De cele mai multe ori oamenii care se căsătoresc își doresc să aibă copii anume de la partenerul său.
Apar copii, dar uneori ... parcă sînt de o rasă diferită, avînd un caracter și un comportament neobișnuit, cu totul străin soților și strămoșilor. În rezultat, părinții și copiii se simt străini: simt unul față de celalalt înstrăinare și chiar mai rău – ostilitate. Și atunci ne cutremurăm, auzind de cazurile de pruncucidere, numărul mare de copii abandonați, de care nu are nevoie nimeni, iar apoi devenim noi înșine victime ale delincvenței juvenile și ale cruzimii și agresivității fiilor și fiicelor.
Sîntem de multe ori martori ai unor momente aparent nefirești, atunci cînd un tată iubitor, bun, atent, muncitor, respectat de toți nu găsește limbaj comun cu fiul său. Mai mult decît atît, fiul se trage mai mult spre mamă, indiferent de stilul de viață pe care îl duce. Voi încerca să dau, parțial, o explicație pentru acest fenomen. Această problemă le este dedicată celor care doresc să aibă PROPRIII copii, de aceea îi rog să mă ierte pe cititorii care, din cauze biologice și genetice nu-i pot avea, astfel încît sînt nevoiți să utilizeze alte mijloace pentru apariția în casa lor a unui copil "al său", continuarea articolului citiți pe moldovenii.md.
Adăuga comentariu