În noi se investesc miliarde. Dar de ce noi nu simțim acest lucru?

În noi se investesc miliarde. Dar de ce noi nu simțim acest lucru?

”Trei lucruri duc la ruinare: femeile, cursele de cai și încrederea în experți”, a spus odată președintele Franței, Georges Pompidou. Primele două ”cauze ale ruinării” le lăsăm pe conștiința autorului, iar despre încrederea nelimitată în experți, mai ales în cei străini, merită să vorbim.  

Băncile inutile  

La începutul anului curent, presa moldovenească scria că în primăvară pe străzile capitalei vor apărea  niște bănci din beton, inovaționale, imprimate conform tehnologiei 3D. Inovatoare era metoda în sine, dar și funcționalitatea lor, băncile fiind combinate cu un ghiveci pentru flori și o urnă. Noile bănci fac parte din proiectul ”Orașe verzi durabile pentru Moldova”, implementat de Programul de dezvoltare ONU. Costul lui total depășește suma de zeci de mii de dolari, dintre care aproape opt oferite cu titlu de grant. La elaborarea lui au muncit luni în șir numeroși designeri, arhitecți și personal tehnic. 

”Este un proiect inovațional, care presupune tehnologia imprimării 3D. Este o structură aparte, care nu poate fi obținută în mod obișnuit și care nu poate fi distrusă”, relata atunci Alexandru Rotaru, managerul proiectului Programului de dezvoltare ONU. 

În total, se preconiza instalarea a 25 bănci de acest fel, toate vor împodobi sectorul Ciocana.  

Încă în perioada de elaborare a proiectului, apariția ”băncilor-minune” a trezit nedumerirea majorității orășenilor, dar și a experților. Astfel, consilierul municipal independent Vasile Chirtoca a comentat pe rețelele sociale noutatea mediatizată pe larg, numind-o o bătaie de Joc la adresa programului ”Orașul Verde” (”Orașe verzi durabile pentru Moldova”).

”Auzind de el, m-am bucurat – în sfîrșit se va face ceva pentru oameni și vom fi ajutați să stabilim limitele zonelor verzi, lucru pentru care pe parcursul a 20 de ani demnitarii nu pot găsi cîteva milioane de lei; vor fi alocate fonduri pentru  a studia izvoarele pîraielor și rîulețelor, care formează frumoasele cascade de lacuri din parcurile chișinăuene; vom fi ajutați în elaborarea proiectelor de restabilire a cursului rîului Bîc și afluenților lui; vom primi recomandări de interzicere completă a construcțiilor în spațiile verzi, și așa mai departe. Nu, s-a dovedit că ”Orașul Verde”, așa cum îl înțeleg partenerii noștri europeni, înseamnă altceva - iarăși ”eficiență energetică”, reducerea emisiilor de СО2, utilizarea gunoiului și a deșeurilor în scopul ”îmbunătățirii” vieții noastre”, a scris Vasile Chirtoca.

Dumnealui consideră, că trebuie să spunem lucrurilor pe nume, iar folosirea tehnologiilor 3D la producerea băncilor din beton (probabil, cu utilizarea unor deșeuri) – este o bătaie de joc față de programul “Orașul Verde”, căci ar fi greu să născocești bănci mai îndepărtate de noțiunea ”Verde” .

”Oare nu ar fi mai corect, stimați prieteni, ca la proiectarea băncilor să ne îngrijim în primul rînd nu de participarea obligatorie la programele dubioase ale partenerilor noștri, dar de aceea ca, stînd pe o bancă în parc, să nu răcim partea dorsală a organismelor noastre, precum și de aspectul estetic și de durabilitatea acestor bănci? Cum este în alte orașe care se stimează, și cum era în Chișinău acum 30 de ani – bănci din bare de lemn pe o temelie metalică (din fontă sau oțel), care încă s-au mai păstrat pe alocuri”, conchide consilierul municipal.    

