Care ar fi necesitatea instituirii unui moratoriu asupra construcțiilor dacă acesta există deja de doi ani

Care ar fi necesitatea instituirii unui moratoriu asupra construcțiilor dacă acesta există deja de doi ani

E dificil să găsești niște locuitori ai capitalei, care să nu aibă întrebări privind activitatea autorităților locale.  Una dintre problemele cele mai acute ține de construcții.  

Se construiește peste tot, oriunde și la nimereală, cu ignorarea normelor și regulilor elementare.  Se distrug scuaruri, terenuri sportive și de joacă, complexe sportive și de cultură, se atentează și la parcuri.  Despre normele de amplasare a construcțiilor și numărul de locuitori pe o unitate de suprafață  nici nu ce mai discută.  Orășenii se confruntă sistematic cu situația, în care sub geamurile lor  apare un șantier, apărat de flăcăi voinici din agențiile de pază, reprezentanții dezvoltatorului prezintă  autorizațiile și permisiunile respective, iar autoritățile locale și inspecția supraveghere a construcțiilor se arată nedumerită: "la ei totul e legal ". Fiind martorul acestor procese ani în șir, ajungi la singura concluzie: "nu există limite ilegalităților ".

În ultimele săptămîni în mass-media au apărut  informații despre proiectul Legii privind moratoriul  asupra construcțiilor în municipiul Chișinău, periodic se iscă discuții la această temă. Știrea despre inițiativa legislativă  și intenția de a face regulă în sfera dată  a fost  primită pozitiv, de aceea a apărut dorința să studiem personal proiectul.  Pe site-ul parlamentului proiectul este înregistrat cu nr.50, Legea poate fi găsită aici

Legea constă din trei articole. Primul presupune anunțarea unui moratoriu  asupra permisiunii și a continuării  lucrărilor de construcții pe șantierele noi din interiorul cartierelor municipiului Chișinău, în caz că distanța dintre  noul obiect  și clădirile existente nu depășește  înălțimea  celui mai înalt edificiu. În articolul II se spune că lucrările menționate în art.1 pot fi continuate concomitent cu prezentarea unui proces verbal, care să conțină rezultatul pozitiv al consultărilor publice, organizate în acest scop, și dovada că proprietarii imobilelor/terenurilor aferente au primit avizele privind data organizării consultărilor publice. Articolul III recomandă guvernului și primăriei Chișinău să ia măsurile necesare pentru ca prezenta lege să intre imediat în vigoare.  

După ce am luat cunoștință de proiectul legii, am dorit să-mi expun punctul de vedere, deoarece așteptările s-au ciocnit de realități.   

Evident, trebuie să curmăm fărădelegile ce țin de construcțiile din municipiul Chișinău.  Dar cred că la soluționarea problemei construcțiilor din Chișinău, ca unitate administrativă aparte, nu-i nevoie de legi adoptate de parlament, pentru aceasta e suficient să fie puse în aplicare  atribuțiile autorităților municipale.  

Există noțiunea de autonomie a autorităților locale : este un principiu consfințit de Carta europeană a autonomiei locale 1985, ratificată de Parlamentul Republicii Moldova în a.1997.    

Carta oblică statele să consolideze și să pună în aplicare, în legislația internă, totalitatea de norme juridice care garantează independența politică, administrativă și financiară a formațiunilor municipale. Ea stabilește și necesitatea  reglementării constituționale a autonomiei autorităților locale. Ca regulă, autoritățile teritoriale autonome au competențe cuprinzătoare și exclusive. Ele nu trebuie să fie limitate  de o altă instanță, centrală sau regională. Principiile Cartei se aplică tuturor tipurilor de administrații locale.         

Aceste principii au găsit reflectare deplină în Legea privind decentralizarea administrativă nr. 435-XVI  din  28.12.2006, unde art. 4 stabilește că chestiunile ce țin de construcții se află în competența  autorităților publice locale, Legea  privind administrația publică locală  nr.436-XVI  din  28.12.2006 și Legea privind statutul municipiului Chișinău nr.136  din  17.06.2016, care  determină, în art.14 și, respectiv, 6 că problema construcțiilor ține de competența consiliului municipal.  

Corectă și logică această structurare și divizare a competențelor între organele centrale și cele locale, deoarece anume  autoritățile locale cunosc problemele și necesitățile concrete ale  respectivei unități teritorial-administrative. Consilierii fiind persoane alese, care reprezintă populația locală, pot înțelege cel mai bine  ce e bine să fie permis, interzis sau stimulat în localitatea respectivă.  

Astfel, este pusă la îndoială necesitatea  adoptării unei legi care va încălca flagrant  obligațiile internaționale asumate de Republica Moldova, precum și legile RM adoptate anterior, și va prezenta o imixtiune în activitatea autorității publice locale. Greșeli de acest fel au fost comise  cu duiumul. Din contra, trebuie să  consolidăm imaginea țării ca stat de drept.    

