Măsurile preventive sub formă de carantină strictă permit nu numai protejarea populației, ci și va duce ulterior la o activitate de afaceri mai semnificativă.
Astfel de concluzii au făcut economiștii de la Banca centrală americană (FED) și Massachusetts în 1918.
"În orașele în care au fost luate măsuri drastice și urgente, scăderea activității de afaceri nu a fost mai mare decît în altele. În schimb, la sfîrșitul pandemiei, acestea au crescut mai repede", au spus economiști.
Oamenii de știință au descoperit că diferența de 10 zile a perioadei de introducere a măsurilor de carantină a dat o creștere a ocupării forței de muncă în industrie cu aproximativ 5% în perioada post-epidemică. Iar alte 50 de zile de restricții au asigurat o creștere a locurilor de muncă de 6,5%.
"Ca și acum, în 1918, răspunsul la răspîndirea epidemiei a fost auto-izolarea, purtarea măștilor, magazine și fabrici închise. Ca și acum, cineva a impus carantină mai devreme, cineva a așteptat. Mai tîrziu, s-a dovedit că au avut de cîștigat cei care au salvat populația, dar nu economia. La început, toți se simțeau la fel de rău, dar revenirea la viața normală după gripă a fost mai rapidă în locurile în care a fost introdusă imediat carantina, s-au limitat contactele fizice și s-au impus măsuri de igienă", au făcut concluzii cercetătorii.
Adăuga comentariu