Dar iată că în ultimele zile de aprilie, pe bulevardul Mircea cel Bătrîn au apărut primele bănci inovaționale care imediat au provocat reacția negativă a chișinăuenilor. ”Băncile nu-s practice, este incomod să stai pe ele, aceste ”valuri” se înfig în picior”, și-au împărtășit ei primele impresii pe rețelele sociale. Dar incomoditatea nu este lucrul cel mai grav (deși, la ce ne trebuiesc în spațiul public niște bănci, pe care nu este comod să stai). Cel mai grav este faptul că ele, imediat, s-au acoperit cu crăpături. Mass-media a presupus că este vina unor vandali.  

Text pentru imagine: Pe băncile inovaționale au apărut fisuri la doar cîteva zile după instalarea acestora 

Dar orășenii au avut îndoieli că cineva intenționat strică băncile, ei cred că problema constă în calitatea lor. Un comentariu critic a postat Serghei Dobrovolschi, un utilizator activ al rețelelor sociale. ”Acum asupra acestei minunății a arhitecturii urbane au năvălit vandalii” și au smuls cu ferocitate scaunele din beton. Le-au smuls din beton, Karl!”, ironizează autorul. ”Să spui că acesta este un gen de bănci orășenești originale și de perspectivă e ca și cum ai spune că pavajul pus de primarul neisprăvit pe strada pietonală este ultimul strigăt în designul tehnic”, - scrie Dobrobolschii. În opinia lui, băncile arată sărăcăcios și deloc atrăgător. Orașul are nevoie de rafinament, nu de bolovani din beton cu scînduri”, este convins el.

„Înțeleg perfect: au adus o pompă pentru beton cu control software și nu au găsit altceva mai bun să facă decît să ștanțeze bănci pentru oraș. Costul unor asemenea produse este mai mare ca cel mediu, deci nu e clar de ce au fost alese anume ele. Apropo, nici măcar nu e beton, este un amestec de ciment și nisip, fapt care face acest decor și mai vulnerabil (cred că vor rezista maxim doi ani). Felul cum au fost fixate scaunele în beton denotă raptul că nu s-au obosit să incorporeze detaliile (dacă ar fi făcut-o, era mai lesne să furi banca în întregime, nu să smulgi scaunul), cel mai probabil scaunul s-a desprins de la sine din locul respectiv, din simplul motiv că conexiunea a fost făcută de diletanți”,  conchide comentatorul.   

Așadar, o întreagă echipă de specialiști a tot muncit asupra proiectului, s-au irosit mulți bani, iar rezultatul nici măcar nu-i zero, mai degrabă este unul negativ. Întrebare: la ce bun au fost făcute toate acestea și ce să se mai aștepte chișinăuenii de la programul ”Orașe verzi durabile pentru Moldova”?

Apropo, presa scrie că în Moldova există deja zece bănci create prin tehnologia 3D. Nouă dintre ele au fost instalate în gospodării private, una i-a fost dăruită administrației comunei Răzeni, Ialoveni. Greu de spus cum au îmbunătățit aceste daruri starea teritoriilor și ce folos au din ele locuitorii, dacă ținem cont de numărul problemelor arzătoare din localitățile sătești ale țării.     

Spectaculos sau eficient?

Admitem că proiectul dat a fost unul nereușit. Poate că altele, elaborate cu participarea experților străini, s-au dovedit a fi mai reușite? 

Spre exemplu, proiectul ”Eficiența energetică și izolarea termică a clădirilor publice și a blocurilor rezidențiale din municipiul Chișinău”  a fost finanțat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și de Banca Europeană de Investiții, numai în 2019, cu suma de 25 mln. euro. S-ar părea, e un lucru bun, dar chiar are nevoie capitala de izolare termică? Că doar la noi blocurile erau proiectate reieșind din clima caldă, care în ultimii ani a devenit și mai fierbinte, dar și din existența aburului gratuit produs de CET-urile chișinăuene. Adică, problema nu este cea mai acută, însă milioanele de euro au fost alocate pentru soluționarea ei, chiar dacă orașul are nevoie stringentă de altceva: soluționarea problemelor transportului public, crearea unei infrastructuri speciale, amenajarea teritoriului și multe altele. (Apropo, proiecte din sfera eficienței energetice, finanțate de PNUD, realizează și alte țări post-sovietice. Kazahstanul, spre exemplu, a fost ajutat prin elaborarea unei aplicații mobile speciale, cu ajutorul căreia omul poate determina cantitatea gazelor cu efect de seră, pe care el le emană în atmosferă). 

