COVID-19 în MOLDOVA  Mai multe detalii

Surpriză din partea Curţii Constituţionale

Surpriză din partea Curţii Constituţionale

Zilele acestea guvernul a fost nevoit să reexamineze măsurile suplimentare de susţinere a populaţiei şi antreprenorilor în condiţiile crizei pandemice.

La mijloc a fost decizia Curţii Constituţionale (CC) care a ajuns la concluzia că la adoptarea legii pentru care guvernul Chicu şi-a asumat răspunderea la începutul lui aprilie, a fost încălcată procedura. Experţii susţin că verdictul a fost o surpriză pentru actorii politici, care nu s-au aşteptat la anularea întregului pachet de măsuri. Inclusiv pentru înșiși autorii cererii adresate CC, care au insistat pe analizarea doar a unui şir de prevederi care, în opinia lor, erau neconstituţionale.

Dacă unii comentatori cred că CC nici nu putea lua o altă decizie, reieşind din prevederile Constituţiei, alţii menţionează că în această situaţie excepţională guvernul a mers pe o cale exclusivă, în acelaşi timp legislaţia nu prevede necesitatea asigurării cvorumului pentru audierea raportului guvernului privind asumarea răspunderii, din care motiv balanţa CC putea să se încline şi în partea opusă. Despre aceasta vorbeşte şi lipsa unei opinii unanime a judecătorilor CC privind decizia luată.


Fără şanse pentru un vot de neîncredere

Luni, 13 aprilie, CC a examinat cererea cu privire la modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2020. Este vorba despre amendamentele ce prevăd un şir de măsuri suplimentare de sprijinire a cetăţenilor şi a activităţii de întreprinzător în perioada stării de urgenţă, pentru care la 1 aprilie guvernul şi-a asumat responsabilitatea. Asemenea legi se consideră a fi adoptate fără votarea lor în parlament, doar în cazul în care guvernul nu a primit votul de neîncredere din partea parlamentului.

Autori ai acestor interpelări au fost deputaţii fracţiunilor PAS şi PPDA, ai grupului parlamentar Pro Moldova, precum şi deputatul independent Alexandru Oleinic. Ei au cerut verificarea constituţionalităţii mai multi articole, care se referă, între altele, la înlesnirile pentru magazinele de comerţ fără taxe, extinderea posibilităţii de a expune la vedere, în spaţiile comerciale, a produselor din tutun şi introducerea unui alt mecanism de impozitare a resurselor naturale. Autorii consideră, că puterea executivă a inclus în pachetul de susţinere „social-economică” un şir de prevederi care nu prezintă o urgenţă.

După examinarea interpelărilor, CC a ajuns la concluzia că legea în întregime este neconstituţională, deşi deputaţii au cerut verificarea unor anumite articole. Decizia nu a fost unanimă: judecătorul Eduard Ababei nu a fost de acord cu colegii şi a avut o opinie separată. Asta în timp ce CC s-a expus doar pe marginea părţii procedurale a adoptării legii, fără referire la conţinutul ei.

Judecătorii explică: cabinetul de miniştri trebuia să urmeze anumite etape în cadrul acestei proceduri, lucru care nu a avut loc. Astfel, după luarea deciziei privind asumarea răspunderii pentru proiectul de lege, guvernul trebuia să publice în Monitorul Oficial şi respectiva decizie, şi textul integral al amendamentelor legislative. Reprezentantul guvernului în mod obligatoriu trebuia să prezinte în parlament proiectul de lege, după care să înceapă termenul de trei zile pentru depunerea moţiunii de cenzură. Dat fiind că guvernul nu a prezentat decizia, prin care îşi asuma răspunderea în faţa parlamentului, nici moţiunea de cenzură nu putea fi înaintată.

În acelaşi timp, judecătorii au faţă de parlament mai multe pretenţii, decît faţă de guvern. Cabinetul de miniştri a iniţiat procedura de asumare a răspunderii pentru un proiect de lege, acesta a fost înregistrat la secretariatul parlamentului. Guvernul a luat toate măsurile necesare pentru a avea posibilitatea să prezinte documentul în faţa deputaţilor. Parlamentul a fost convocat în şedinţă plenară, însă prezentarea proiectului de lege nu a avut loc din lipsă de cvorum (majoritatea deputaţilor PSRM şi PDM nu s-au prezentat la şedinţă pentru a examina legea). În aceste condiţii, în opinia CC, parlamentul ar fi putut convoca o nouă şedinţă, dar nu a făcut-o.

CC menţionează că Constituţia nu face careva excepţii de la aceste reguli, inclusiv pentru situaţiile exscepţionale. Şedinţa plenară este obligatorie, în afara sesiunilor parlamentare procedura de asumare a răspunderii de către guvern depinde de convocarea unei sesiuni ordinare sau speciale. Conform CC, Legea Fundamentală interzice direct dizolvarea parlamentului în perioada stării de urgenţă, ceea ce este o garanţie constituţională a controlului parlamentar asupra puterii executive în situaţiile excepţionale. În rezultat, CC a ajuns la concluzia că legea pentru care guvernul şi-a asumat responsabilitatea a fost adoptată cu încălcarea procedurilor constituţionale şi contravine unui şir de articole din Constituţie.

