Transnistria stiri: 1365
Eurovision stiri: 499

Psihicul nu este de fier…

17 dec. 2019,, 18:52   Analitică
15863 0

În Moldova sistemul de sănătate mintală este în curs de reformare. La recomandarea curatorilor europeni, a Organizației Mondiale a Sănătății statul a decis să integreze serviciul de ocrotire a sănătății mintale în sistemul de asistență medicală primară, dat fiind că aceasta este alternativa cea mai umană și avantajoasă, în comparație cu vechile metode de tratare a persoanelor cu probleme de sănătate mintală.

Indiferent de statutul social

În timpurile noastre complicate este imposibil să eviți problemele de sănătate mintală ale populației. Ele există în toate țările lumii și au impact asupra diferitor categorii de cetățeni, indiferent de vîrstă, sex, situație socială sau mediu de trai. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) prezintă anual datele statistice, care arată că numărul locuitorilor Terrei, afectați de tulburări psihice, este în creștere.

Astfel, raportul prezentat de OMS la sesiunea 65 a Adunării Mondiale a Sănătății în mai 2012 indica 300 mln. persoane cu tulburări mintale și de comportament, iar azi aproape același număr de locuitori ai planetei au stări depresive. Dacă acum șapte ani, în lume aveau depresie 121 mln. persoane, în 2019 numărul lor era de 264 mln. (femeile se îmbolnăvesc de două ori mai des ca bărbații). A sporit numărul persoanelor cu demență - de la 37 mln. la 50 mln. În lume au mai fost diagnosticate tulburări bipolare la 45 mln. de persoane, schizofrenie – la 20 mln., probleme care țin de consumul de alcool au fost depistate la peste 70 mln. persoane.

În 1999, în lume povara tulburărilor psihice era de 11%, în 2016 –13%, iar către 2030 se prognozează 15%. Riscul deceselor premature a persoanelor cu probleme de sănătate mintală este cu 40-60% mai mare, iar pierderile economice globale, cauzate de tulburările mintale, în următorii 20 de ani vor atinge, conform evaluărilor, 16 trln. dolari SUA. Din materialele OMS, publicate pe site-ul organizației la 28 noiembrie 2019, în diverse țări sistemul de ocrotire a sănătății nu reacționează adecvat la povara tulburărilor psihice.


”Drept rezultat, în lumea întreagă se observă un decalaj enorm între necesitățile de tratament și ajutorul acordat. În țările cu venituri mici și medii, 76% - 85% dintre pacienții cu tulburări psihice nu primesc tratament deloc. Problema se complică și prin faptul că îngrijirea oferită adesea nu este suficient de calitativă”, - se spune în raportul OMS.

OMS previne că, dacă nu vor fi luate măsurile respective, depresia va deveni cea mai frecventă cauză a morbidității în țările dezvoltate. Trezește îngrijorare faptul că cca jumătate dintre tulburările psihice apar la 14 ani. Fiecare al cincilea copil are probleme de sănătate psihică, iar două treimi dintre ei nu beneficiază de ajutorul necesar. Cercetările speciale au demonstrat că la preșcolarii cu probleme de comportament (între 50 și 75%) ele apar după împlinirea a șase ani. Intervenția timpurie în scopul diagnosticării și tratării copiilor cu probleme psihice sporește eficiența ei și duce la reducerea nivelului de morbiditate mintală a adulților. Chiar dacă există măsuri eficiente din punct de vedere economic, ele nu se aplică, căci pentru profilaxie se alocă mai puțin de 1% din mijloacele bugetare, planificate pentru menținerea sănătății mintale a populației.

În Moldova situația nu este mai bună

Și în Republica Moldova există probleme ce țin de sănătatea mintală a populației. Pășind pe calea europeană de dezvoltare, RM a început să reformeze activ diverse ramuri și sfere, inclusiv medicina. Și sistemul de sănătate mintală urma să fie reformat. În anul 2005 țara noastră a ratificat Declarația europeană privind ocrotirea sănătății mintale. În 2007 a adoptat primul Program național de sănătate mintală. Azi în Moldova este în desfășurare cel de-al patrulea Program național de sănătate mintală, calculat pentru anii 2017-2021.