O altă încercare stranie, în opinia chișinăuenilor, este cea de a valorifica mijloacele – reconstruirea gunoiștei de la Țînțăreni timp de 3-4 ani. Asupra acestui proiect insista în 2017 primarul de atunci Dorin Chirtoacă, care conta pe investițiile BERD.  

”Pentru soluționarea problemei, experții au propus ca în modernizarea gunoiștii să fie investită suma de 23 mln. euro. Nu este o sarcină primordială. Principalul – gunoiștea este gata. Au fost propuse direcții de modernizare, inutile la moment. Există sarcini mult mai stringente. Dacă acolo este nevoie de modernizare, apoi de una foarte locală. Din punctul nostru de vedere, experții au propus priorități incorecte. Căci orașul nu dispune de un plan de dezvoltare a utilizării deșeurilor. Se apucă ba de o problemă, ba de alta”, așa a comentat atunci situația consilierul municipal Alexandr Comarov.    

Dar poate că capitala nu este un indicator, poate că în alte localități lucrurile stau mai bine? Posibil. Spre exemplu, în 2015, PNUD a oferit granturi femeilor din localitățile rurale, care doreau să dezvolte o afacere. 17 persoane au primit granturi în sumă de pînă la 80 mii lei. Este foarte important ca femeile de afaceri, în special cele de la sate, să fie susținute. Dar uneori se creează impresia, că cei care oferă granturi au o închipuire foarte vagă despre adevăratele probleme ale satelor moldovenești. Cum se explică faptul, că într-un sat a fost ales proiectul de deschidere a unei săli pentru fitness? Indiscutabil, practicarea sportului este o ocupație bună, dar cum va ridica economia satului această sală de fitness? Care va fi numărul clienților ei?    

De altfel, băncile din beton pot fi pipăite, în sala de fitness poți intra. E un ceva concret. Dar există proiecte, a căror descifrare trezește doar nedumerire. Spre exemplu, presa scrie că opt orașe din Moldova participă la proiectele de modernizare finanțate de guvernul unei țări europene. ”Bugetul alocat în aceste scopuri depășește 12 mln. lei. Scopul proiectelor este extinderea colaborării social-economice și teritoriale prin crearea unui sistem eficient de susținere a dezvoltării locale”. Potrivit reprezentanților acestei țări, ”în cadrul proiectului au fost întreprinse măsuri de îmbunătățire a sistemului de realizare a politicii dezvoltării regionale în Republica Moldova”. Fără a concretiza ce anume ”măsuri de îmbunătățire a sistemului de realizare a politicii dezvoltării regionale în Republica Moldova”. Unde și cum am putea vedea, pipăi, încerca rezultatele celor 12 milioane valorificate, nu se știe.  

Unde se duc injecțiile de milioane?

Potrivit ex-ambasadorului SUA în Republica Moldova, James Pettit, în anii de independență SUA a alocat țării noastre, prin diverse fonduri și organizații, mai bine de 1 mlrd. dolari – în sprijinul instituțiilor democratice, a restabilirii economiei, a formării statului de drept etc. Suma este foarte impresionantă. Reieșind din dimensiunile mici ale țării noastre, acest ajutor financiar ar fi trebuit să se resimtă în consolidarea instituțiilor democratice, restabilirea economică, alte domenii. În mare parte banii, sub formă de credite și granturi, mergeau la tot felul de organizații neguvernamentale. 

