Vinetele și avantajele lor pentru sănătate

Vinetele și avantajele lor pentru sănătate

Vinetele au foarte puţine calorii, fiind incluse în toate regimurile de slăbit şi în dieta de purificare o organismului.


Cercetătorii au analizat diferite soiuri de vinete şi au constatat că intensitatea gustului lor amar este direct proporţională cu conţinutul de compuşi fenolici, cu puternică activitate antioxidantă. Nouă însă, occidentalilor, nu ne plac alimentele amare şi de aceea specialiştii încearcă să modifice genetic vinetele, pentru a fi mai dulci, fără a-şi pierde capacităţile antioxidante.


Vinetele: avantaje pentru sănătate


Stimulentă. Vînăta stimulează ficatul, vezica biliară, pancreasul, intestinele, splina, rinichii şi inima, calmînd tulburările acestora.


Antioxidantă. Vînăta este apreciată pentru antioxidanţii săi: acizi fenolici (acid clorogenic=, pigmenţi antioxidanţi de tipul antocianinelor ( aflaţi îndeosebi la coajă) şi nasunină, prezentă îm soiurile cu coaja închisă la culoare.


Remineralizantă. Această legumă are un conţinut mare de potasiu (260 mg la 100 de g) şi puţin sodiu (maximum 3 mg). Concentraţia celorlalte minerale este, de asemenea, interesantă: magneziu, zinc, mangan, cupru. Vînăta conţine şi vitaminele A, B6, C şi E.


Vînăta: beneficii nutriţionale


Vînăta este antioxidantă,  mai ales dacă nu o curăţăm de coajă, şi foarte slab calorică, dar are capacitatea puţin dorită de a absorbi uleiul ca un burete. Faptul că este săţioasă şi gustul ei pronunţat o fac interesantă pentru vegetarieni şi pentru orice persoană care vrea să mănînce mai puţină carne.


Vinetele:  cum le alegem


Coaja trebuie să fie netedă şi lucioasă ( nuanţa mată sau înceţoşată indică lipsa de prospeţime), iar sepalele să aibă culoarea verde.


Vinetele: cum le consumăm


Preparate cu ulei de măsline şi usturoi, vinetele sînt incluse în celebrul regim mediteraneean, despre care se spune că este benefic pentru sănătate şi că măreşte speranţa de viaţă. Pot fi mîncate înăbuşite, coapte, prăjite sau fripte la grătar. Încercaţi-le şi crude, sînt foarte gustoase, iar, din punct de vedere nutritiv, este preferabil aşa.


Mature. Indiferent că le mîncaţi crude sau gătite, trebuie să fie ajunse la maturitate, bine coapte. Altefel, conţin solanină, o substanţă care în doză mică este inofensivă, dar în cantităţi mari devine toxică.


100 de g de vinete oferă:


35 kcal


0, 83 g proteine


0, 23 g lipide


8, 7 g glucide


2, 5 g fibre


Index glicemic: 20


Vinetele: cum le păstrăm


Vinetele nu se păstrează bine în frigider. Mîncaţi-le la scurt timp după recoltare.


Fibre. Fibrele din vinete sînt sînt compuse din protopectine, pectine şi celuloză. Solubile fiind, pectinele şi protopectinele conferă la copt o textură moale. Este cunoscut rolul fibrelor, care intensifică activitatea bacteriilor benefice din intestinul gros, stimulîndu-i contracţiile şi accelerînd astfel tranzitul reziduriilor alimentare şi evacuarea scaunelor. Lichidele prezente fac ca fibrele (precum celuloza) să devină vîscoase, facilitînd eliminarea.  Bogată în fibre, vînăta oferă o puternică senzaţie de saţietate graţie volumului crescut, cu un aport energetic suplimentar limitat, un atu pentru cei preocupaţi de greutatea lor corporală.


Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load