În bugetul Companiei naționale de asigurări în medicină se alocă mijloace pentru profilaxia și tratarea psihozelor și a altor tulburări mintale și comportamentale. În răspunsul trimis de serviciul de presă al CNAS la solicitarea portalului Noi.md, se spune că persoanele asigurate beneficiază de servicii gratuite la nivelul serviciilor medicale urgente prespitalicești, primare, de ambulatoriu și staționare. În același timp, dat fiind că respectivele boli au fost incluse în lista celor motivate social, și pentru persoanele neasigurate există niște servicii gratuite: consultări și monitorizare post-terapeutică la medicul de familie cu dreptul de a prescrie preparate psihotrope, și la medicul-specialist de profil conform competențelor, inclusiv examinare și tratament în staționar.

Pentru anul 2019, în conformitate cu contractele semnate, pentru domeniul sănătății mintale în fondurile asigurării medicale obligatorii au fost alocate următoarele mijloace financiare: - pentru serviciile medicale oferite de Centrele comunitare de sănătate mintală - cca 25 mln. 668 mii lei; - pentru asistența medicală spitalicească în spitalele cu profil psihiatric – cca157 mln. lei; - pentru asistența medicală primară, remedii psihotrope compensate în primele 10 luni ale anului 2019 au fost alocate16 mln. lei.

Reforma nu elimină problema

Desigur, mijloacele alocate din buget nu-s suficiente pentru a acoperi toate nevoile în profilaxia și tratamentul tulburărilor psihice. Din spusele Janei Chihai, președinta Societății psihiatrilor, narcologilor, psihoterapeuților și a psihologilor clinici din RM, consultant superior în domeniul sănătății mintale în proiectul moldo-elvețian MENSANA, în Moldova prevalența și incidența, precum și dezabilitatea cauzată de problemele sănătății mintale este în creștere. În anul 2018 au fost înregistrați cca 73 mii de pacienți cu probleme psihice și comportamentale. Un an mai înainte, în cadrul Congresului Internațional ”Sănătatea psihică-prioritate și necesitate a societății moderne”, care s-a desfășurat la Chișinău, a răsunat cifra de 60 mii de persoane din acest grup de risc, aflate la evidența psihiatrului. Dar ce număr de persoane cu probleme de sănătate mintală nu doresc să meargă la medic?!

”În țara noastră populația nu se hotărăște să apeleze la medicul-psihiatru din cauza stigmatizării (stigmatizare, etichetare socială) și o posibilă excludere socială, - menționează Jana Chihai. – În același timp, oamenii cu dezabilități psihosociale constituie unul dintre cele mai discriminate grupuri sociale. Acești factori au făcut ca guvernul Moldovei să inițieze sistemul de reformare a sănătății mintale în Moldova. Iar sprijinul necesar acestei abordări complexe a fost oferit de cel mai important donator bilateral pentru proiectele de sănătate din țara noastră - Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare în cadrul proiectului MENSANA - ”Suport pentru reforma serviciilor de sănătate mintală în Moldova”.

Proiectul a fost lansat în 2014. Astăzi el se află la cea de-a doua etapă de realizare, care va finaliza în 2022 . Potrivit consultantului superior, participarea MENSANA la acest proiect constă în sprijinirea nemijlocită a reformei naționale în domeniul sănătății mintale în Moldova. Este prevăzută oferirea serviciilor în format nou, care presupune consolidarea și extinderea rețelei de servicii în domeniul sănătății mintale, ceea ce va permite susținerea multilaterală a persoanelor care au probleme de sănătate mintală, inclusiv cele care țin de respectarea drepturilor omului”.

”Reforma a mutat accentul de pe serviciile staționare/spitalicești pe serviciile oferite de noua structură – Centrul comunitar de sănătate mintală (CCSM), un serviciu medico-social care oferă persoanelor cu probleme de sănătate mintală asistență medicală și reabilitare psihosocială, sprijin și mediere în relațiile cu familia și comunitatea. Pe parcursul ultimilor ani, reieșind din Ordinul Ministerului Sănătății, în toate raioanele și municipiile treptat au fost deschise Centre comunitare de sănătate mintală. Conform hotărârii guvernului, la Centru trebuie să activeze un psihiatru, un psiholog, asistente medicale special instruite și un asistent social. Este un centru multifuncțional, unde psihologul efectuează terapii individuale ori de grup, asistentul medical face vizite la domiciliu, asistentul social rezolvă problemele sociale. Din 2018, proiectul moldo-elvețian MENSANA contribuie la procesul de reformare a celor 40 de CCSM din Moldova”, povestește Jana Chihai.

