Agitația din jurul bitcoinului

Agitația din jurul bitcoinului

Anghelina Taran

În ultimul timp ratele dobînzilor la depozitele bancare sînt în continuă scădere, fapt ce impune o atenție sporită față de alte surse pentru investiții și obținerea profitului.

Astăzi profitabilitatea depozitelor la termen în lei este de 4,5-6% și, după cum se vede, în anul viitor va fi și mai mică. În același timp, în Internet crește forfota în jurul criptomonedei, în primul rînd – a bitcoinului. Apar numeroase propuneri de a investi în achiziționarea bitcoinului, dat fiind că multă lume a cîștigat în acest fel averi imense. În același timp, pronosticurile privind viitorul lui sînt destul de contradictorii. Se mai vehiculează că bitcoinul este o bulă de săpun. Am încercat să ne dumerim pe cît de credibile pot fi aceste investiții.

Pentru informare:

Bitcoinul este o nouă generație a monedei digitale decentralizate, care funcționează doar în Internet. Creatorul ei este Satoshi Nakamoto. Cu acest nume a fost semnată lucrarea științifică în care erau expuse bazele teoretice ale monedei digitale (publicată în 2008). Încă nu se cunoaște dace este un nume real ori un pseudonim. În anul 2009, Satoshi Nakamoto a lansat în rețea Bitcoinul, iar din 2011 a încetat să-l mai dezvolte pe motiv că este preocupat de probleme mult mai importante. Bitcoinul nu este controlat de nimeni (spre deosebire de alte forme bănești, în cazul lui nu există centralizare), emisiile monedei au loc prin intermediul milioanelor de computere din lumea întreagă, care utilizează un program de calculare a algoritmilor matematici. Bitcoinul este un mijloc de plată și este comercializat la burse.

Emisia sau extracția bitcoinilor se numește minerit. Anterior, el putea fi obținut în computerul personal, acum aceasta se face cu ajutorul unor dispozitive speciale. De aceea bitcoinii pot fi cumpărați astăzi doar la bursă.

Ce garanții au banii

Anterior, garanția banilor era exprimată în aur, exista ”standardul de aur” (la cererea proprietarului monedei, aceasta trebuia schimbată pe o anumită cantitate de aur). În 1944, el a fost înlocuit cu sistemul financiar Bretton Wood, care a stabilit pentru aur un preț ferm – $ 35 per uncia troy. Dolarul urma să fie schimbat pornind de la acest preț. La mijlocul sec. XX, SUA deținea 70% din rezervele mondiale de aur. Și dolarul, convertit în aur, a devenit mijlocul predominant al calculelor internaționale și îndeplinea rolul de monedă mondială.

În 1971, SUA au refuzat să convertească dolarii în aur la cursul oficial. În 1976 a apărut un alt sistem financiar – cel jamaican, care mai este în vigoare. Conform lui, ratele de schimb se supun legilor pieței, adică echilibrului dintre cerere și ofertă.

În prezent, prețul oricărei monede naționale depinde de starea economică a țării respective, care este determinată de PIB, adică în orice caz banii au o garanție materială.

Dar ce garanții are bitcoinul? Niciuna. Oamenii care au procurat bitcoini l-au susținut cu propriul risc și încredere, creîndu-i bază pentru creștere. Bitcoinul este asemănător unei piramide prin faptul că cel care l-a cumpărat mai înainte are niște avantaje și profitul participanților, în mare parte, este asigurat de investițiile în bitcoini făcute de utilizatorii noi.

Dar interesul față de ei crește. De ce?

Cunoscutul analist rus Mihail Hazin, expert în macroeconomie (el a prezis criza economică din 2008 cu mult înainte), a explicat fenomenul bitcoin în unul dintre interviurile sale video.

El consideră că originile acestui fenomen încep de la sistemul financiar Bretton Wood, care era susținut de emisia dolarului, însă în anii aceea nu exista inflație. În acest răstimp sfera dolarului s-a extins în toată lumea. Nouă ne pare că dolarii există dincolo de hotarele SUA, însă de facto ei nu există, există doar înscrieri contabile. Iar banii reali se află în conturile corespondente din băncile americane. În 1981, a fost născocit mecanismul care a permis ca emisia dolarilor să fie continuată fără inflație, aceasta fiind o stimulare a sectorului privat prin credite. În prezent, cererea gospodăriilor casnice americane este consumată pentru o generație în avans și acestea nu-și pot spori cererea, deoarece trebuie să întoarcă datoriile acumulate. Iar salariul mediu în SUA, pentru puterea de cumpărare, este aproximativ la nivelul anului 1958. În 2008 și acest mecanism a fost epuizat.

