Este a treia rundă de alegeri parlamentare în trei ani şi jumătate, dar fără să se întrevadă perspective ca acest scrutin să pună capăt instabilităţii politice începute în anul 2015, mai ales că este cel mai disputat şi imprevizibil din ultimele patru decenii.
Incertitudinea este atît de mare încît partidele îi imploră pe cei nehotărîţi (estimaţi în sondaje la 30-40%) sau care de obicei nu se prezintă la vot, astfel că cine va ajunge să guverneze ''va depinde de o mînă de voturi''.
Singurele lucruri care par sigure sînt că Partidul Socialist (PSOE) va fi pe primul loc, dar fără să obţină majoritatea absolută pentru a putea guverna singur, şi că formaţiunea de extremă dreapta Vox va reuşi să acceadă pentru prima dată în parlamentul de la Madrid.
Într-un legislativ care se prefigurează a fi foarte fragmentat, cheia unui posibil acord de guvernare o pot oferi partidele minoritare, precum cele ale separatiştilor catalani sau naţionaliştilor basci, dar chiar şi Vox.
Timp de mai multe decenii, două mari forţe politice, respectiv Partidul Socialist (PSOE) şi Partidul Popular (PP), s-au alternat la guvernare, cu susţinere sporadică din partea formaţiunilor minorităţii basce sau catalane.
Acest bipartidism imperfect s-a terminat abrupt la alegerile din decembrie 2015, cînd alte două partide şi-au făcut o intrare în forţă în Congresul Deputaţilor, şi anume Podemos (de stînga) şi Ciudadanos (liberali).
Adăuga comentariu