”Ar trebui întrebați reprezentanții acestor organizații: unde-s proiectele sociale și economice de durată, unde-s evoluțiile intelectuale, unde-s inițiativele de dezvoltare a culturii moldovenești, a minorităților naționale? De ce nu există inițiative de asistență în reglementarea transnistreană? Dacă aceste organizații ar activa în interesul societății civile, cu susținerea lor în Moldova s-ar fi dezvoltat o societate civilă, s-ar fi stabilit un dialog între cele două maluri ale Nistrului”, se întreba ex-vicepremierul Moldovei, Victor Stepaniuc. În opinia lui, Moldova are numai de pierdut în urma acțiunilor acestor «activiști civici», în timp ce ei valorifică granturi de multe mii.    

Nu doar reprezentanții societății civile, dar și structurile guvernamentale primesc ajutor financiar și apelează la ajutorul experților. Impresionează amploarea unui exemplu proaspăt. Cam pe la 20 mai a devenit cunoscut faptul că Fondul Soros intenționează să aloce 490 mii euro pentru un program menit să îmbunătățească situația privind respectarea drepturilor omului în activitatea poliției moldovenești. 

Ce presupune acest program costisitor? Elaborarea procedurilor-standard de acordare a primului ajutor medical și a serviciilor de translatori pentru cei reținuți, escortați și deținuți în închisori, elaborarea metodologiei de instruire a colaboratorilor de poliție în domeniul respectării drepturilor omului și desfășurarea măsurilor de instruire, elaborarea ”Ghidului complet privind drepturile omului”. Proiectul are ca scop aprecierea eficienței interacțiunii dintre poliție și procuratură, analizarea influenței acestei interacțiuni asupra respectării drepturilor omului.   

Adică, aproape jumătate de milion de euro va fi cheltuit pentru lucruri, care și așa constituie obligațiile nemijlocite ale oamenilor legii din Moldova. Putem spera doar, că după implementarea acestui program problema respectării drepturilor omului în structurile de forță din republică va fi soluționată definitiv. 

Dacă FMI sare în ajutor 

Guvernul Moldovei crede că unul dintre principalele lui merite este colaborarea cu Fondul Monetar Internațional și deblocarea finanțării în 2016. Da, este o organizație puternică și influentă, care acordă sprijin macroeconomic. Însă anume în rezultatul recomandărilor insistente ale FMI, în Moldova ultimilor ani au crescut tarifele pentru gazele naturale și energia electrică, a fost majorată vîrsta de pensionare, scoase la privatizare numeroase întreprinderi de stat. Creditorii consideră că înăsprirea politicilor sociale trebuie să consolideze economia. Să fie oare îndreptățite aceste sacrificii? 

Ucraina vecină, care tot colaborează cu această organizație internațională, este decepționată de urmările acestei colaborări, noului președinte chiar i s-a sugerat să nu mai achite datoriile față de acest creditor internațional. Iată ce scrie expertul politic Andrei Golovaciov pentru publicația ucraineană ”112.ua”: ”Nimeni nu poate spune de ce, de exemplu, FMI în Ucraina este preocupat de prețul energiei pentru populație, de privatizarea sau naționalizarea băncilor, de deficitul bugetar, de agricultură, de birourile anticorupție, vîrsta de pensionare, legislația electorală, reducerea numărului de universități, înghețarea pensiilor etc. Nimic din toate acestea nu este în Statutul FMI! FMI demult a devenit ”un lucru în sine”,care activează pentru propria supraviețuire, ca și multe alte organizații din lume. E timpul să recunoaștem că FMI este o organizație birocratică mondială tipică, care muncește spre binele propriu, pentru propria supraviețuire, care manevrează în politica mondială între SUA, UE și China, de aceea nu mai poate fi cuiva de folos.

Toate sfaturile și recomandările FMI sînt lipsite de sens, angajate, ineficiente, conjuncturale și de aceea riscante. FMI nu a fost de folos nici unei țări. Nu există o asemenea țară. Nici una nu a fost scoasă din criză de FMI. Nici Ucraina nu va fi. Din contra. În rezultatul ”colaborării” cu FMI Ucraina are datorii desperate, care nu mai pot fi achitate vre-odată, și un colaps în sferă socială”.

