Decriminalizarea businessului: argumente pro și contra

Decriminalizarea businessului: argumente pro și contra

Victor Surugiu

Despre liberalizarea condițiilor pentru business în Moldova se vorbește demult, însă pînă de curînd au fost frecvente cazurile de arestări preventive pentru comiterea unor încălcări în sfera economică, de percheziții cu confiscarea calculatoarelor și dispozitivelor de stocare a informațiilor, dar și a documentației care afectează activitatea întregii întreprinderi .

E posibil ca acum autoritățile să ducă o politică mai puțin dură față de mediul de afaceri, creînd condiții mai favorabile pentru investiții și dezvoltarea sectorului privat. Ministerul Justiției a pregătit propunerile privind decriminalizarea riscurilor economice, care conține amendamente la o serie de articole privind infracțiunile din domeniul antreprenorial.

Pachetul legislativ privind reducerea presiunii asupra businessului a primit evaluarea pozitivă din partea cercurilor de afaceri din Moldova și a fost criticat de o serie de ONG-uri, care susțin că adoptarea proiectului va submina lupta împotriva corupției și va reduce încrederea cetățenilor față de autorități.

În ce constă inițiativa Ministerului Justiției

Startul discuțiilor privind reforma sistemului de pedepsire a fost dat în luna septembrie, la ședința Consiliului Economic de pe lîngă Prim-ministru. Peste puțin timp, Ministerul Justiției a prezentat proiectul de modificări a legislației, al căror scop este crearea unui climat de afaceri favorabil în țară, reducerea numărului de restricții și riscuri pentru domeniul antreprenorial. Autorii proiectului de lege planifică minimizarea posibilităților de a face presiuni asupra întreprinderilor, prin intermediul mecanismului urmăririi penale și își declară intenția de a decriminaliza businessul.

„Cei care au acționat inițial cu rea-voință nu vor putea scăpa de responsabilitate. Inițiativa este menită să susțină oamenii de afaceri cinstiți, care nu încalcă legea, dar acționează într-un cadru legal și comit neintenționat greșeli”, a menționat fostul ministru al Justiției Vladimir Cebotari.

Proiectul de lege presupune, în special, schimbarea împuternicirilor structurilor de control. Aceste structuri urmează să constate încălcarea, iar de competența organelor de drept va ține compensarea prejudiciilor și prevenirea actelor ilegale. Cei vinovați de astfel de acțiuni nu vor fi trimiși după gratii, ci vor trebui să compenseze prejudiciul cauzat. Riscul pedepsei cu închisoarea pentru antreprenori va rămîne, în situația în care a fost înregistrată recidiva faptei ilegale sau cînd este pusă în pericol securitatea publică.

Vicepreședintele PDM, deputatul Serghei Sîrbu a comunicat în cadrul unui briefing de presă că Partidul Democrat susține adoptarea proiectului de lege. Potrivit lui, democrații vor oferi sprijin politic inițiativei legislative a Ministerului Justiției, „al cărui scop este de a elibera mediul de afaceri de presiunea exercitată de organele de drept”. Deputatul a menționat că proiectul de lege a fost elaborat în urma adresărilor venite din partea investitorilor străini și a antreprenorilor locali.

Elaboratorii amendamentelor fac trimitere la declarațiile reprezentanților mediului de afaceri referitoare la faptul că pedepsirea penală pentru infracțiunile economice afectează o gamă mult prea largă de activități. Antreprenorii consideră că este necesar să se facă o distincție mai clară între infracțiunile și încălcările din domeniul economic, deoarece acestea din urmă nu ar trebui să aibă consecințe criminale. În aceste cazuri, pedeapsa ar trebui să fie financiară, cu compensarea despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate de infractori. Întreprinzătorii și-au exprimat nemulțumirea față de prevederile legislației care permit suspendarea activităților economice ale companiei, reținerea unui om de afaceri și plasarea acestuia în arest preventiv în legătură cu astfel de încălcări. Totodată, în opinia lor, riscul de a fi tras la răspundere penală le oferă organelor de drept pîrghii pentru abuzuri, conținînd componenta de corupție.