”Dialogul interinstituţional”

De menţionat, că audierile la CC s-au desfășurat în absenţa lui Vladimir Ţurcan, preşedintele instanţei, care a anunţat că intenţionează să se abţină de la prezenţa la această şedinţă. Şeful CC şi-a explicat pasul prin „unele comentarii, interpretări şi opinii”, care au răsunat în mass-mediile pe care el le consideră politice. Pentru a exclude orice bănuieli sau aluzii cu privire la independenţa şi imparţialitatea CC, Ţurcan a decis să nu participe la şedinţă. Iată de ce şedinţa a fost prezidată de Liuba Şova.

Motivul, se ştie, au fost opiniile exprimate de unii politicieni şi experţi după convorbirea telefonică între Vladimir Ţurcan şi preşedintele Igor Dodon, după ce la 9 aprilie CC a suspendat acţiunea legii contestate. A doua zi şeful statului a spus că l-a telefonat pe Ţurcan pentru a afla amănunte. ”Eu l-am sunat pe dl Ţurcan, preşedintele CC, ieri pentru a-l întreba ce s-a întîmplat. Am înţeles că patru membri ai CC au votat pentru suspendarea acestei legi. Dl Ţurcan a votat împotrivă şi are o opinie separată. El a adus argumente pentru ca această lege să rămînă în vigoare”, a spus Dodon.

După care Vladimir Ţurcan şi Igor Dodon au fost învinuiți de numeroşi politicieni şi experţi de încălcarea legilor şi a Constituţiei. Aceştia, printre altele, fac trimitere la Legea privind Curtea Constituţională, care obligă judecătorul să respecte taina consfătuirilor şi a votării, să nu ocupe poziţii publice şi să nu ofere consultări în probleme ce ţin de competenţa CC.

Experţii Institutului Politici şi Reforme Europene (IPRE) au subliniat în buletinul lor informativ, că ”preşedintele a recunoscut deschis că a discutat la telefon cu preşedintele CC pe marginea dosarului aflat în lucru”. În opinia lor, ”este ceva inadmisibil, dat fiind că reprezintă un amestec în activitatea independentă a CC, garantată de prevederile Legii Fundamentale”. Experţii insistă ca ”preşedintele să respecte prevederile constituţionale care determină în mod direct limitele competenţei lui”.

În cadrul briefingului pentru presă, Vladimir Ţurcan a declarat că toate interpretările apărute în contextul acestei convorbiri telefonice sînt nefundamentate şi politice. El a precizat că preşedintele s-a interesat de componenta juridică a deciziei privind suspendarea acţiunii legii şi de motivarea ei. Ţurcan doar a adus la cunoştinţa preşedintelui, că legea nu poate fi aplicată înainte de finalizarea verificării şi a explicat că şedinţa a fost fixată pentru 13 aprilie.

Şi Administraţia preşedintelui a emis un comunicat de presă, în care susţine că Igor Dodon nu a încălcat prevederile legislaţiei. Conform acestei informaţii, convorbirea telefonică cu Vladimir Ţurcan reprezintă în sine ”un dialog interinstituţional al preşedintelui Republicii Moldova, care este limitat de divizarea şi colaborarea puterilor, dar că aceasta demonstrează responsabilitatea preşedintelui în faţa naţiunii”.

Urmează noi ”măsuri anticriză”

Mulţi experţi împărtăşesc opinia că decizia CC a fost o surpriză pentru actorii politici, care nu se aşteptau la anularea întregului pachet de legi. Inclusiv autorii înşişi ai adresării, care insistau pe verificarea unui şir de prevederi, care în opinia lor aveau probleme de constituţionalitate. Curtea a folosit posibilităţile oferite de lege şi a mers pe o altă cale – a analizat legea în ansamblu. Dacă unii comentatori cred că CC nu putea lua o altă decizie reieşind din prevederile Constituţiei, alţii menţionează că în această situaţie excepţională âguvernul a mers pe o cale exclusivă ş,i în acelaşi timp, legislaţia în vigoare nu prevede necesitatea asigurării cvorumului pentru audierea raportului guvernului privind asumarea răspunderii, de aceea balanţa CC putea să se încline în altă parte. Indirect, despre aceasta vorbeşte şi lipsa unei opinii unanime a judecătorilor CC cu privire la decizia luată.

