X 
Transnistria stiri: 1406
Eurovision stiri: 504

Ei revin. Ce-i de făcut cu muncitorii migranţi?

8 apr. 2020,, 18:11   Analitică
18268 8

În Moldova, închisă pentru carantină, fiecare comunicat de presă al poliţiei de frontieră este aidoma unui buletin de pe front: “În ultimile 24 de ore în ţară au intrat 2145 persoane, două aveau febră”.

Aceste persoane nu-s doar potenţiali purtători ai coronavirusului COVID-19, ci şi potenţiali şomeri. E puţin probabil, că în viitorul apropiat ei se vor putea întoarce în ţările, unde anterior aveau de lucru: Europa nu degrabă îşi va deschide hotarele. Iar în patrie le va fi greu să se angajeze în primele luni: din cauza carantinei în ţară, multe întreprinderi şi-au sistat activitatea.

Deocamdată, experţii contează pe un scenariu „blînd”: imigranţii de muncă se întorc masiv în ţară, timp de 2-3 luni aşteaptă să treacă criza, după care intenţionează să se întoarcă înapoi. Dacă însă în Europa pandemia se va înteţi şi măsurile de carantină vor dura mai mult timp, unii experţi, spre exemplu Veaceslav Ioniţă, cred că “va fi ceva de groază – mi-i şi frică să comentez ce se poate întîmpla pe viitor”. Iar alţii cred că în persoana migranţilor reveniţi statul poate obţine o posibilitate de a dezvolta ţara.

Cîţi gastarbeiteri au revemit în patrie?

Se consideră că peste hotare muncesc cca 1 mln. de cetăţeni ai Republicii Moldova. De la 9 martie încoace, după ce Ministerul Sănătăţii a început să publice datele privind coronavirusul, inclusiv informaţia despre traversarea frontierei de stat, în ţară au intrat aproape 180 mii de persoane. Cele mai multe intrări au fost efectuate în perioada 10-16 martie (16-19 mii persoane în 24 ore), adică înainte de introducerea carantinei şi închiderea hotarelor. Dacă la această cifră îi vom adăuga pe cei care au intrat în ţară la începutul lunii martie şi în februarie, obţinem cifra de peste 200 mii de cetăţeni. Dar nu toţi dintre ei pot fi consideraţi veritabili muncitori migranţi.


“După introducerea carantinei, în republică au intrat peste o sută de mii de persoane. O parte dintre ele erau persoane pe care epidemia de coronavirus i-a prins în delegaţii sau la odihnă şi ei au fost nevoiţi să revină, o parte - studenţi care învaţă peste hotare, o parte – muncitori-sezonieri, despre care nu putem spune că au revenit acasă anume din cauza pandemiei”, spune V.Ioniţă.

Potrivit expertului, cetăţenii care revin în patrie pot fi împărţiţi în trei categorii. Prima – gastarbeiteri sută la sută. Oameni stabiliţi peste hotare. Ei de mai mulţi ani locuiesc şi muncesc legal peste hotare, au un loc de trai permanent şi vin în Moldova în ospeţie ori în concediu.

A doua categorie – oameni care merg la muncă peste hotare periodic. 2-3 luni muncesc acolo, apoi revin acasă. Pe aceste persoane carantina anunţată de autorităţi le-a prins peste hotare.

Şi cea de-a treia categorie – oameni care, la fel, muncesc temporar peste hotare, dar la momentul închiderii hotarelor şi introducerii carantinei se aflau în ţară.

“Cred că din cei care trăiau şi munceau peste hotare, dar din cauza actualei epidemii de coronavirus au fost nevoiţi să revină în Moldova, avem la moment 25-30 de mii. Aceştia-s veritabilii muncitori migranţi: ei trăiesc peste hotare, s-au stabilit acolo, acum pandemia i-a lăsat fără un loc de muncă, însă ei au şansa să se întoarcă. De aceea ei au decis deocamdată să revină în patrie, căci aici traiul îi va costa mai puţin – în Moldova au rude, casa părintească la sol, propria locuinţă. Despre ceilalţi – aşa-zişii gastarbeiteri „cenuşii” – nu e corect să spunem că ei au revenit în Moldova, deoarece ei şi aşa mereu se întorc în patrie, căci nu muncesc peste hotare permanent”, menţionează V.Ioniţă.

Economia în carantină

Moldova este o ţară dependentă de gastarbeiteri. Banii acestora reprezintă o sursă importantă de menţinere a nivelului de trai al cetăţenilor noştri şi, respectiv, a economiei naţionale.

Reieşind din datele Băncii Mondiale, cota transferurilor băneşti de peste hotare în RM constituie 16-20% din PIB. Spre exemplu, în 2018 acest indice era de16,1%. Transferurile de peste hotare constituie 20% din veniturile populaţiei rurale, pentru orăşeni indicele este mai mic - cca 7,2%.

Anul trecut, în Republica Moldova în folosul persoanelor fizice a fost transferat 1 mlrd. 222 mln. dolari. Însă cifrele reale ale banilor veniţi de la muncitorii migranţi le reflectă nu transferurile bancare, ci datele caselor de schimb valutar. Doctorul în economie, Mihail Poisic, spune că în volumul total de intrări valutare, transferurile bancare constituie cam 60%, celelalte 40% de valută, de regulă, intră în ţară în buzunare. Ei bine, în anul 2019, cetăţenii RM au schimbat la casele de schimb valutar 2 mlrd.022 mln. dolari.

