Danemarca îi dă o lovitură lui Donald Trump

Danemarca îi dă o lovitură lui Donald Trump

Agenţia pentru Energie din Danemarca a aprobat miercuri amplasarea gazoductului Nord Stream 2 în apele teritoriale ale Danemarcei, înlăturînd practic ultimul obstacol major care stătea în calea finalizării acestui proiect care a divizat Uniunea Europeană, informează agenția Reuters.


Decizia de miercuri a Agenţiei pentru Energie din Danemarca este o lovitură pentru Ucraina, dar și pentru administraţia preşedintelui SUA, Donald Trump, care s-a opus vehement proiectului Nord Stream 2. Este, totodată, o victorie pentru Rusia şi Germania, care susţin proiectul.


Gazoductul Nord Stream 2 este criticat de SUA, precum şi de mai multe state din Europa de Est, Marea Baltică şi Nordul Europei, care se tem că Nord Stream 2 va creşte dependenţa energetică a UE de Moscova.


Secretarul american al energiei, Rick Perry, declara recent că acest gazoduct „va da o lovitură dură diversității și securității energetice a Europei”.  Nord Stream 2 și Turkstream - gazoductul ce va transporta gazul rusesc către Turcia pe sub Marea Neagră - vor permite Moscovei ca pînă la sfîrșitul anului viitor să oprească tranzitul gazului rusesc prin Ucraina, arăta Rick Perry. 


Compania care promovează gazoductul Nord Stream 2 a propus mai multe rute posibile pentru amplasarea gazoductului prin apele teritoriale ale Danemarcei, în încercarea de a depăşi obiecţiile ridicate de autorităţile de la Copenhaga faţă de acest proiect. Într-un comunicat de presă, Agenţia pentru Energie din Danemarca a precizat că a acordat consorţiului Nord Stream 2 AG permisiunea de a construi o secţiune de 147 de kilometri din gazoductul Nord Stream 2 în zona de sud-est a insulei daneze Bornholm, din Marea Baltică.


Agenţia a adăugat că Nord Stream 2 va trebui să aştepte o lună înainte de a putea utiliza autorizaţia, în conformitate cu legislaţia daneză, care oferă părţilor interesate dreptul de a contesta decizia timp de patru săptămîni.


Grupul rus Gazprom anunţase anterior că a finalizat peste 87% din gazoductul Nord Stream 2 însă, începînd din luna aprilie 2017, aştepta ca autorităţile daneze să aprobe amplasarea unor conducte cu o lungime cuprinsă între 147 şi 175 de kilometri prin apele teritoriale ale Danemarcei.


La începutul acestei luni, Viktor Zubkov, preşedintele Consiliului de Administraţie al Gazprom, a anunţat că proiectul Nord Stream 2 a ajuns practic în apele teritoriale daneze. „Am avea nevoie de patru-cinci săptămîni pentru a-l termina, în cazul în care vom obţine aprobarea Danemarcei”, a declarat atunci Zubkov.


Gazprom livrează gaze naturale Germaniei printr-o serie de conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream. În 2015, Gazprom şi un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream 2, ce presupune construcţia a încă două conducte pe lîngă cele două deja existente.


Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, pînă la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania, via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.


Nord Stream 2 ar urma să intre în funcțiune la sfîrșitul acestui an.


„Danemarca s-a comportat ca un actor responsabil în relațiile internaționale, apărîndu-și interesele și suveranitatea, dar și pe cele ale principalilor săi parteneri din Europa, care au tot interesul să diversifice aprovizionarea pieței europene cu hidrocarburi ruse”, a declarat miercuri liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, aflat în vizită în Ungaria.


După anunțul Danemarcei că a aprobat Nord Stream 2, acțiunile Gazprom au crescut cu 3 la sută pe bursa de la Moscova.


La începutul lunii octombrie, președintele rus Vladimir Putin spunea că „mica” Danemarcă este supusă „unor presiuni” pentru a bloca gazoductul, dar dădea asigurări că acesta va fi construit cu orice preț, chiar dacă ar fi să ocolească apele teritoriale daneze.


„Statele Unite, din păcate, tot timpul s-au împotrivit cooperării noastre energetice cu Europa”, declara Vladimir Putin, insistînd asupra caracterului pur economic al proiectului și negînd orice scopuri politice.


 


Citește-ne pe Telegram, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load