Reacția mediului de afaceri și a partenerilor de dezvoltare

În decembrie au avut loc consultări publice cu privire la proiectul de lege dat, organizate de Ministerul Justiției. Asociația Investitorilor Străini (AIE) a salutat această inițiativă, considerînd că aceasta va duce la îmbunătățirea climatului investițional. AIE a făcut insistent apel către reprezentanții altor structuri de afaceri, precum și din cadrul businessului să își prezinte în mod clar poziția, iar Guvernul, Parlamentul și președintele să sprijine inițiativa legislativă.

Asociația Investitorilor Străini (AIE) a venit cu o scrisoare deschisă, în care a menționat că numai cei care nu au nici cea mai vagă idee despre antreprenoriatul privat sînt împotriva proiectului de lege în cauză, critica din partea opoziției fiind dictată de obiective politice. Anterior, mediul de afaceri nu putea decît să viseze la o astfel de propunere. Oponenții acestei inițiative au fost numiți masochiști, care primesc plăcere de la percheziții.

După cum au menționat persoanele responsabile din cadrul AIE, reformele anterioare nu acopereau, pe deplin, aspectele importante ale intervenției statului în activitățile antreprenoriale, legate de lucrul organelor de drept, în special, Direcția investigare fraude economice din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Centrul Național Anticorupție (CNA).

Potrivit experților AIE, reprezentanții organelor de drept au o serie de competențe ce pot duce la sistarea activității de afaceri, la concedierea lucrătorilor. Este vorba despre confiscarea bunurilor, documentelor, sistemelor informatice, despre detenție, inițierea procedurilor de arestare preventivă. Aplicarea excesivă a unor astfel de măsuri, conform AIE, poate aduce daune grave întreprinzătorilor ca în cele din urmă să ducă la înrăutățirea climatului investițional din țară.

La rîndul lor, reprezentanții Băncii Mondiale au făcut declarații al căror sens se reduce la faptul că decriminalizarea încălcărilor economice este favorabilă pentru dezvoltarea afacerilor. Astfel, Lili Beghiașvili, conducătoarea proiectului Băncii Mondiale „Reforma climatului investițional în Moldova”, menționează că, în general, astfel de inițiative creează condiții optime pentru investitori și de aceea sînt susținute de partenerii de dezvoltare.

În cadrul unei noi runde de dezbateri publice, omul de afaceri Călin Vieru a declarat că proiectul de lege privind decriminalizarea afacerilor este necesar pentru a reduce presiunea exercitată de organele de control. „Trebuie să existe una sau două instituții de nivel european, unde să lucreze angajați cu abilitățile și cunoștințele necesare, pentru ca să nu fim tratați ca escroci sau criminali”, a menționat Vieru.

Potrivit spuselor președintelui Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, Sergiu Harea, nu este un secret pentru nimeni că asupra mediului de afaceri din Moldova se fac presiuni. „Inițiativa se bucură de sprijin în mediul de afaceri, aceasta ar reduce presiunea exercitată asupra agenților economici, în special, asupra întreprinderilor mici și mijlocii”, consideră Harea.

Proiectul de lege a fost evaluat pozitiv și de către președintele Asociaţiei Naţionale a Restaurantelor și  Localurilor de Agrement din Republica Moldova, Aneta Zasavițchi. Potrivit opiniei sale, această inițiativă va salva întreprinderile nu numai de numeroasele inspecții, ci și de teama de a ajunge după gratii pentru încălcări minore. În plus, modificările legislației le vor permite antreprenorilor să evite abuzurile atunci cînd activitățile lor ajung în vizorul autorităților de urmărire penală.

„Întreaga activitate a fiecărui om de afaceri este bazată pe asumarea riscurilor, menționează conducătorul uneia dintre întreprinderi, care a solicitat să i se păstreze anonimatul. Aproape 99% dintre inspecții depistează încălcări, dar acest lucru nu înseamnă că 99% dintre antreprenori nu respectă deliberat legea. Acest lucru înseamnă doar că cerințele sînt formulate astfel încît să fie practic imposibil de realizat sau sînt atît de confuze, încît interpretarea acestora poate duce la faptul că o persoană, fără să vrea acest lucru, încalcă ceva. Nu este admisibil ca infracțiunile împotriva persoanei și cele de încălcări economice să fie judecate la fel. Umanizarea atitudinii față de antreprenori este extrem de necesară. Dacă un om de afaceri a greșit pe undeva, atunci la prima încălcare este mai ușor să-i fie aplicată o astfel de măsură ca avertismentul, și nu să fie imediat judecat.”

