocat nemulţumirea unui grup de senatori democraţi americani.

Serbia, între ofertele economice ale UE și Rusia

Uniunea Europeană rămîne cel mai important partener comercial la țărilor din balcanii de Vest, cu schimburi de multe ori mai mari decît cele cu Rusia.

Ministerul Comerțului al Serbiei se așteaptă la creșterea cu 50% a exporturilor spre Rusia în următorii trei ani, de la mai puțin de un miliard de dolari în prezent. Exporturile sîrbe spre UE sînt de multe ori mai mari.

„Acordurile de liber schimb nu sînt un lucru rău, dar semnarea unuia fără a avea progrese simultane cu UE nu este un semnal bun”, a declarat Miroljub Labus, fost vicepremier iugoslav, dar și sîrb între 2000 și 2006, citat de Bloomberg.

Politicianul citat consideră că, „totuși este un acord cîștigător și pentru Rusia și pentru Serbia”.

Confruntate cu incertitudinea, statele din Balcanii de Vest s-au angajat deja să-și creeze propria piață comună în așteptarea aderării la UE. Serbia, Albania și Macedonia de Nord au anunțat planuri de consolidare a comerțului și de armonizare a stimulentelor pentru investitori.

Inițiativa este o manifestare aparent surprinzătoare de unitate după conflictele etnice violente din anii ‘90. Serbia, Macedonia de Nord și Albania au invitat Muntenegru, Kosovo și Bosnia-Herțegovina să se alăture la inițiativa unei piețe comune regionale, potrivit Bloomberg.

Economia Serbiei

Produsul intern brut (PIB) al Serbiei a fost de 50 de miliarde de dolari anul trecut după o creștere de 4,3%. Pentru 2019 este așteptată o creștere de peste 3%. Ca și anul trecut, însă, creșterea PIB se bazează pe investiții și exporturi.

91% din exporturi se îndreaptă spre UE (42,3% spre Zona Euro) iar restul spre Comunitatea Statelor Independente (Rusia mai ales), în timp ce peste 61% dinimporturi vin din Ue și doar 11% din CIS.

Serbia a avut un deficit de cont curent de 5,2% din PIB anul trecut (6,9% estimat pe 2019), dar și un excedent bugetar de 0,6% din PIB (0,3%). Inflația este însă de numai 2%, iar datoria publică depășește cu puțin 50%.

Guvernul se împrumută pe termen lung la dobînzi de 2,7% (România la 4,1%). Investițiile străine directe nete de 2,8 miliarde de euro acoperă 6,1% din PIB.

Rata șomajului a scăzut pînă la 12,7% în 2018 de la 13,5% și se va apropia de 10%.