Avionul dispărut lîngă Malaysia: Noi detalii bizare

Avionul dispărut lîngă Malaysia: Noi detalii bizare

Seabed Constructor, nava aparținînd firmei de cercetări submarine Ocean Infinity, care caută epava zborului MH370, a dispăut timp de trei zile de pe radar.


Cotidianul britanic The Guardian scrie că nava, angajată de guvernul Malaeziei, pare a-și fi oprit fără nicio explicație sistemul de monitorizare prin satelit.


Ambarcațiunea s-a „evaporat” de pe radar pe 1 februarie, pentru ca trei zile mai tîrziu, duminică, 4 februarie, să reapară pe ecranele de urmărire, în afara zonei de căutare și în drum spre portul australian Fremantle, pentru realimentare cu combustibil.


Nici autoritățile malaeziene, nici compania Ocean Infinity nu au oferit pînă acum o explicație legată de această situație, în ciuda insistențelor rudelor celor dispăruți în zborul MH370, notează jurnaliștii britanicii.


În decursul celor trei zile, teoriile conspirației s-au ținut lanț pe rețelele de socializare. Unii dintre utilizatori au scris că nava s-a abătut de la ruta de căutare pentru a scoate din adîncuri o comoară rămasă în urma unui accident naval din 1911.


Kevin Rupp, unul dintre cei însărcinați cu monitorizarea navei Seabed Contructor, a spus că speculațiile nu își au rostul și că, cel mai probabil, echipajul a hotărît să decupleze sistemul radar pentru a menaja familiile celor dispăruți de tribulații inutile, în cazul în care ar fi depistat niște piste care s-ar fi dovedit pînă la urmă a fi false.


Pe 8 martie 2014, 239 de pasageri aflați la bordul unui Boeing 777 au dispărut fără urmă în timpul unei călătorii între Kuala Lumpur și Beijing. În ciuda celei mai scumpe căutări subacvatice din istorie, locația prăbușirii avionului rămîne încă o enigmă.


Căutările, desfăşurate pe o suprafaţă de 120.000 km2 în sudul Oceanului Indian, în largul Australiei, pe baza analizei traiectoriei posibile a aparatului, nu au scos la iveală nicio urmă a aeronavei.

Căutările pe mare, cele mai ample din istorie, desfăşurate sub conducerea Australiei, în cooperare cu Malaezia şi China, ţara de unde proveneau majoritatea victimelor, au fost suspendate în ianuarie 2017.

Conform unui acord cu guvernul malaezian, firma Ocean Infinity nu va fi remunerată decît dacă va reuşi să găsească avionul sau cutiile negre, în caz de succes urmînd să primească pînă la 70 milioane de dolari (58 milioane de euro).

Noua zonă de căutări se întinde pe 25.000 km2, la nord de precedenta, în sudul Oceanului Indian.

Operaţiunile vor dura cel mult trei luni.

Nava Seabed Constructor, sub pavilion norvegian, este echipată cu opt drone dotate cu sonare şi cu camere de filmare, capabile să coboare pînă la adîncimi de 6.000 metri. 


Între teoriile legate de misterul MH370 se numără aceea că avionul a avut o defecţiune mecanică sau că a fost deviat în mod intenţionat de la traiectoria sa. Mai mulţi anchetatori cred că cineva a deconectat în mod intenţionat transponderul aeronavei, înainte de a îi devia traiectoria cu mii de kilometri deasupra Oceanului Indian.


Cel puţin trei piese de avion colectate din insule ale Oceanului Indian şi de pe coasta de est a Africii au fost confirmate ca aparţinînd aeronavei dispărute.


La începutul lunii octombrie 2017, biroul australian pentru Siguranța Transporturilor (ATSB) a prezentat marți concluziile raportului final despre tragedia aviatică.


Raportul abundă în detalii semnificative legat de misiunea de căutare, însă nu aduce aspecte concludente în privința locului unde s-ar afla epava aeronavei.


În ianuarie, după 1.046 de zile de căutări, ancheta a fost suspendată, provocînd furie printre rudele îndoliate ale pasagerilor.


Suspendarea a survenit în urma unei operațiuni subacvatice nereușite la 2.800 de kilometri distanță în largul coastei Australiei de Vest. În timpul operațiunii, a fost folosit un detector sonic de 160 de milioane de dolari. Chiar dacă nu au fost găsite noi dovezi privind locația avionului, misiunea subacvatică a ajutat, totuși, la eliminarea unei mari porțiuni din ocean în privința locurilor cu „probabilitate ridicată” în care s-ar fi prăbușit aeronava.


Acest lucru, subliniază ATSB, înseamnă că înțelegerea zonei de prăbușire „este mai bună decît a fost vreodată”.


În urma căutărilor, o reanaliză a imaginilor din satelit a restrîns zona în care s-ar putea afla epava la o suprafață mai mică de 25.000 de kilometri pătrați, se mai arată în raportul ATSB.


Tot în octombrie, cealaltă agenție guvernamentală australiană care se ocupă de căutarea zborului MH370, Commonwealth Scientific and Industrial Research Organization, a dat publicității un raport separat. Raportul subliniază că ipoteza legată de intervalul de timp în care aeronava companie Malaysia Airlines a dispărut – între martie și aprilie 2014 – rămîne relevantă, dar nu oferă nicio perspectivă legată de locație.


În august, autoritățile australiene au făcut publice mai multe imagini surprinse din satelit, care arată 12 obiecte care plutesc în apropiere de locul în care se crede că s-a prăbușit avionul Malaysia Airlines MH370.


Fotografiile au fost făcute la 2 săptămîni de la dispariția zborului, pe 8 martie 2014. Imaginile au fost analizate de ATSB. Cercetătorii au folosit imaginile pentru a determina o nouă zonă de căutare a avionului dispărut, o suprafață de 5.000 de kilometri pătrați, la nord de zona în care au avut lo căutările inițiale.


Citește-ne pe Twitter, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load