Legislația în vigoare, inclusiv actele enumerate mai sus, lasă în seama autorităților publice locale, a consiliilor municipale adoptarea actelor normative obligatorii spre executare  în teritoriile administrate.  Asemenea acte normative există în municipiul Chișinău.    

Anume pentru a face ordine în construcții și a exclude cazurile de construire în interiorul cartierelor rezidențiale, la 18 iulie, 2017 din inițiativa consilierilor municipali Vasili Chirtoca și Ghenadie Botnaru, după un an și jumătate de discuții, Consiliul municipal a adoptat proiectul propus de ei "Cu privire la stabilirea unor restricții în domeniul construcțiilor ".

Această decizie stabilește:

  • Este interzisă proiectarea și construirea  unor obiective noi în interiorul cartierelor rezidențiale cu clădiri existente deja;  
  • Terenurile din interiorul cartierelor rezidențiale pot fi utilizate în exclusivitate pentru  amplasarea terenurilor sportive și de joacă, a zonelor de odihnă, după consultarea locatarilor caselor învecinate;  
  • În privința terenurilor pentru construcții, eliberate anterior, Primăria Chișinău și Direcția principală arhitectură să stabilească lista lor și să propună proprietarilor acestor terenuri alte sectoare, reieșind din cerințele privind interdicția de a construi în interiorul cartierelor.  

Textul complet al Decizieinr. din   18 iulie, 2017 poate fi găsit aici

Însă practica a demonstrat că, din păcate, dorința  și eforturile de a face viața oamenilor mai bună se mai confruntă cu interesele particulare și samavolnicia funcționarilor.

Toți cei care au experiența  practică de confruntare cu activitatea primăriei Chișinău în domeniul construcțiilor și aplicării actelor normative, inclusiv orășenii care încearcă să stopeze construcțiile neautorizate, pot confirma că azi problema principală nu este lipsa actelor normative  de reglementare sau de interzicere a construcțiilor ilegale, inclusiv cele din interiorul cartierelor. Problema constă în funcționarii, care au respectiva atitudine față de această chestiune și față de oraș în ansamblu. 

Anti-eroul principal din ultimul deceniu este, desigur, fostul primar general Dorin Chirtoacă și adjunctul său Nistor Grozavu, favoritul și protejatul Partidului liberal, care din motive cunoscute doar lui semna autorizații pentru construirea unor obiecte ce trezeau numeroase întrebări și indignarea orășenilor.  

În opinia lui Nistor Grozavu, toți cei care au obținut certificatul de urbanism înainte de 18 iulie,2017 aveau dreptul să continue construcțiile, și el le elibera aceste autorizații în pofida interdicției directe și a indicației Consiliului municipal. De ce  N.Grozavu a considerat că el este în drept să interpreteze legile și deciziile Consiliului municipal, este problema conștiinței lui. Poate, este consecința impunității și a fărădelegilor care s-au făcut cu participarea sa. 

În caz de necesitate, dezvoltatorii apelau la serviciile instanțelor de judecată, deși încă în a.2012 Curtea supremă de justiție a stabilit că  judecătoriile nu au dreptul să intervină în activitatea autorităților publice locale, în chestiunile care țin de reglementarea construcțiilor, autorizații și darea în exploatare a obiectelor construite. Conform indicațiilor CSJ,  instanțele de judecată nici nu aveau dreptul să examineze aceste cereri ale dezvoltatorilor. Aceste reguli au găsit reflectare și în legislație.   

Așa dar, putem constata că există suficiente acte legislative, decizii ale guvernului și ale Consiliului municipal, care interzic construcțiile neautorizate.  

Iată de ce credem că apariția  unei interdicții în formă de lege care parțial dublează  decizia Consiliului municipal Chișinău  din 18 iulie, 2017, iar în unele privințe chiar o încalcă, nu va soluționa problema. 

Avem nevoie nu de noi interdicții, ci de punerea în aplicare a regulilor existente, care poate fi făcută cu ajutorul organelor de drept și a oamenilor de bună credință din primărie, care vor lucra în interesul societății, nu a intereselor private.  În fruntea primăriei trebuie să se afle persoane care își iubesc, cunosc și înțeleg orașul, care au anumite cunoștințe în domeniul dat,  precum și o experiență administrativă bogată.  Avem nevoie de oameni capabili să organizeze activitatea unor colectivități mari, să conducă  structuri  complexe și multilaterale, care au ca prioritate onestitatea și conștiinciozitatea și care nu pot fi mituiți pentru a lua o decizie în detrimentul orașului și a populației.    

Să sperăm că demiterea lui Nistor Grozavu  va rămîne în vigoare, că va fi ales un primar ”corect”, că fotoliul adjunctului în probleme de construcții va fi ocupat de  un profesionist integru, iar în componența Consiliului municipal vor fi aleși oameni care  doresc sincer să creeze un oraș minunat și prosper.  

Vladislav Bordeianu

Citește-ne pe Twitter, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load