După aceea au început a umfla deja ”bule” pure, adică active fictive. Spre exemplu, proiectul ”ipoteca”. În prezent analogul lui este piața de valori. Însă în SUA, începînd cu anul 2014, emisia a fost sistată, pentru că continuarea ei ar fi creat o inflație înaltă. Pentru SUA este ceva inadmisibil, deoarece acolo există o producere foarte tehnologizată, cu ciclu lung, care ar avea de suferit în cazul unei inflații majore.

În plus, pentru a stimula cererea, au fost reduse ratele refinanțării. În 1980 aceasta era de 19%, iar în decembrie 2008, s-a redus la zero. Și au început problemele, căci la o rată de refinanțare joasă scade profitabilitatea capitalului ce ar trebui să se reproducă. Dacă timp de un an, profitabilitatea capitalului devine negativă, economia se va prăbuși mai devreme sau mai tîrziu. La rata zero rata reală de reproducere a capitalului este negativă. În această situație unica soluție este majorarea ratei. Dar datoria acumulată poate fi deservită numai la o rată scăzută. Este clar că piețele financiare se pot prăbuși. Deoarece emisiile continuă în UE, Japonia, banii în exces ajung pe cele mai interesante piețe – piața de valori a SUA, care crește fulgerător. Însă odată și odată ea se va prăbuși.

„Iată de ce finanțatorii au început să pregătească bule alternative. Căci, dacă piața de valori se va prăbuși, va arde un număr colosal de bani și se vor începe problemele, doar acolo vor fi și activele fondurilor de pensii (acțiuni), ale fondurilor de investiții, ale cetățenilor. Cînd toate se vor devaloriza, economia va falimenta. ”Bula” pieței de valori trebuia dezumflată prin transferarea banilor într-o altă bulă. Una dintre acestea ar fi putut fi criptomoneda”, consideră Mihail Hazin.

Fuga de dolari

Trebuie să ținem cont de interacțiunea tuturor elementelor actualului sistem financiar. Este vorba despre decontările interbancare conform sistemului SWIFT, pronosticul macroeconomic al FMI, sistemul de planificare a afacerilor conform modelului propus de companiile de consulting mari, dar și investițiile în dolari.

Expertul a menționat că problema constă în faptul că, cu cît este maiumflată bula pieței de valori, cu atît mai multe investiții cere aceasta. Iar piața de valori înseamnă nu investiții, ci speculații. Dacă în ea nu se va investi permanent, participanții pieței nu pot fixa profit comparativ cu investițiile. Deoarece profitabilitatea capitalului este negativă, volumul total al banilor rambursați este mai mic decît volumul banilor investiți. Adică investițiile în sectorul real sînt negative. De aceea începe spălarea capitalului. Dacă sistemul de investire în sectorul real nu funcționează, întreprinderile nu pot planifica profit, deci – reduc salariile, iar cea mai mare parte a banilor este canalizată spre deservirea datoriilor anterioare etc.

Cu alte cuvinte, dacă în rezultatulratei joase nu există o reproducere a capitalului, întregul sistem nu mai funcționează, inclusiv sistemul de calcul, care este construit pe bănci. Dacă clienții băncilor nu primesc bani, băncile au probleme cu lichiditățile. Dar cum să le menții dacă emisie nu există? Cei interesați ca sistemul să funcționeze independent de dolar și ca acesta să fie gestionabil, au lansat ideea unui sistem alternativ – cel al criptomonedei și al banilor electronici, care să existe în paralel și să asigure funcționarea normală a sistemului economic chiar și în condițiile prăbușirii sistemului financiar bazat pe dolar.

Mihail Hazin a mai atras atenția asupra unei circumstanțe interesante – acest mecanism de emisie permanentă a creat un model de management specific, în care întreprinderilor nu le pasă de profitabilitatea curentă, ci doar de capacitatea de deservire a datoriilor. Adică acest sistem poate funcționa doar dacă există o creditare permanentă. Cum numai aceasta va dispărea, veți afla că trebuie să vindeți mai mult decît cheltuiți. Nu este exclus că cele mai multe întreprinderi vor fi nevoite să se închidă, deoarece formal aduc pierderi. Deci va fi nevoie nu doar de elaborarea unui nou sistem de calcul, dar și de un nou model al mecanismului economic, iar acesta nu e un lucru simplu. Combinația acestor factori a asigurat interesul pentru criptomonede. 

Influența statului are și ea un rol important. În SUA emisia este necesară pentru susținerea economiei. Pînă în anul 2008, aceasta se făcea prin acordare de credite populației, apoi a fost susținută prin creșterea cheltuielilor publice. Dar deoarece în 2014 emisia a fost sistată, cum poate crește partea de cheltuieli a bugetului? Trebuie majorată partea de venituri a lui. SUA au profitat de faptul că sistemul dolarilor este universal în lume. Deci, conform legislației americane, orice om care folosește dolari trebuie să achite SUA impozite. Chiar dacă nu folosiți dolari în numerar, tot sînteți rezident fiscal american.