Reprezentanţii partidelor politice au reacţionat diferit la poziţia Curţii Constituţionale. Politicenii din opoziţie au pus responsabilitatea pentru acest final pe umerii coaliţiei de guvernare. ”Dacă există un parlament pe deplin funcţional, nu poate fi explicată situaţia în care legea nu a fost adoptată prin procedura-standard. La acea şedinţă erau prezenţi deputaţii din opoziţie, de aceea vina pentru această stare de lucruri o poartă PSRM şi PDM, care nu s-au prezentat”, a spus deputatul PPDA Dinu Plîngău, care s-a adresat CC în numele formaţiunii. Declaraţii dure au făcut reprezentanţii PAS, PPDA, ai grupului parlamentar Pro Moldova, Partidului ”Şor”.

Sergiu Sîrbu, deputat Pro Moldova, crede că felul în care guvernul şi-a asumat răspunderea a fost greşit din start. ”Din start a fost o încălcare a legii, deoarece Constituţia prevede că asumarea răspunderii de către guvern are loc în plenul parlamentului, şi nu în faţa clădirii, în faţa unor fotolii goale. Trebuia să existe un cvorum, o şedinţă, doar aşa asumarea răspunderii se consideră prezentată”, spune Sîrbu. Şi concretizează, că opoziţia a contestat anumite părţi ale legii, care nu au nimic în comun cu combaterea COVID-19, nu a fost pusă întrebarea anulării măsurilor anticriză, este doar iniţiativa Curţii Constituţionale.

Cei din PDM consideră că în fond cetăţenii au de suferit în urma declarării neconstituţionalităţii măsurilor anticriză. Deputatul Nicolae Ciubuc atrage atenţie la faptul, că legea a fost aprobată în condiţiile pandemiei şi îndreptăţită de necesitatea luării unor măsuri extraordinare de susţinere a societăţii, a întreprinzătorilor şi a anumitor amendamente la legile care prevăd anumite indulgenţe pentru business. În opinia sa, concluziile privind nerespectarea procedurii sînt subiective, deoarece astfel de legi se prezintă parlamentului în scopul asigurării controlului parlamentar asupra activităţii guvernului şi pentru a oferi posibilitatea iniţierii votului de neîncredere celor care nu-s de acord. Deputatul aminteşte, că majoritatea parlamentară a confirmat, în propriile declaraţii, că susţine total măsurile. Iar opoziţia nu a recurs la votul de neîncredere.

Corneliu Furculiţă, preşedintele fracţiunii PSRM, a scris pe reţelele de socialiazre că grupul „Pro-Şor”, susţinut de deputaţii Maiei Sandu şi ai lui Andrei Năstase, au obţinut menținerea taxei aeroportuare de 9 euro „în buzunarul lui Ilan Şor” în întregime, deşi guvernul a vrut să îndrepte jumătate din această sumă în contul unui fond special din bugetul de stat pentru lupta cu pandemia de coronavirus. Potrivit lui, ”au pierdut şi zeci de mii de angajaţi în sfera HoReCa, care va achita TVA în mărime de 20% în loc de cele 15% propuse de guvern”. El a menţionat, că acum guvernul trebuie să găsească o altă posibilitate de a prezenta deciziile privind spluționarea celor mai importante probleme ale cetăţenilor.

Vladimir Golovatiuc, deputat PSRM, a recunoscut într-un interviu televizat, că a fost şocat de decizia CC. Potrivit lui, în actuala situaţie este nevoie de consolidarea tuturor forţelor societăţii, a tuturor ramurilor puterii pentru o lupta cu urmările pandemiei, iar ţara are nevoie de acţiuni rapide şi intervenţii operative. ”În vederea ameliorării situaţiei din economie, populaţia, sfera bugetară, businessul are nevoie de susţinere. Guvernul priveşte mai în perspectivă, spre deosebire de unii politicieni”, a spus Golovatiuc.

Președintele Igor Dodon, numește decizia CC "puțin ciudat". El reamintește că Guvernul și-a asumat responsabilitatea conform procedurii și a vrut să prezinte proiectul în Parlament. ”Putem învinui deputații, dar este decizia Comisiei Situații Excepționale că nu se poate de întrunit mai mult de 50 de persoane. Curtea Constituțională a decis că din cauză că nu au fost 51 persoane în sală, procedura nu a fost respectată. Înțeleg, dacă era o situație simplă, dar noi avem o situație excepțională”, a declarat șeful statului.

Primul ministru Ion Chicu e refuzat să facă careva comentarii privind hotărîrea CC. După ce a luat cunoştinţă de motivarea deciziei, el a declarat că măsurile prevăzute de legea anticriză au fost puse repetat pe ordinea de zi a guvernului. Este vorba despre proiectul amendamentelor la bugetul pentru anul 2020 şi redirecţionarea mijloacelor spre sistemul medical, protecţia socială, şi despre măsurile de susţinere a businessului. ”Deşi CC a declarat neconstituţională legea prin care guvernul şi-a asumat răspunderea, motivul este nerespectarea procedurii, şi nu conţinutul legii”, a declarat şeful guvernului.

Victor Surujiu

Citește-ne pe Telegram, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Știrile partenerilor noștri
loading...
Mai multe

Sondaj Toate

load