Mortalitatea infantilă este strîns legată cu creșeterea nivelului de poluare a atmosferei, iar un studiu recent, prezentat ieri la un congres de specialitate din Madrid, arată care sînt cei mai periculoși poluanți atmosferici. De Petre Dobrescu, Luni, 30 septembrie 2019, 09:25
Trei poluanți ai aerului – particule (PM10), dioxidul de azot (NO2) și dioxidul de sulf (SO2) – separat sau împreună sînt asociați cu un risc crescut de 20-50% de deces pentru bebelușii născuți în cele mai poluate zone, comparativ cu cei născuți în zonele cel mai puțin poluate, notează European Respiratory Society.
„Am descoperit că NO2, PM10 și SO2 sunt legate fiecare în diferite grade de decesele nou-născuților și cele post-neonatale. Aceasta este o constatare importantă, deoarece poluanții sînt produși și derivați din surse diferite”, a spus Dr. Sarah Kotecha, de la Școala de Medicină a Universității Cardiff (Marea Britanie).
NO2 și PM10 sînt produse, în principal, din trafic, iar SO2 este produs din activități industriale, cum ar fi arderea combustibililor fosili pentru generarea de energie și extragerea minereurilor.
Cercetătorii au analizat 7.984.366 de nașteri și decese premature care au avut loc în Anglia și Țara Galilor între 2001 și 2012, obținute de la Oficiul Național de Statistică al Marii Britanii.
Transfer prin placenta mamei
Cercetătorii au împărțit țara în aproximativ 35.000 de zone mici, fiecare având o dimensiune similară a populației de 1.500 de rezidenți sau 650 de gospodării.
Au obținut date de poluare din fiecare zonă pentru fiecare an și au calculat expunerea anuală la poluare.
Apoi, au corelat aceste date cu rata deceselor nou-născuților din fiecare zonă.
În comparație cu zonele cel mai puțin poluate, cercetătorii au descoperit un risc de deces crescut în zonele cele mai poluate între 20-40% pentru decese cauzate de orice cauză în rîndul sugarilor (bebelușii cu vîrsta pînă la un an), 20-40% pentru decesele nou-născuților (decese care apar în 28 de zile de la naștere) și 30-50% pentru decesele post-neonatale (decese care apar între 28 de zile de la naștere și un an).
S-a constatat că cel mai periculos dintre acești poluanți atmosferici este SO2.
Dr. Kotecha a spus că motivul pentru care SO2 a fost asociat cu un risc crescut de decese neonatale, în comparație cu ceilalți poluanți s-ar putea datora mecanismelor biologice diferite.
„Un posibil mecanism pentru a explica acest lucru ar putea fi transferul SO2 prin placenta mamei către fătul în curs de dezvoltare”, a spus cercetătoareaea.
„Descoperirile noastre arată că, deși s-au înregistrat progrese, provocarea rămâne să se reducă poluarea aerului pentru a reduce numărul de decese infantile.
Între timp, înțelegînd cum afectează poluarea, direct sau prin intermediul mamei, se pot găsi noi terapii adecvate sau alte intervenții, în funcție de cantitatea de expunere la diferitele tipuri de poluanți”, a mai spus Dr. Kotecha.
Cum afectează noxele vehiculelor plămânii copiilor
Anna Hansell, profesoară în Epidemiologie de mediu și director al Centrului pentru Sănătate și Sustenabilitate a Mediului din cadrul Universității din Leicester, Marea Britanie, a spus că expunerea la poluarea aerului din traficul rutier încă de la prima trimestrul de sarcină și în primele luni de viață este asociată cu reduceri semnificative ale funcției pulmonare a copiilor cu vârste până în opt ani.
Acest studiu, denumit ALSPAC, este cel mai mare studiu pentru a investiga impactul PM10 din diferite surse, inclusiv traficul rutier, asupra dezvoltării și creșterii pulmonare și pentru a-l analiza în fiecare trimestru de sarcină, precum și în timpul primilor ani de viață.
Între 1990 și 2008, cercetătorii au calculat expunerile la PM10 la 13.963 copii pentru fiecare trimestru, de la vârsta de 0-6 luni, 7-12 luni și apoi anual pînă la vîrsta de 15 ani.
„Am descoperit că expunerea la particulele PM10 din traficul rutier în timpul sarcinii sau în primele luni de viață a afectat funcția pulmonară la copii pînă în opt ani”, a spus prof. Hansell.
„Efectele au fost mai puternice în rîndul băieților, copiii ale căror mame aveau un nivel de educație mai mic sau fumau în timpul sarcinii.
Rezultatele noastre sugerează că poluarea aerului respirat de mamă în timpul sarcinii sau în primele luni de viață ale copilului are impact important asupra funcției pulmonare și poate afecta dezvoltarea copiilor și, probabil, și sănătatea lor pe termen lung.
Este foarte important să acordăm prioritate reducerii nivelului de poluare a aerului pentru a îmbunătăți sănătatea respiratorie.
Am arătat că există și funcții pulmonare mai scăzute la vîrsta adultă. Poluarea aerului contribuie la îmbătrînirea plămînilor. Sănătatea pulmonară este un marker al sănătății generale și asociat cu numeroase alte boli cronice”, a mai spus aceasta.
„Poluarea aerului afectează 100% populația, deoarece nu poate fi evitată, iar aceste studii evidențiază efectele nocive care sînt legate de expunerea la aer poluat încă de la începutul vieții noastre.
Multe cercetări anterioare au demonstrat că poluarea aerului pe termen lung poate reduce speranța de viață, poate afecta dezvoltarea pulmonară, poate crește incidența astmului și poate duce la alte boli respiratorii cronice”, a spus și Jørgen Vestbo, președintele Consiliului Societății Respiratorii Europene și profesor de medicină respiratorie la Universitatea din Manchester, Marea Britanie, care n-a contribuit la acest studiu.
Adăuga comentariu