În ultimii trei ani, în Republica Moldova, suprafeţele însămînţate cu cartof au scăzut cu circa 3 mii de ha, iar roada a scăzut cu circa 39 mii de tone.
Majorarea preţului la cartof înregistrată în ultimele săptămîni, dar şi situaţia în domeniul producerii şi comercializării cartofului alimentar a constituit subiect de discuţie în cadrul unei şedinţe de lucru, prezidată de ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, Georgeta Mincu.
La şedinţă au participat producători de cartof alimentar, dar şi reprezentanţi ai instituţiilor responsabile de elaborarea politicilor, monitorizarea situaţiei în sector, gestionarea procedurilor de export-import, inclusiv, agenţi economici antrenaţi în activităţi de păstrare, livrare şi comercializare a cartofilor.
”Pentru a evita speculaţiile despre cine este vinovat de majorarea preţului la cartofi, am decis să vă invităm în şedinţă publică, pentru a discuta lacunele şi problemele, inclusiv despre criza din primăvara anului curent, cînd preţul a crescut brusc”, a declarat Georgeta Mincu.
Producătorii prezenţi la şedinţă au menţionat că principala cauză a majorării preţului sînt micşorarea producţiei locale, a suprafeţelor de producere a cartofilor din lipsă de irigare şi acces fizic la lacurile din ţară, chiar dacă legislaţia permite acest lucru. De asemenea, o altă cauză este importul cartofilor de calitate rea, iar preţul acestora este mult mai mic decît sinecostul de producere pe care îl suportă producătorii autohtoni, fapt ce afectează producţia locală.
Conform datelor ANSA, cele mai mari volume de cartof importate în ţara noastră vin din Ukraina, Belarus, Romînia, Polonia, Germania, iar în anul curent s-au înregistrat şi importuri din Rusia.
În contextul producţiei de cartof necesară pentru acoperirea consumului intern, şeful Direcţiei politici de producţie, procesare şi reglementare a calităţii a produselor de origine vegetală, a menţionat:
„Norma medie anuală a consumului de cartof pe cap de locuitor în Republica Moldova este de 95 kg, raportată la numărul populaţiei în ţară necesarul de consum pentru Republica Moldova ar trebui sa fie uşor acoperit cu producţie de import. Pentru anul curent, estimativ vom recolta circa 175-190 mii de tone de la întreprinderile agricole şi 120-130 de mii de tone de la gospodăriile auxiliare, iar producţia importată va constitui circa 40 mii tone de cartof. Referitor la import se admite doar producţia de calitate. Este o problemă cînd se majorează preţul, însă acesta este dictat de cererea şi ofertă, de capacitatea de cumpărare a populaţiei. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului nu poate interveni pentru a dicta un preţ orientativ pentru producători, importatori şi comercianţi”.
În vederea susţinerii producătorilor şi încurajării acestora de a investi în dezvoltarea sectorului, ministrul a vorbit despre condiţiile de accesare a subvenţiilor pentru dezvoltarea domeniului agroindustrial, inclusiv segmentul de producere şi procesare a cartofului, nominalizînd măsurile de subvenţionare.
În ultimii trei ani, în Republica Moldova, suprafeţele însămînţate cu cartof sînt în descreştere – de la 21 mii ha (2016) la 19 mii ha (2019). S-au produs în jur de 175 mii tone în comparaţie cu 214 mii tone în 2016. Fapt ce a dus şi la scăderea recoltei globale de cartof, care în anul 2018 a fost de 174,8 mii tone, ceea ce constituie cu circa 18% mai puţin decît în anul 2016, cînd recolta globală a fost de 213,97 mii tone. Aceeaşi situaţie a fost înregistrată şi în ţările europene, unde producţia globală de cartof a scăzut de la 65 milioane tone în 2017, la 55 milioane tone în 2018.
Adăuga comentariu