Dacă la cumpărarea dolarilor se cere pașaportul, băncile, în mod obligatoriu, transmit informația departamentului fiscal american. Dacă nu o fac, au probleme (din această cauză, în Israel nu pot fi deschise conturi bancare persoanelor care oficial sînt rezidenți fiscali ai SUA). În cazul unor sume substanțiale, persoanelor domiciliate în alte țări le vin scrisori din partea fiscului american cu cererea de a achita impozitul pentru folosirea dolarilor. Dacă nu l-ați achitat, conform legilor americane, deveniți infractor. Și dacă vă aflați peste hotare, puteți fi deportat în SUA, unde s-ar putea să faceți pușcărie. Bineînțeles că oamenii nu-și doresc o asemenea situație și pentru ei criptomoneda și banii electroniciprezintă o modalitate de a fugi de controlul statului. De aceea, interesul pentru acest fel de bani va crește.

Bitcoinul este o bulă de aer?

Capitalizarea totală a bitcoinilor a atins apogeul de cca $ 300 de miliarde. Dată fiind creșterea lor foarte rapidă, mulți oameni simpli doresc să cîștige ușor. Însă toți, de la bancheri la simpli cetățeni, vor să știe dacă bitcoinul nu este o bulă de aer.

Oamenii privesc graficele creșterii rapide a bitcoinului, dar uită că există perioade cînd acesta scade. Spre exemplu, cînd a crescut la $ 1000, apoi a scăzut la $ 500, adică în decursul cîtorva zile valoarea de piață s-a modificat cu 30-40%. Unul dintre ”investitori” a scris în octombrie curent: „Am fost tentat să cumpăr bitcoini în august 2017. Cumpăram cîte $ 4300. M-am bucurat nespus cînd peste cîteva zile rata de schimb a ajuns la $ 4800. A urmat o cădere bruscă, stoploss la $ 3460. Am pierdut mult. Dacă știam că toamna el va ajunge la 6 mii, așteptam.” Dar nimeni nu poate ști cum se va mișca această curbă.

James Dimon, președintele JPMorgan Chase (un holding financiar american), a declarat că, mai devreme ori mai tîrziu, bula de pe piața bitcoinilor se va sparge și a promis să concedieze orice angajat al său care se va dovedi a fi comerciant de bitcoini. Ben Bernanke, ex-președinte al Sistemului Federal de Rezerve consideră că bitcoinul este o mare speculație, deoarece nu s-a manifestat ca monedă pentru tranzacții.

Bule istorice

Vadim Iosub, analist al companiei Alpari, la o întîlnire cu jurnaliștii din Chișinău, a menționat că, atunci cînd noi vedem o creștere exponențială, înțelegem intuitiv că copacii nu cresc pînă la cer, adică odată și odată se va prăbuși totul. Se poate întîmpla mîine, mai poate crește de două ori și să se prăbușească peste o lună, dar poate crește cinci ani și numai după aceasta să se prăbușească. Este aproape imposibil să înțelegem asta.

Vadim Iosub a adus exemple de bule istorice celebre. Spre exemplu, mania lalelelor la începutul sec. XVII, atunci prețul unui bulb de lalea crescuse enorm, era schimbat chiar și pe o casă. După care a căzut la prețul său real.

Bula Dot-com s-a înflat la lansarea companiilor Internet (era suficient să spui: „Mă voi ocupa de Internet”, fără a avea un plan de afaceri, și primeai bani). Bula a existat pînă prin 1995 și s-a spart în martie 2000, cînd indicele bursier NASDAQ a căzut într-o singură zi cu peste 1,5 ori.

Astăzi urmărim un fenomen asemănător în businessul cu criptomonede. Oamenii dau bani pentru simple promisiuni.

Chiar dacă examinăm corelația celor mai stabile monede – dolarul și euroul – vedem că periodic graficele lor arată tot ca niște bule.

Și acum să privim graficul bitcoinului (date anterioare creșterii lui la $ 8200 – s-a produs în noiembrie 2017).

„Din punctul meu de vedere, cauzele creșterii și căderii bitcoinului o constituie deciziile autorităților de reglementare privind natura juridică a lui, spune Vadim Iosub. În Japonia bitcoinul a fost recunoscut drept mijloc legitim de plată și el a crescut. În China, inițial, băncilor li s-a interzis să comercializeze bitcoini, apoi au fost interzise bursele de criptomonede – și el a căzut. Deci toate noutățile fundamentale care țin de bitcoin, de facto, prezintă decizii ale celor mai mari autorități de reglementare (Japonia, China, India, SUA, statele europene mari).