Avertismentele ONG-urilor

Concomitent, 18 organizații neguvernamentale au criticat propunerile Ministerului Justiției și au cerut retragerea proiectului de lege. Reprezentanții acestora au semnat un apel public către autorități, în care se spune că inițiativa în cauză îi scutește pe "băieții șmecheri" de răspunderea penală și subminează lupta împotriva corupției. ONG-urile susțin că printre amendamente există multe asemenea prevederi, care nu pot avea nimic comun cu obiectivele declarate ale proiectului. Dimpotrivă, acestea nu sînt fundamentate, subminînd lupta împotriva corupției și investigarea fraudelor economice comise anterior.

Astfel, inovațiile preconizate, potrivit autorilor adresării, presupun suspendarea pedepsei cu închisoarea, interzicerea arestării persoanelor pentru infracțiuni care sînt pedepsite cu închisoare pe un termen mai mic de 5 ani, extinderea competențelor Procuraturii Anticorupție și mărirea numărului de cazuri penale aflate în competența exclusivă a procurorilor. A fost remarcat faptul că împuternicirile organelor executive vor suferi, de asemenea, modificări semnificative. ONG-urile susțin că, deși proiectul vizează mediul de afaceri, acesta schimbă competențele instituțiilor responsabile de investigarea cazurilor de corupție. „Spre deosebire de recomandările internaționale, corupția minoră, care se află acum în subordinea CNA, este transferată în competența exclusivă a procurorilor Anticorupție, fapt ce va mări și mai mult volumul de lucru al procurorilor și va împiedica lupta împotriva corupției de proporții. Proiectul nu justifică în niciun fel această modificare. Mai mult decît atît, contravine conceptului de reformă a Procuraturii adoptat în anul 2016. Această schimbare nu a fost discutată, în prealabil, cu procurorii", se spune în apelul ONG-urilor.

Experții Centrului pentru Politici și Reforme au făcut public, de asemenea, un studiu de cercetare în care s-a ajuns la concluzia că decriminalizarea infracțiunilor economice ar putea afecta lupta împotriva corupției. „Un asemenea pas al autorităților în condițiile unei stagnări de trei ani în cazul furtului miliardului, arată, cel puțin suspicios odată cu aprobarea unei astfel de legi, Moldova se va pomeni printre țările în care lupta împotriva corupției are caracter pur declarativ – Rusia, Ucraina, Kazahstan (acolo o asemenea lege deja funcționează)”, mai este menționat în studiu.

Experții consideră că decriminalizarea este inacceptabilă în condițiile unei neîncrederi totale a cetățenilor în autorități, iar pedeapsa pentru crimele economice trebuie să fie înăsprită, nu atenuată. În opinia lor, „autoritățile ar trebui să se concentreze asupra investigării furtului miliardului, să nu le permită celor vinovați să scape de pedeapsă și să returneze banii statului, aceasta ar fi o mișcare logică, care va întoarce nu numai încrederea cetățenilor moldoveni, ci și a partenerilor internaționali”.

Însă referitor la critica dură a proiectului de lege din partea ONG-urilor, unul dintre experți și-a exprimat opinia că, desigur, trebuie să fie examinat pînă la capăt și adus la un sfîrșit logic cazul furtului miliardului. Cu toate astea, nu este clar pentru ce trebuie să legăm cercetarea "cazului furtului miliardului" de problema îmbunătățirii mediului de afaceri din țară. Este binecunoscut faptul că anumite cercuri străine care reprezintă multe dintre ONG –urile „moldovenești“, au planuri de a crea în Moldova o situație similară cu cea din România, cînd puterea în țară nu le aparține cu adevărat politicienilor aleși de popor, ci „centrelor pentru combaterea corupției“, la a căror conducere se află acoliți ai statelor străine.

