În Ucraina ar loc o defrișare totală a pădurilor din Carpați, lemn care este exportat în UE prin România.
Volumele de tăiere sînt stopate doar din cauza căii ferate europene, care este puțin mai îngustă decît cea ucraineană. Dar se pare că și această „greutate” a fost depășită.
Jurnaliștii și bloggerii au filmat deja mai multe videoclipuri despre despăduririle masive din Carpații ucraineni, dar nivelul de tăiere crește în fiecare zi.
În martie, din stația Cernăuți, au început să fie trimise zilnic în România sute de vagoane de cherestea.
Cel puțin 300 de vagoane pe zi plecau în Europa la sfîrșitul primei luni de primăvară, în timp ce mai devreme se limitau la un tren (50 de vagoane) pe săptămănă, scrie Petro Kobevko, redactor șef al ziarului ”Vremea”, în articolul „Din Bucovina este scoasă pădurea, ca înainte de sfîrșitul lumii“.
Potrivit acestuia, partea română a optimizat cât mai mult transportul lemnului rotund ucrainean, eliminând inconvenientele privind căile care sînt puțin mai înguste decît în Europa.
„Pentru a nu pierde timpul mutînd vagoanele pe alte roți de la stația de transfer Vadul-Siret, România a construit depozite uriașe de-a lungul frontierei cu Ucraina și a construit o cale ferată cu aceeași dimensiune între șinei ca în Ucraina, explică autorul. - Acum trenurile cu materii prime forestiere sînt trimise non-stop către depozitele din Dormonești, care este folosită de compania forestieră mondială Schweizgoffer.
Este de remarcat este faptul că compania austriacă a făcut mai multe încercări de a construi fabrici de prelucrare a lemnului în Bucovina, dar, nereușind, le-a localizat în țara vecină România.
Potrivit lui Petro Kobevko, acum schema de livrare a cherestelei rotunzi din Ucraina peste hotare s-a îmbunătățit semnificativ. „Prin Cernăuți se trimite deja lemn în România de pe tot teritoriul Ucrainei de vest”, menționează autorul. "Capacitățile gării feroviare nu pot face față unui număr atît de mare de vagoane - trenurile sînt atît de mari, încît ar trebui ”înhămate” 3-4 locomotive pentru a le scoate din Ucraina".
Dacă acest lucru va mai continua o lună-două, atunci inundațiile care au avut loc în Bucovina în 2008-2010 ne va părea o ușoară creștere a apei rîurilor din Carpați, este de părere Peotro Kobevko, care a numărat la stația din Cernăuți 246 de vagoane cu cherestea care trebuia să meargă în România și a bătut alarma.
După cum se menționează într-o scrisoare, pe care serviciul de presă al Administrației Silvice din regiunea Cernăuți a transmis-o ediției ”Vremea” după materialul de rezonanță, produsele forestiere pe care locuitorii din Cernăuți le văd la gară, sînt transportate în principal din alte regiuni ale țării.
„Întreprinderile forestiere de stat care transportă produse de exploatare prin stație, în perioada ianuarie-februarie au exportat doar 3,7 mii de metri cubi de lemn cu diametre mici și solduri, precum și 2,2 mii de metri cubi de materii prime tehnice”, a explicat departamentul.
Potrivit lui Petro Kobevko, scrisoarea nu a fost semnată nici de serviciul de presă al Uzinei Metalurgice Chelyabinsk, nici de șeful departamentului silvic Bucovina, domnul Kovalsky. „Și, deși conducerea ne asigură că în vagoane este pin, la noi el este de stejar”, notează autorul. „La stația Vadul-Siret, am văzut doar cel mai bun și select fag bucovinean, gata să fie trimis în România”.
Cum poate fi oprit acest proces?
După difuzarea rapoartelor privind defrișarea totală a pădurilor, devine clar că acest lucru nu mai sperie pe nimeni. Despădurirea va continua atît timp cît pădurea va fi disponibilă și ... atît timp cît va exista un cumpărător. Este curios faptul că în UE, unde toată lumea luptă atît de aprig pentru dezvoltarea durabilă și unde a avut loc un summit internațional privind lupta împotriva încălzirii globale, a apărut un cumpărător de pădure fără nici un fel de documente.
De fapt, pentru a opri cumpărarea de către UE a pădurilor tăiate ilegal, este nevoie de o rezonanță publică nu în Ucraina, ci în Europa, la Paris, unde s-a desfășurat de fapt summitul și în Austria, unde se află oficiul companiei-cumpărător. Cum să facem acest lucru? Pur și simplu trebuie de postat toate aceste date pe resursele rețelelor de socializare, într-un limbaj pe care-l înțeleg și austriecii și europenii și ei vor face totul singuri. De îndată ce cetățenii austrieci vor citi despre aceasta în ziarele de dimineață, în UE vor începe mitinguri ale grupurilor radicale ecologice, FMI va amenința Ucraina cu încetarea achitării de subvenții și toate aceste tăieri „sanitare” se vor opri în 24 de ore.
Apoi ar putea acționa organizația mișcării de voluntariat la nivel național pentru plantarea în masă a pădurilor, pînă cînd ploile nu a spălat pămîntul de munte în rîuri și ecosistemul este încă viu.
Adăuga comentariu