Toate pronosticurile privind limitele de creștere și cădere a bitcoinului nu sînt decît un fel de ghicit în cafea. Nu putem ghici din timp ce vor decide autoritățile de reglementare (băncile centrale și ministerele finanțelor din diferite țări), precedente judiciare etc. De aceea, dacă apar pronosticuri ce conțin cote concrete, termeni – nu este decît opinia personală a cuiva.

Înțelegînd că, odată și odată, bitcoinul se va corecta, a investi pe termen lung în el la nivelul prețurilor actuale este riscant. În primul rînd, din cauza volatilității ridicate – variabilitatea prețului, care ajunge la 10% pe zi. Pentru comparație: rata de schimb a valutelor rareori se schimbă mai mult de 1% pe zi, a acțiunilor – cu 2-3% (cu excepția crizelor), a menționat expertul.

Apropo, compania Alpari a refuzat să presteze servicii de cumpărare a criptomonedei (a existat cca trei luni), considerînd-o foarte riscantă, date fiind schimbările de reglementare și afirmațiile care se exclud reciproc ale celor mai cunoscute autorități de reglementare din lume.  

Urmărim prăbușirea bitcoinului

După ce am comunicat cu expertul, bitcoinul a mai crescut pînă la $ 20042 (17 decembrie 2017, în mai puțin de o lună, creșterea lui a constituit 150%!). Se întîmplă în timp ce erau așteptate tranzacțiile futures cu bitcoini la cea mai mare bursă de mărfuri din lume CME Group (Grupul Bursei de Mărfuri din Chicago), stabilite pentru a doua zi. Dar așteptările nu au fost îndreptățite, în loc să crească la 18 decembrie bitcoinul a început să cadă chiar dacă au început tranzacțiile cu contracte pentru această criptomonedă. Și căderea a continuat pînă la 25 decembrie.

Chiar și Emil Oldenburg, director tehnic și cofondator al portalului Bitcoin.com și cofondator al bursei suedeze de bitcoini Safello, a spus că investițiile în bitcoini constituie cel mai mare risc pe care și-l poate asuma omul și și-a vîndut bitcoinii. Și a cumpărat Bitcoin Cash, care, după ce a atins înălțimea de peste $ 4000, a căzut și el și apoi a început să crească împreună cu bitcoinul.

Cel mai mic preț pentru bitcoini a fost înregistrat la 22 decembrie, prețul era de $ 13600. Investitorii erau panicați. Pe forumuri ei își spuneau unul altuia „HODL” – versiunea schimonosită a lui „hold” (a ține), pentru a nu-și comercializa activele și a aștepta creșterea lor.

Dan Morhad, director general al fondului de hedging Pantera Capital, a declarat într-un interviu pentru CNBC: „Bitcoinul poate cădea cu 50% - acolo unde era acum o lună, însă peste un an el va fi mult mai scump decît astăzi.”

Totuși, după o săptămînă de cădere cu 40%, la 26 decembrie, bitcoinul era comercializat cu $ 15500.

Se pot căștiga bani din bitcoini?

„Deoarece pe această piață lucrurile nu sînt deloc simple, recomand cu insistență oamenilor să nu se implice în aceste jocuri, spune Mihail Hazin. Căci sistemele create nu de escroci și nu de infractori sînt controlate de jucători foarte versați. Și unui participant mic îi va fi foarte dificil să obțină ceva venituri. A trecut deja clipa în care omul simplu putea obține un venit mare. În cazul bitcoinului asta era posibil acum cinci ani. Bitcoinul e pe cale de dispariție, deși nu exclud vreo înviorare. Oricum, subiectul este actual.”

Lumea merge spre criptomonedă

Hazin presupune că următoarea etapă în existența sistemului financiar mondial o vor constitui monedele electronice regionale. Acestea pot fi numite și criptomonede. Însă mineritul va fi controlat de statul respectiv. Vor fi, așadar, monede de stat, circulația lor va fi controlată de stat.

Președintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev, propunea astă vară introducerea criptomonedei internaționale. El consideră că a sosit timpul să fie examinată chestiunea introducerii unei unități internaționale de decontare-plată. „Ea va salva lumea de războaie valutare, speculații, distorsiuni în relațiile comerciale, volatilitatea pieței. Dacă ținem cont de digitalizare, dezvoltarea unor asemenea tehnologii ca blockchainul, o asemenea unitate de decontare poate avea forma criptomonedei. E important ca ea să aibă la bază nu o încredere abstractă, dar active concrete”, consideră Nazarbaev, citat de mass-media.

 

Urmărește-ne pe Facebook, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load