Noi datări ale picturilor rupestre și scoicilor colorate descoperite în mai multe peșteri din Spania sugerează că ar fi fost realizate de Oameni de Neanderthal.
Noile studii se alătură mai multor cercetări din ultimii ani care contestă ipotezele anterioare privind primitivismul speciei Homo neanderthalensis. Totuși, autorii noilor studii exagerează în declarațiile de presă, trecînd peste propriile concluzii științifice și prezentînd o imagine denaturată a cercetărilor.
În studiul „U-Th dating of carbonate crusts reveals Neandertal origin of Iberian cave art”, cercetătorii coordonați de D. L. Hoffmann (Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutivă) au utilizat datarea prin metoda uraniu-toriu pentru a stabili vechimea minimă pentru un motiv linear roșu din peștera La Pasiega (Cantabria), un contur de mînă din peștera Maltravieso (Extremadura) și pentru speleotemele colorate în roșu din peștera Ardales (Andalucía). Coroborate, rezultatele sugerează că arta parietală are o vechime de cel puțin 64800 ani, fiind realizată cu cel puțin 20000 ani înainte de primele dovezi ale prezenței omului modern (Homo sapiens) în Europa. Prin urmare, acestea ar fi fost realizate de singurii locuitori cunoscuți ai peninsulei Iberice din acea perioadă, Oamenii de Neanderthal.
Avînd în vedere descoperirile recente privind Strămoșii Omului de Neanderthal din Sima de los Huesos, Gravura din Peștera Gorham sau Structurile circulare din Peștera Bruniquel, rezultatele nu sînt chiar surprinzătoare. Cu siguranță, oamenii de Neanderthal aveau o existență socială, își confecționau îmbrăcăminte, arme și nu este exclus să se fi manifestat și artistic. Folosirea pigmenților roșii, în special ocru, este des întîlnită la o multitudine de populații preistorice și ulterior asociată deseori ritualurilor funerare. Dar comunicatul de presă al Institutului Max Planck poartă titlul „Neanderthalienii gîndeau la fel ca noi” (Neanderthals thought like we do), iar profesorul João Zilhão (Universitatea din Barcelona) insistă că „Neanderthalienii nu erau atît de diferiți de oamenii moderni, din perspectivă cognitivă și a gîndirii simbolice”. Aceste afirmații nu sînt susținute de restul dovezilor arheologice privind cultura materială a Oamenilor de Neanderthal și chiar arheologul Alistair Pike (co-autor al studiului) recunoaște că formele de animale întîlnite în peșterile cercetate ar fi putut fi adăugate mult mai tîrziu de către indivizi Homo sapiens.
Al doilea studiu, intitulat „Symbolic use of marine shells and mineral pigments by Iberian Neandertals 115,000 years ago”, a utilizat tot metoda uraniu-toriu pentru a data scoicile perforate și colorate descoperite în peștera Cueva de los Aviones din sudul Spaniei. Conform autorilor, acestea au o vechime cuprinsă între 115000 și 120000 ani, ceea ce ar susține ipoteza folosirii lor de către oamenii de Neanderthal. Dar alți cercetători susțin că perforațiile ar fi putut să apară și în urma unor procese naturale, fără intervenția explicită a Neanderthalienilor. Ca și în cazul posibilelor „Bijuterii neanderthaliene din Krapina”, este greu să estimăm cum au fost folosite scoicile din Cueva de los Aviones și care au fost intențiile oamenilor de Neanderthal.
Trecînd peste exagerările discutate, descoperirile sînt foarte importante pentru înțelegerea evoluției cogniției umane, indiferent dacă vorbim despre H. sapiens sau H. neanderthalensis. Așa cum remarcau și autorii celui de-al doilea studiu, este posibil ca începuturile culturii materiale simbolice să se găsească la un strămoș comun al celor două specii, în urmă cu mai bine de 500000 ani. Cercetările din ultimii ani demonstrează că Omul de Neanderthal nu este „bruta” imaginată în urmă cu un secol, oferind noi dovezi privind capacitățile sale cognitive și detalii despre sa viața de zi cu zi.
Adăuga comentariu