Experții economici menționează, că nu doar în țările post-sovietice măsurile propuse de experții străini duc la sărăcirea populației și agravează decăderea economică. De exemplu, Argentina. Această țară trebuia să devină un model de reformare a economiei conform principiilor recomandate de FMI. În rezultatul respectării acestor recomandări în țară pentru prima oară în istoria ei independentă au avut loc rebeliuni cauzate de foame, refluxul de capital a depășit de șapte ori volumul ajutoarelor acordate de fond, iar în 2001 țara a fost nevoită să anunțe cel mai mare default din istorie.   

Cauzele, pentru care programele FMI nu obțin rezultatul scontat, au devenit chiar obiectul unor studii științifice. Acestei teme i-a fost consacrată lucrarea lui M.A.Sultanov, publicată de revista rusă «Международные отношения». Savantul constată că economiștii FMI au studii bune și cunosc problemele țărilor în curs de dezvoltare, dar ei nu cunosc esența problemei, de aceea nu pot elabora un plan de acțiuni și determina politicile privind o țară concretă. 

”Printre urmările negative ale utilizării creditelor oferite de organizațiile financiare, savanții evidențiază: crizele financiare, sporirea datoriei, aprofundarea disproporțiilor economice, sporirea sărăciei, eficiența joasă a ajutorului financiar, creșterea economică insuficientă etc.”, conchide autorul articolului. 

„Succesele” noastre

”Expert poate fi oricine din afara orașului nostru”, - susține o definiție a fizicienilor (așa-zisa ”regulă Mars”).

Chiar de la începuturile independenței, Republica Moldova îndeplinea cu plăcere sfaturile și recomandările ”celor din afara orașului nostru”, în speranța că ei știu mai bine cum să ne punem la punct plaiul.  

Drept rezultat, cu pasa experților occidentali, în țara noastră a fost implementat programul prost conceput de privatizare a întreprinderilor industriale și agricole, fapt care a aruncat economia Moldovei cu decenii în urmă. Aceiași sfetnici ne-au ajutat să zdrobim în bucăți mici și să privatizăm terenurile agricole, după care s-au oferit să ne ajute la consolidarea lor. Ei au dictat elaborarea legislației bancare, în rezultat - BN nu finanțează guvernul și băncile comerciale, iar sistemul bancar este conceput în așa fel, încît nu poate dezvolta piața internă, businessul și familiile, dar stimulează importurile de mărfuri și servicii. 

Pentru reforma educației, Banca Mondială a alocat Moldovei 40 milioane de dolari și a elaborat recomandări pentru ”optimizarea” acestei sfere. În rezultat, în anii 2009-2018, potrivit lui Corneliu Popovici, consilier prezidențial în probleme de educație, în țară au fost închise 800 de grădinițe și școli, iar din sfera educației au plecat cca două mii de pedagogi. ”Optimizarea” caselor de copii și a școlilor-internat s-a soldat cu un fenomen care era deja uitat – copiii străzii. Oare ei resimt milioanele investite în reforme?

Această listă a ”succeselor” ar putea fi continuată. Vedem, așadar, ce organizații internaționale mari, puternice, influente de mulți ani tot ajută micuța Moldovă, tot încearcă să o facă dezvoltată și prosperă. Dar e un mare semn de întrebare, dacă le reușește. 

"Sau poate FMI, precum și alte organizații conduse de Occidentul colectiv, nu-și stabilesc ca sarcină dezvoltarea statelor "în curs de dezvoltare", ci, dimpotrivă, caută să ne impună "consultanță" pentru o degradare ulterioară - țările slabe sînt mai ușor să condus în propriile interese geopolitice?”, ne punem întrebarea deja noi, redacția Noi.md.

”Oare nu a venit timpul să ascultăm sfaturile venite din Vest și din Est, dar să pășim pe propriul drum, reieșind din propria experiență și propriile cucuie?”, scrie Vasile Balan într-un articol, publicat anterior pe site-ul Noi.md.

Cristina Agatu

Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load