Epidemia declanşată de coronavirus apărut în China va cauza cel puţin cîteva zeci de mii de îmbolnăviri şi va dura mai multe luni în cel mai bun caz, au estimat anumiţi experţi în epidemiologie, bazîndu-se pe primele date disponibile.
„Cel mai bun dintre scenarii ar fi ca ea să continue primăvara, vara, şi apoi să înceteze”, a declarat David Fisman, profesor la Universitatea din Toronto, autorul unui buletin publicat de Societatea internaţională pentru boli infecţioase, relatează noi.md cu referire la Stirileprotv.ro.
„Nu se va opri săptămîna viitoare sau luna viitoare”, a declarat Alessandro Vespignani, profesor la universitatea americană Northeastern, coordonatorul unui grup de cercetători care publică analize în timp real despre această epidemie. “Nu vă hazardaţi dacă spuneţi că ea va mai dura ceva vreme”, a adăugat el.
Detectivii epidemiilor nu deţin un glob de cristal şi insistă asupra faptului că deţin doar informaţii parţiale despre noul virus, apărut în decembrie.
Ei folosesc modele matematice pentru a estima numărul de cazuri reale şi compară epidemia cu cele din trecut, însă multe ipoteze rămîn incerte.
Pînă weekendul trecut, se credea că persoanele infectate nu erau contagioase înainte de apariţia simptomelor (febră şi dificultăţi respiratorii, pneumonie), dar autorităţile chineze au anunţat acest lucru duminică, un aspect pe care Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) nu l-a confirmat deocamdată.
Americanii spuneau, luni, că au nu văzut dovezi în acest sens. Dacă persoanele fără febră pot să contamineze alte persoane, atunci acest detaliu schimbă complet dinamica epidemiei.
Perioada de incubaţie începe doar să fie estimată - aproximativ două săptămîni sau chiar mai puţin. Potrivit OMS, ea ar fi cuprinsă între două şi zece zile.
Numeroşi experţi au calculat în ultimele zile un parametru important pentru epidemii: rata de reproducere de bază, cunoscută şi sub numele “R zero”. Ea reprezintă pur şi simplu numărul de oameni contaminaţi de o persoană infectată.
Estimările lor sînt cuprinse între 1,4 şi 3,8, acesta fiind un interval moderat, potrivit lui David Fisman.
Cifrele menţionate reprezintă doar o valoare medie: poate că anumiţi pacienţi au contaminat mulţi oameni, iar alţii au infectat mai puţini. ”În sine, nu e un motiv pentru a panica”, a spus Maimuna Majumder, cercetătoare la Universitatea Harvard şi la Spitalul pentru copii din Boston.
Ea a reamintit că această rată este de 1,3 pentru gripa sezonieră (care face milioane de cazuri pe an) şi cuprinsă între 2 şi 5 pentru SARS (Sindrom Acut Respirator Sever, care a cauzat 774 de decese şi 8.000 de îmbolnăviri în 2002-2003). Prin comparaţie, pentru rujeolă este cuprinsă între 12 şi 18.
După măsurile de carantină, izolare, spălarea sistematică a mîinilor, purtarea de măşti, numărul mediu al infecţiilor ar putea să scadă. Dacă “Rata zero” scade sub 1, epidemia va dispărea.
Însă efectul măsurilor luate de China în ultimele zile se va face resimţit peste una sau două săptămîni, spun oamenii de ştiinţă, căci acesta este ciclul virusului.
“Pare tot mai mult că se aseamănă cu SARS. SARS era controlabil, deci sperăm că şi acesta va fi, însă vom şti acest lucru abia în săptămînile viitoare”, a declarat David Fisman.
„Va fi nevoie de săptămîni, probabil de luni, şi nimeni nu ştie cum vor evolua lucrurile”, a adăugat el.
Numărul oficial de cazuri este de peste 4.000 în China (peste 100 de morţi) şi aproximativ 50 în afara ţării.
Numărul real de cazuri chineze, inclusiv cele nedetectate, potrivit grupului internaţional coordonat la Universitatea Northeastern, este fără îndoială de peste 25.000, a spus Alessandro Vespignani.
Cercetătorii de la Universitatea Hong Kong (HKU) estimează la rîndul lor că acest număr depăşeşte 40.000 în prezent.
„E uşor să vedem această cifră dublîndu-se sau triplîndu-se, şi asta doar în oraşul Wuhan”, a spus profesorul Vespignani. “Dacă şi alte oraşe mari sînt afectate, cifrele vor creşte foarte mult”.
El nu doreşte să estimeze numărul posibil al decedaţilor. Rata mortalităţii acestui coronavirus s-a situat pînă acum în jurul pragului de 3%, însă aceste rate au tendinţa de a creşte şi a descreşte: cresc la început, cînd cei mai vulnerabili mor, scad apoi şi reîncep să crească cînd alţi pacienţi decedează.
Adăuga comentariu