Potrivit Victoriei Condrat, manager local MENSANA, la începutul implementării programului, toate serviciile de sănătate mintală erau concentrate în spitalele de profil fără o alternativă a tratamentului comunitar. În 2014, în cadrul proiectului a fost lansat modelul de ajutor la nivel comunitar, pentru a reduce numărul de spitalizări la nivel național și a îmbunătăți serviciile de ambulatoriu, inclusiv tratamentul la domiciliu.

”Între anii 2014 – 2018, eforturile noastre au fost concentrate asupra reformării sistemului de sănătate mintală în patru raioane-pilot (Soroca, Orhei, Cimișlia, Cahul) și pe implementarea modelului nou de servicii, în care pacientului i se acordă ajutor la toate nivelurile sistemului de sănătate. După patru ani, în raioanele-pilot numărul de spitalizări s-a redus în medie cu 20%, dat fiind tratamentului eficient al pacienților în Centrele comunitare de sănătate mintală. La prima etapă, am participat și la revizuirea cadrului legal, la modificarea Legii privind sănătatea mintală, a cadrului legal al CCSM, a standardelor de calitate. Este considerabil aportul MENSANA în îmbunătățirea administrării prin soluționarea problemelor de eficiență ale serviciilor de sănătate mintală, concretizarea rolului și a obligațiilor tuturor părților interesate, inclusiv în sfera responsabilităților lor. A fost elaborat un sistem de administrare a serviciilor comunitare de sănătate mintală la nivel de comunitate (stabilite standardele și indicatorii de calitate și eficiență), testat în 4 raioane-pilot. Abordarea bazată pe drepturi a fost asigurată grație promovării sănătății mintale. Au fost elaborate instrumente eficiente, utilizate la deservirea utilizatorilor și oferirea informației adecvate despre drepturile, standardele de îngrijire și variantele de tratament a persoanelor cu probleme de sănătate mintală și comportamentale familiilor acestora”, spune Victoria Condrat vorbind despre cele făcute în acești ani.

În cadrul proiectului, s-a atras atenție asupra consolidării potențialului de instruire a actualelor și viitoarelor generații de specialiști în domeniul sănătății mintale (și a medicilor de familie în acest domeniu), revăzute și propuse noi programe de studii pentru rezidenții în psihiatrie (module privind psihiatria comunitară, sănătatea mintală) și pentru angajații noi din sistemul medical (cum ar fi programul de psihologie medicală).

”MENSANA a mai propus module de sănătate mintală pentru instruirea medicală continuă și a elaborat protocoalele clinice naționale bazate pe dovezi, în cadrul procesului consultativ de nivel național. Instruirea medicală continuă a fost inclusă în programele educaționale pentru specialiștii și nespecialiștii în medicină, care activează în sfera sănătății mintale (psihiatrii, psihologii din clinici, medicii de familie, asistenții sociali), în conformitate cu noul model de asistență medicală”, a menționat V.Condrat.

Programele pentru specialiștii în psihiatrie și personalul auxiliar se elaborează, însă cadre deocamdată nu se ajung catastrofal. Potrivit Janei Chihai, președinta Societății psihiatrilor, narcologilor, psihoterapeuților și psihologilor clinici din RM, problema lipsei de cadre nu a înconjurat nici sfera sănătății mintale. În cadrul Congresului Internațional ”Sănătatea psihică-prioritate și necesitate a societății moderne”, care s-a desfășurat la Chișinău în 2018, s-a spus că anterior la 100 mii de locuitori reveneau 25 specialiști în domeniul psihiatric, în prezent aceluiași număr de pacienți îi revin doar doi medici. În unele raioane specialiștii de acest profil lipsesc de tot. Puțin probabil că în anul ce s-a scurs situația să se fi îmbunătățit.

”Este problema întregului sistem de ocrotire a sănătății și noi sperăm că vor fi găsite soluții. Pentru a diminua riscurile, în cadrul proiectului toți specialiștii în domeniul sănătății mintale sunt instruiți cu privire la metodele eficiente de lucru. Dacă fiecare specialist știe pentru ce anume el poartă răspundere și poate activa în echipă, volumele mari de lucru devin mai accesibile”, a răspuns dna J. Chihai în încercarea de a atenua cumva gravitatea problemei.

Pentru întregirea tabloului, jurnalista Noi.md a încercat să afle numărul medicilor-psihiatri, pregătiți anual de Universitatea de medicină, dar, cu regret, cei de la catedra de profil a universității nu au dorit să comunice cu presa, pe motiv că au un volum mare de muncă.

Lidia Ceban

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?