În România, spre exemplu, acest lucru a dus la faptul că, în prezent, din cauza unor cazuri penale minore, mulți oameni de afaceri mari au fost arestați sau stau după gratii, businessul lor fiind pe cale de a fi distrus sau deja distrus. Vina acestor oameni constă doar în faptul că în diferite perioade ale vieții lor au finanțat politicieni care le conveneau mai puțin străinilor. Iată că și asociațiile noastre, așa-numitele ONG-uri, la indicațiile sponsorilor străini, promovează ideea păstrării și consolidării instrumentelor de manipulare a antreprenorilor. Doar că este puțin probabil ca acest lucru să servească la dezvoltarea democrației, pentru care aceste ONG-uri, în conformitate cu declarațiile liderilor lor, au fost create și există. Despre dezvoltarea economiei naționale însă cu astfel de abordări (cînd un antreprenor este din start hoț) nici nu mai avem despre ce să vorbim.

Indicator pozitiv pentru afaceri

La dezbaterea acestui proiect de lege a luat parte avocatul Oleg Macari, a cărui experiență de muncă în domeniul jurisprudenței e mai mare de 22 de ani, dintre care cei mai mulți ani a activat în cadrul organelor de drept. Timp de aproximativ 20 de ani, el deservește întreprinderile comerciale: de la cele mici la cele mari, cu o cifră de afaceri de sute de milioane de lei pe an și le cunoaște foarte bine aspirațiile.

Interlocutorul a subliniat, în primul rînd, acel fapt că statul a venit cu inițiativa unui astfel de proiect, ascultînd fiecare propunere concretă de la șefii structurilor de stat în persoană, detaliat și atent, ceea ce este deja un pas înainte, foarte important, și un indicator pozitiv pentru mediul de afaceri.

„Se știe că una dintre principalele probleme din mediul de afaceri, dar, în special, a proprietarilor întreprinderilor mici și mijlocii este teama în fața organelor de inspecție din cauza posibilelor greșeli comise, spune Oleg Macari. Acest lucru este determinat de faptul că există o mulțime de acte de reglementare diferite, iar înțelegerea complexității acestora uneori nu este ușoară nici chiar pentru un avocat cu experiență. Totodată, întreprinderile mici și mijlocii nu își pot permite întotdeauna să fie deservite adecvat de un avocat sau de un auditor. Unii antreprenori renunță la afacere chiar după prima dată cînd s-au confruntat cu comiterea unei erori. De remarcat faptul că perioadele în care mediul de afaceri se gîndea cum să nu plătească impozitele au rămas la începutul anilor 2000.

Deja demult mediul de afaceri este gata și își dorește să plătească impozitele și să respecte legile. Antreprenorii vor să fie siguri de faptul că regula «Am plătit impozitele – dorm liniștit» funcționează. Toată lumea dorește un cadru de reglementare transparent, ușor de înțeles și previzibil. Totodată, nimeni nu pune problema excluderii răspunderii, majoritatea covîrșitoare este de acord ca, în cazul în care a fost constată o eroare, suma care trebuie achitată să fie recalculată, la aceasta să se adauge penalitățile rezonabile și despăgubirea integrală pentru prejudiciu. Cu toate acestea, factorul uman în persoana angajatului care poate face o greșeală tehnică nu poate și nu ar trebui să constituie motiv pentru răspundere penală, privarea de libertate a conducătorului întreprinderii și, de regulă, lichidarea businessului. Căci nu greșește doar cel care nu face nimic.

Statul are dreptul și ar trebui să introducă norme, inclusiv care să sancționeze încălcările, dar principala problemă constă în proporționalitatea consecințelor încălcării pentru societate per ansamblu, dar și în fiecare caz concret și responsabilitatea pentru aceasta. Această proporționalitate trebuie să se bazeze pe principiul parteneriatului conștiincios dintre stat și întreprindere. Acest principiu este implementat în toate țările dezvoltate ca fiind unul dintre fundamentele dezvoltării antreprenoriatului, în general. Infracțiunile minore comise fără intenție premeditată sau chiar semnificative, dar care pot fi corectate cu ușurință și care nu au consecințe grave, nu ar trebui să ducă la asemenea sancțiuni ca întreprinderea să-și înceteze activitatea, iar conducătorul acesteia să fie închis.

