Prezentat drept "un prinţ al păcii pe Pămînt", Adolf Hitler a fost propus pentru premiul Nobel pentru Pace în urmă cu 80 de ani, într-una dintre cele mai sîngeroase perioade din istoria omenirii, conform unui material publicat vineri de AFP despre candidaţii mai puţin obişnuiţi pentru această distincţie, transmite Agerpres.
De la Fuhrer până la regele pop Michael Jackson, în cei aproape 120 de ani de existenţă ai premiului Nobel pentru Pace au fost nominalizaţi fel de fel de candidaţi mai puţin obişnuiţi sau chiar incompatibili cu acest premiu.
O ironie nesesizată
În ianuarie 1939 deputatul social-democrat suedez Erik Brandt a sugerat Comitetului Nobel norvegian atribuirea premiului lui Hitler. Erik Brandt lăuda mai cu seamă „dragostea arzătoare pentru pace” a liderului nazist, în timp ce acesta anexa Austria şi invada regiunea Sudetă. Scrisoarea sa către Comitetul Nobel a făcut vâlvă în Suedia, unde nu au fost mulţi cei care au sesizat tonul sarcastic al nominalizării.
Ulterior Erik Brandt a explicat că prin această nominalizare a dorit să protesteze împotriva nominalizării premierului britanic Neville Chamberlain, artizan al acordurilor de la Munchen din 1938 prin care o parte din Cehoslovacia era cedată Germaniei.
Această propunere a fost în cele din urmă retrasă, însă numele lui Hitler a rămas, pentru istorie, în registrul candidaţilor la premiul Nobel pentru Pace.
Acest caz ilustrează, de asemenea, şi uşurinţa cu care o persoană sau o organizaţie, oricare ar fi meritele sale, poate ajunge să fie propusă pentru cel mai prestigios premiu din lume.
Comitetul Nobel acceptă de fapt toate propunerile. Singurele condiţii pe care le pune: propunerile să fie trimise până la data limită de 31 ianuarie şi să vină din partea unuia dintre miile de oameni care au dreptul să le facă – parlamentari, miniştri din toate ţările, foşti laureaţi, anumiţi profesori universitari, membri sau foşti membri ai Comitetului Nobel.
Mussolini, propus după ce a invadat Etiopia
În 1935, a fost propus prietenul lui Hitler, dictatorul fascist Benito Mussolini. Această propunere a fost una cît se poate de serioasă şi venea din partea unor profesori universitari germani şi francezi, la câteva luni după ce Italia declanşase invazia Etiopiei. Un alt dictator sîngeros, Stalin, a fost propus, de asemenea pentru acest premiu în anii 1945 şi 1948.
Odată ce nominalizările sunt primite, doar o parte din ele sînt păstrate pe o listă scurtă care este examinată de comitet. „Nici Hitler, nici Mussolini şi nici Stalin nu au fost examinaţi serios pentru premiul pentru pace”, a subliniat istoricul Geir Lundestad, fost secretar al comitetului. „Ceea ce mă surprinde mai mult este că numeroşi alţi dictatori din întreaga lume nu s-au nominalizat”, a adăugat el.
Numărul candidaţilor a crescut foarte mult în ultimele două decenii, ajungînd să depăşească 300 pe an.
Lista candidaţilor este ţinută secretă timp de cel puţin 50 de ani, însă cei care propun candidaturile pot anunţa identitatea celor pe care îi susţin.
Controversatul rege pop Michael Jackson a fost şi el nominalizat la Nobelul pentru Pace în 1998. După moartea sa, în 2009, aveau să reapară acuzaţiile de pedofilie la adresa lui Jackson.
„Parlamentarii români care l-au propus pe Michael Jackson au considerat că fac o nominalizare serioasă, însă nici această nominalizare nu a fost studiată de comitet”, a declarat Geir Lundestad.
FIFA, nominalizată în 2001
De asemenea, printre nominalizările neobişnuite se numără şi cea a preşedintelui sârb Slobodan Milosevic, judecat mai tîrziu sub acuzaţia de genocid sau cea a Federaţiei Internaţionale de Fotbal Amator (FIFA), propusă în 2001. Balonul rotund este un ambasador al bunelor relaţii între oameni, conform deputatului suedez care a venit cu această propunere.
De altfel şi Jules Rimet, ‘părintele’ Cupei Mondiale de Fotbal, a fost de asemenea propus pentru acest premiu în 1956, conform jurnalistului Antoine Jacob, autorul cărţii ”Histoire du prix Nobel”.
Printre candidaţii cunoscuţi din acest an la premiul Nobel pentru Pace, distincţie al cărui laureat va fi anunţat la 11 octombrie, figurează preşedintele american Donald Trump şi adolescenta suedeză Greta Thunberg, transformată în imaginea luptei împotriva încălzirii globale.
„Este totuşi uşor să fi nominalizat. Dar este mult mai greu să-l şi cîştigi”, a subliniat Geir Lundestad.
Adăuga comentariu