Ce boli anunță durerea în piept și cînd e semn de infarct

Ce boli anunță durerea în piept și cînd e semn de infarct

În general, acest tip de dureri înspăimîntă bolnavul, deoarece orice suferinţă în această zonă este considerată o boală de inimă. De foarte multe ori, această părere se dovedeşte a fi falsă, deoarece este vorba de alte cauze.


Printre cele mai frecvente sînt nevralgiile intercostale, balonarea excesivă cauzată de aerofagie (înghiţirea de aer în timpul mîncatului „pe fugă“) sau aerocolia (acumularea de aer în colonul transvers). Gazele acumulate în exces în abdomen pot împinge muşchiul diafragm, care va apăsa pe inimă, generînd dureri şi palpitaţii.


Acestea din urmă sperie bolnavul, care, în timp, îşi creează singur convingerea că suferă de inimă. De fapt, este suficient ca acest tip de pacient să-şi disciplineze felul de a mînca (mîncarea trebuie mestecată lent, fără grabă), să evite obiceiul de a bea frecvent băuturi gazoase în timpul mesei, să nu consume în exces alimente cu volum mare (salate sau fructe crude) sau producătoare de gaze (fasole sau mazăre uscată, cartofi, paste făinoase) şi, de regulă, durerile şi palpitaţiile dispar fără a se folosi medicamente.


Există şi dureri în zona inimii cauzate de unele tulburări vegetative, dureri care apar de regulă la oameni nervoşi, irascibili şi care se calmează, de obicei, printr-o medicaţie ce acţionează asupra sistemului nervos.


Totuşi, într-un număr mai restrîns de cazuri, durerea toracică stîngă, însoţită de senzaţie de constricţie toracică, poate fi produsă de suferinţe ale vaselor coronare (arterele hrănitoare ale inimii).


Durerea mai poate îmbrăca aspect de apăsare, greutate sau de arsură, şi, în mod obişnuit, nu se rezumă doar în partea stîngă a pieptului, ci poate iradia în membrul superior stîng, de la braţ pînă la ultimele două degete, spre mandibulă, între omoplaţi sau în ceafă.


Rareori, durerea se manifestă numai la locul de iradiere, de exemplu, în mandibulă sau în ceafă, şi aceste manifestări pot deveni nişte capcane pentru medic, care trebuie să analizeze corect şi să se orienteze şi după celelalte simptome pe care le prezintă bolnavul.


Printre acestea se numără anxietatea, frica de moarte iminentă, care determină o comportare extrem de sobră şi reţinută a bolnavului în timpul crizei. Bolnavul pur şi simplu înţepeneşte de durere şi de teamă, ceea ce a creat şi denumirea de „spectatori de vitrină“ pentru bolnavii care se opresc brusc pe stradă la apariţia crizei.


Factorii care favorizează apariţia durerii anginoase sînt efortul fizic, solicitările psihoemoţionale, prînzurile abundente, cît şi expunerea la frig. În mod obişnuit însă, se observă aşa-numita „angină matinală“, la pacienţii care părăsesc domiciliul, ieşind în frig, stresaţi să ajungă la un mijloc de transport şi să nu întîrzie la serviciu.


Durata unei crize de angină se limitează la 2-5 minute, rareori întinzîndu-se pînă la 15 minute. Dacă, însă, durerea se prelungeşte peste 15 minute şi nu dispare după ce bolnavul îşi administrează sub limbă nitroglicerină, este foarte posibilă producerea unui infarct miocardic acut. În mod normal însă, administrarea de nitroglicerină (substanţă pe care pacienţii ar trebuis-o aibă mereu la îndemînă) îndepărtează prompt durerea, în 2 pînă la 5 minute, după administrarea sublinguală.


Dacă după 5 minute durerea mai persistă, pacientul îşi poate repeta doza. Doza totală este de 3 pînă la 5 comprimate, cîte unul la interval de 5 minute. Dacă medicamentul este activ, durerea va dispărea, dar pacientul va înregistra o uşoară durere de cap, din cauza dilatării nu numai a arterelor coronare, ci şi a vaselor craniene. În situaţia acestui tip de durere, cunoscută sub denumirea de angină pectorală, bolnavul va trebui să se adreseze neapărat unui medic specialist, care îi va stabili, prin examene paraclinice, tipul de angină şi îi va prescrie terapia adecvată.


Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load