Principala problemă, în această ordine de idei, este cine totuși sînt acești inspectori moderni? Răspunsul este cunoscut: sînt oameni cu un salariu mic, care au puterea de a decide soarta companiilor cu cifre de afaceri de milioane. Oare pot toți să reziste ispitei? Practica arată că nu, inspectorii controlori vînzîndu-și antreprenorilor loialitatea, cu bani grei. În caz contrar, sînt create probleme businessului, care pot fi ușor evitate dacă ar exista o altă legislație. Prin urmare, anume legislația existentă și încurajează corupția. De aceasta, din cîte înțeleg eu, este preocupat Guvernul, propunînd schimbările corespunzătoare.

Sarcina acestui proiect de lege este de a crea o atmosferă de parteneriat, atunci cînd mediul de afaceri, pe de o parte, depune eforturi maxime, pentru a nu comite greșeli, iar statul, din partea lui, e gata să ierte, dacă cineva a greșit, fără rea-intenție. În calitatea mea de specialist practician, nu pot să nu menționez cîteva exemple concrete. Admitem, Art. 241 din Codul penal „Practicarea ilegală a activităţii de întreprinzător“ presupune pedepse pentru activități comerciale fără înregistrare (și cu reînregistrare) în cadrul organelor abilitate să desfășoare activități de afaceri prin secții, puncte de vînzare și alte unități care nu sînt înregistrate în modul stabilit de lege, fără ca în documente să fie indicat Codului fiscal, în cazul în care utilizarea acestuia este prevăzută de lege. În acest caz, greșeala angajatului la prelungirea autorizației pentru punctul comercial sau perfectarea incorectă a documentelor, formal, constituie componența infracțiunii. Dar cui i-a fost cauzată dauna? Nimănui, iar persoana poate ajunge după gratii...

Un alt exemplu: Art. 245 din Codul penal „Încălcarea prevederilor cu privire la modul de încheiere a unor tranzacţii cu bunurile societăţii comerciale”. Perfectarea necorespunzătoare a protocolului, care îi acordă conducătorului împuterniciri poate constitui, de asemenea, motiv pentru inițierea unei cauze penale. Există multe astfel de exemple.

De menționat faptul că proiectul de lege prevede scutirea de răspundere numai dacă sînt întrunite toate elementele care urmează: încălcarea în cauză a avut loc pentru prima dată, persoana vinovată a înlăturat complet toate încălcările și a rambursat prejudiciul, achitînd sancțiunile corespunzătoare, încălcarea nu a avut legătură cu utilizarea de către persoană a constrîngerilor fizice sau psihice, nu a avut loc vătămarea sănătății sau a vieții, nu există semne că încălcarea a fost comisă de un grup criminal organizat.

Proiectul prevede, de asemenea, un mecanism mai echitabil și posibilitatea de a ataca actele organelor puterii, care îi permit agentului economic să-și exercite dreptul său la apărare în instanța de judecată.

În plus, una dintre cele mai importante inovații este procedura de obținere a informațiilor de către organele de control. Structura noii reglementări prevede interzicerea de a comite acțiuni care să ducă la suspendarea activității întreprinderii. De exemplu, este interzisă confiscarea computerelor, cu excepția cazului cînd nu există posibilitatea de a copia datele, în orice caz însă extragerea datelor pentru copiere nu poate depăși trei zile. Sechestrarea computerelor și a tuturor registrelor contabilității este una dintre cele mai frecvente dificultăți care pot bloca complet activitatea întreprinderii, privînd oameni nevinovați de locurile lor de muncă. În prezent, termenele de returnare durează, în practică, luni de zile. Proiectul exclude o asemenea posibilitate și elimină, totodată, componenta corupției pentru funcționarii lipsiți de scrupule.

În general, consider că principiul aplicat în proiect poate fi extins mult mai pe larg și asupra altor acte normative. Minimul necesar însă în ceea ce privește responsabilitatea penală, realizat în acest proiect, trebuie implementat cît mai curînd posibil, pentru a fi aplicat în practică. Acesta va asigura un nivel mai ridicat de dezvoltare a relațiilor reglementate de legislația din acest domeniu”, consideră Oleg Macari.

 

 

Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Sondaj Toate

load