Folosită încă din vremea dacilor, efectele miraculoase ale acestei plante au ajuns să fie cunoscute pînă în zilele noastre datorită consemnării lor de către Dioscoride, celebrul medic al antichității, în tratatul său.
În ultimele decenii, tătăneasa a fost una din cele mai folosite plante pe plan mondial. În Elveția, țara cu cea mai mare tradiție în domeniul medicamentelor din plante, mai bine de jumătate din preparatele externe produse în ultimul deceniu au fost pe bază de tătăneasă. Industria cosmetică folosește în prezent intens alantoina, unul dintre principiile active cele mai importante ale tătănesei, care este practic nelipsită în deodorante și creme de corp.
Din păcate, în uz intern, tătăneasa a fost mai puțin folosită, deoarece ea a fost una dintre primele victime ale războiului informațional dintre micile firme care produc medicamente din plante și marile concernuri farmaceutice.
Efecte terapeutice
Este o plantă larg cunoscută și folosită încă din vremea dacilor, denumirea sa originală în limba dacă - Prodiarnela - ajungînd pînă în zilele noastre datorită consemnării sale de către Dioscoride, celebrul medic al antichității, în tratatul său. În medicina populară romînească are mai mult de o sută de utilizări, atît intern, cît și extern.
Gastrita hiperacidă, ulcer gastric și duodenal
Se ia o jumătate de linguriță de pulbere de tătăneasă de 3-4 ori pe zi, pe stomacul gol. Tătăneasa reduce aciditatea, favorizează cicatrizarea, protejează pereții stomacului. De obicei se combină cu încă o jumătate de linguriță de pulbere dintr-o plantă aromatică aleasă după necesitățile pacientului: mușețel (pentru persoanele iritabile), valeriană sau sunătoare (pentru gastritele și ulcerele care apar pe fond de anxietate), menta sau lavanda (pentru persoanele colerice), obligeană sau busuioc (pentru caracterele anxios-depresive).
Afecțiuni ale gîtului, afecțiuni pulmonare
Infecții la nivelul gîtului, tuse produsă de cauze diverse, traheo-bronșita, bronșita, pneumonii trenante, tuberculoza pulmonară.
Se mestecă încet o bucățică de rădăcină de tătăneasă, lăsînd ca principiile active emoliente și regenerative epiteliale să fie extrase de salivă și să ajungă în zona gîtului. Rădăcina proaspată are un gust neutru, plăcut și este deosebit de activă. Rădăcina uscata va fi măcinată în prealabil și va fi mestecată minimum 15 minute înainte de a fi înghițită. Se consumă 3 fragmente de rădăcina proaspată cu lungimea de 2-3 cm pe zi sau 3 jumătăți de linguriță de tătăneasa uscată pe zi.
Tătăneasa are calitatea de a stimula eliminarea secrețiilor toxice din arborele bronșic și plămîni, precum și de a stimula refacerea țesuturilor afectate de infecție.
Diaree, dizenterie, infecții intestinale
Tătăneasa normalizează tranzitul intestinal și oprește procesul bolii prin precipitarea proteinelor din conținutul intestinal. Se bea înainte de fiecare masă cu un sfert de oră și de cîte ori este nevoie, cîte un pahar din extractul apos obținut prin macerație și decocție, conform dcnews.ro.
Infecții urinare (cistite) și renale (nefrite, pielonefrite), pietre la rinichi și la vezica urinară
Prin mucilagiile pe care le conține, tătăneasa favorizează relaxarea țesuturilor, diminuează starea inflamatorie și oprește hemoragia. Se administrează de obicei sub formă de extract apos, împreună cu alte plante: ienupăr (ca antiinfecțios), merișor și mesteacăn (ca anti-litiazice), cîte 1 linguriță rasă din fiecare plantă menționată.
Cancer
Se face tratament cu extractul apos antitumoral. Se țin 3-7 cure a cîte 40 de zile cu 10 zile pauză între ele. Se recomandă în paralel alimentația crudivoră, postul negru. Același tratament este valabil și pentru cancerul cu metastaze.
Adăuga comentariu