S-a aflat care este reţeta ideală pentru odihnă

S-a aflat care este reţeta ideală pentru odihnă

Aproximativ 17 milioane de persoane de pe glob suferă de sindromul oboselii cronice. Multă lume continuă să lucreze chiar și în concediu. RIA Novosti prezintă un material din care aflăm ce trebuie să faci ca să te odihnești corect pentru a-ți menține sănătatea.


Savanții consideră că deconectarea totală în zilele de odihnă de la grijile legate de serviciu este posibilă doar în cazul în care la sfîrșitul zilei de muncă este întocmit un plan detaliat al treburilor care nu au fost duse pînă la capăt.


Oamenii de știință au realizat un sondaj pe un lot de o sută de persoane care activează în cele mai diferite ramuri și au constatat că, practic, nimeni nu poate să uite de sarcinile pe care nu a reușit să le soluționeze pe parcursul zilei de muncă. Acest lucru se referea, în primul rînd, la sarcini deosebit de importante sau care necesitau mult timp. Gîndurile obsedante legate de serviciu nu le permiteau oamenilor, nici în timpul concediului, nici în zilele de odihnă, să se relaxeze normal și să-și refacă forțele, fapt ce influența asupra productivității lor.


Apoi, cercetătorii i-au divizat pe voluntari în două grupuri. Cei din primul grup trebuiau să scrie în fiecare seară un plan detaliat: unde, cînd și în ce mod urmau să ducă la bun sfîrșit sarcinile neterminate. Cei din grupul al doilea nu făceau un astfel de plan.


Cîteva săptămîni mai tîrziu, sondajul a fost repetat. S-a constatat că la cei care își planificaseră minuțios următoarea zi lucrătoare, a scăzut considerabil nivelul anxietății, iar productivitatea a crescut.


Ei treceau cu ușurință de la ocupațiile profesionale la odihnă, erau mai puțin stresați și mai puțin anxioși. Această abordare s-a dovedit a fi eficientă în cazul proiectelor pe termen lung cu dată-limită.


Concediul trebuie să conțină cel puțin patru săptămîni pe an. Aceasta este concluzia cardiologilor de la Universitatea din Helsinki. Potrivit calculelor acestora, vacanțele scurte pot spori riscul decesului cauzat de maladiile cardiovasculare și pot reduce durata vieții.


Pe parcursul a patru decenii, savanții au efectuat observații asupra unui lot de 1222 bărbați care făceau parte din grupul de risc cu maladii cardiovasculare din cauza a, cel puțin, unui factor: fumatul, excesul de greutate, tensiunea arterială înaltă, nivelul înalt de colesterol și trigliceride, intoleranța la glucoză.


În anul 1974 participanții la studiu au fost divizați aleatoriu în două grupuri: experimental și de control. Voluntarii din primul grup erau ajutați să ducă un mod de viață sănătos, fiindu-le recomandate complexe speciale de exerciții fizice, meniuri dietetice, la fiecare patru luni li se măsura greutatea și era evaluată starea sănătății. Unora le erau prescrise medicamente pentru scăderea tensiunii arteriale și a nivelului lipidelor. Cel de al doilea grup nu și-a schimbat obiceiurile.


Peste cinci ani, în primul grup riscul dezvoltării maladiilor cardiovasculare s-a redus previzibil cu 46 procente. Însă peste 15 ani, prin surprindere, nivelul mortalității s-a dovedit a fi mai scăzut în grupul de control. Pînă în anul 2014, mortalitatea printre cei care își țineau sub control greutatea și duceau un mod de viață sănătos era mai frecventă decît printre cei care nu renunțaseră la obiceiurile dăunătoare. După care mortalitatea în ambele grupuri s-a egalat.


Analiza datelor obținute a demonstrat că în grupul experimental exista o corelație între durata concediului anual și durata vieții. În rîndul voluntarilor care aveau grijă de sănătate, însă care se odineau mai puțin de trei săptămîni pe an, incidența mortalității era cu 37 procente mai mare. În grupul de control această corelație nu a fost observată.


Autorii studiului subliniază că lucrarea lor nu dă un răspuns univoc la întrebarea care este motivul mortalității înalte printre voluntarii din grupul experimental. Însă ei (oamenii de știință) menționează că nu trebuie subestimată importanța odihnei ca mijloc de combatere a stresului, care este considerat astăzi ca unul dintre factorii principali ai dezvoltării maladiilor cardiovasculare.


 


Citește-ne pe Twitter, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load