Principala surpriză a alegerilor în Parlamentul European nu a fost deloc rezultatul, ci prezență mare la vot, care a depășit 51%, fiind cu opt puncte procentuale mai mult decît cu cinci ani în urmă.
Alegerile în principalul organ legislativ al Uniunii Europene au început pe 23 mai și au durat patru zile. În aceste alegeri succese remarcabile au obținut: ”Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa” și ”Verzii” – ”Alianța Liberă Europeană”, transmite Noi.md.
Potrivit publicației DW, în Germania, "verzii", cu 20%, au ocupat locul doi după blocul conservator CDU/CSU condus de Angela Merkel, devansînd Partidului Social-Democrat din Germania (SPDG). Acesta este cel mai bun rezultat la alegerile germane generale din istoria partidului. CDU și SPD au recunoscut deja că au subestimat tema luptei împoriva schimbărilor climatice în această campanie electorală.
Principalul candidat al Partidului Popular European (PPE) la alegerile în Parlamentul European, politicianul german Manfred Weber, după anunțarea primelor rezultate, și-a amintit ambițiile sale de a deveni șef al Comisiei Europene: "Nu am obținut o mare victorie, însă încă mai formăm unul dintre cele mai mari grupuri din Parlamentul European".
Potrivit datelor preliminare, creștin-democrații din "Partidul Popular European" (PPE) pot primi 179 mandate în parlamentul noii legislaturi, ceea ce este cu 42 de locuri mai puțin decît la ultimele alegeri. Social-democrații pretind 150 de locuri (minus 36). Fracțiunea ”Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa”, dimpotrivă, va crește. Avînd în vedere mandatele partidului președintelui francez Emmanuel Macron "Republica în Marș", liberalii pot conta pe 107 de locuri. Fracțiunea ”Verzii” - ”Alianța Liberă Europeană” va crește de asemenea pînă la 70 de locuri.
Acum, PPE și social-democrații nu vor mai putea forma o majoritate în Parlamentul European. Ei vor avea nevoie de sprijinul liberalilor sau al verzilor. Manfred Weber s-a adresat deja celor din urmă în această privință: "Verzii" sînt, de asemenea, cîștigătorii acestei seri, prin urmare ei sînt posibilii noștri parteneri. Trebuie să ne așezăm împreună și să dezvoltăm un proiect pentru următorii cinci ani".
În ceea ce privește partidele populiste de dreapta, în unele țări, precum Italia sau Franța, ele au arătat un rezultat ridicat. Dar, în general, rezultatul votului pentru ele a fost sub nivelul prognozelor. În total, partidele de dreapta vor primi aproximativ 150 de mandate, însă ele sînt împărțite în trei fracțiuni diferite.
Analistul de la Bruxelles, Janis Emmanouilidis, menționează că 80% dintre locurile din Parlamentul European le revin partidelor proeuropene. "Populiștii de dreapta, ca grup, nu este atît de puternică, după cum au avertizat unii. Era evident că ei nu vor avea majoritatea, dar au avut un rezultat mai slab decît se aștepta", argumentează el. Potrivit lui Emmanouilidis, rezultatele mari ale partidului Marine Le Pen din Franța au devenit un eșec personal pentru președintele țării, Emmanuel Macron. "Macron a încercat să pună pe taler greutatea sa politică, pentru a nu-i permite lui Marine Le Pen să cîștige, însă nu i-a reușit", spune expertul.
În multe dintre cele 28 de țări ale UE, marele partide de centru nu și-au menținut poziția. În același timp, există o întărire a liberalilor, a ”verzilor” și a partidelor de dreapta.
Analiștii de la Bruxelles vorbesc despre o fragmentare sporită a Parlamentului European. "Vedem că partidele mari au nevoie de o coaliție largă pentru a obține o majoritate", a spus Emmanouilidis. Se pare că singura opțiune este o coaliție a două mari fracțiuni ale Parlamentului European - creștin-democrații și social-democrații cu liberalii și „verzii“. Coaliția de centru-stînga a social-democraților, partidelor de stînga, "verzilor" și liberalilor nu vor duce la nimic, deoarece nu oferă o majoritate. Coaliția de dreapta este imposibilă, deoarece creștin-democrații nu vor face o alianță cu populiștii de dreapta și euro-scepticii.
Acum nu va fi ușor, pentru că nimeni nu va obține o majoritate suficientă în Parlamentul European fără participarea altora. Deci, în următoarele zile va fi foarte interesant cine cu cine va negocia, pentru a începe activitatea.
Potrivit experților, deosebit de neobișnuite au fost alegerile europene din Marea Britanie, care dorește să părăsească Uniunea Europeană, dar care nu au reușit să organizeze la timp Brexitul. Din acest motiv, vineri, premierul britanic Theresa May și-a anunțat demisia. Noul partid al "Brexitului", oponentul Uniunii Europene, Nigel Farage, după cum a fost prezis, a cîștigat alegerile cu 31,5% din voturi.
În Grecia, premierul populist de stînga Alexis Tsipras a pierdut în fața opoziției conservatoare. Prin urmare, el a anunțat că în curând vor avea loc noi alegeri parlamentare.
În Austria, partidul "poporului" al cancelarului conservator, Sebastian Kurtz, a adăugat în mod semnificativ, deși, luni, acesta ar putea primi un vot de neîncredere în parlament. Populiștii de dreapta din Partidul Libertății austriece (FPA) au obținut cu cîteva procente mai puțin decît s-a presupus înainte de scandal cu publicarea videoclipului din Ibiza. În el se arată cum Heinz-Christian Strache, care a demisionat deja din funcția de șef al APS, în 2017 a promis unei femei, care a pretins că este nepoata unui oligarh rus, contracte în infrastructură în schimbul susţinerii politice.
Adăuga comentariu