Însă pandemia de coronavirus a pus piaţa globală într-o situaţie complicată. Potrivit pronosticurilor, spre finele anului, pierderile ei comune ar putea constitui 2,7 trln. dolari. Majoritatea ţărilor s-au închis pentru carantină. Experţii internaţionali spun că în prezent lumea riscă două pandemii: după valul epidemiei de coronavirus vine următorul val – cel al crizei financiar-economice. În principiu, noua criză financiară globală este aşteptată deja de vreo doi ani – prea mult timp în economie totul a fost bine, coronavirusul poate agrava consecinţele.

“Conform unor evaluări, criza financiară globală din anii 2008-2009 a fost floare la ureche. Noua criză globală va fi mult mai dură. În crizele precedente ţările nu se închideau una în faţa alteia. Azi însă hotarele se închid nu doar în faţa transportului de pasageri, dar şi pentru cel de mărfuri – iniţial nu se vorbea despre aceasta, acum însă problema se pune anume aşa. Iar economia noastră este exptrem de liberalizată (jumătate din exporturile noastre în UE o constituie mărfurile produse din materia primă adusă), şi există o mare scurgere a mărfurilor. Adică, economia este interdependentă, iar acum fiecare va încerca să supravieţuiască de sine stătător. Spre asta mergem şi va fi foarte dureros. Lumea încă nu a trecut prin asemenea încercări”, spune M. Poisic.

Potrivit lui, spre finele anului 2020 din cele 2 mlrd. de dolari aduse anual economiei ţării de către migranţii moldoveni, RM ar putea fi lipsită de jumătate, adică de 1 mlrd. “În ianuarie şi februarie bani încă intrau – în aceste două luni casele de schimb valutar au înregistrat un saldo de 305 mln. dolari. Adică, în ianuarie şi februarie oamenii mai lucrau încă. Acum ei au venit în ţară şi vor cheltui banii adunaţi, că doar trebuie să trăiască cumva. Moneda străină va fi mai multă în ţara noastră. După care însă va urma o scădere”, crede expertul.

Veaceslav Ioniţă are un pronostic mai blînd: în urma pandemiei de coronavirus şi a crizei financiar-economice, RM va constata lipsa incasărilor de minim 500 mln. dolari veniţi de la muncitorii migranţi sau cca 25%.

Dacă injecţiile valutare ale gastarbeiterilor se vor reduce brusc, a scris pe reţelele sociale fostul vicepremier, economistul A.Muravschii, devin posibile două variante. Nr.1: fără injecţiile migranţilor, volumul total al importurilor se va reduce din contul reducerii importurilor unor mărfuri care nu-s de primă necesitate. Astfel preţurile la mărfurile de bază se vor menţine la nivelul actual, însă diversitatea mărfurilor va lăsa de dorit.

Varianta nr. 2: nivelul preţurilor va fi mai mare, dar se va menţine acelaşi volum de importuri şi diversitate a mărfurilor. “Deşi soldul negativ al echilibrului comercial va spori şi ieşirea din această situaţie poate fi ori sporirea exporturilor, ori trecerea la varianta nr.1. Desigur, totul e mult mai complicat, dar schema în fond este aceasta. Nimic grozav nu se va produce. Multe depind de măiestria Băncii Naţionale în reglementarea acestor procese”, a scris el pe pagina sa de Facebook.

O altă consecinţă a situaţiei de criză va fi majorarea bruscă a şomajului oficial. Potrivit pronosticurilor lui V.Ioniţă, acesta va creşte de 2-3 ori.

“Aşa a fost şi pe timpul crizei din 2008-2009 – atunci în Moldova şomajul aproape că s-a dublat. Acum, cred, el va fi de 2-3 ori mai mare. Oamenii vor căuta cu disperare un loc de muncă. Guvernul ştie asta, de aceea a planificat mijloace suplimentare pentru ajutorul de şomaj, plus la cele 38 mln. lei alocate anual în aceste scopuri.

Saltul va fi unul brusc. Ca să înţelegeţi: în RM acum nivelul şomajului este unul dintre cele mai joase în Europa. Pentru că şomer este persoana care nu are un loc de muncă, dar care îl caută activ. La noi însă, dacă nu este de lucru, oamenii imediat îşi fac bagajele şi pleacă peste hotare. Paradoxal, dar în localităţile noastre săteşti şomeri avem de trei ori mai puţini ca la oraş. De ce? Pentru că la ţară se ştie – aici nu prea ai ce căuta, ţi-ai făcut valiza şi “чемодан-вокзал- Россия” sau Europa. Însă în condiţiile crizei oamenii nu au senzaţia că peste hotare vor avea de lucru. La noi s-a văzut asta şi pe timpul crizei globale din 2008-2009, şi la criza monetară din Rusia în 2014-2015 (dar ceva mai puţin) – numărul persoanelor în căutare de lucru real a sporit brusc. Aproape dublu. Acum, cred, va spori şi mai mult, pentru că şomeri oficiali noi avem puţini. Conform metodologiei vechi - 38 mii, conform celei noi – 29 mii sau 2,9%. Este cel mai mic indice din Europa – mai bine de 2 ori decît media în UE”, menţionează V.Ioniţă.

Potrivit pronosticurilor sale, în rezultatul crizei din 2020, numărul şomerilor în ţară va ajunge la 90-100 mii de persoane.

“Cred că noi vom atinge rapid această cifră, pentru că pe timp de criză lumea caută de lucru. Cunoaşteţi că în Moldova avem cca 500 mii de cetăţeni apţi de muncă, sănătoşi, care nu muncesc, nu vor să muncească, nu caută de lucru şi nu au de gînd să muncească. Ne-o demonstrează sondajele, efectuate de Biroul de statistică. Aceşti cetăţeni spun deschis: înainte de criză rudele le trimiteau bani de peste hotare, ei trăiau din aceşti bani şi nu aveau nevoie să muncească. Acum, că e criză, cred că 20-30 mii dintre ei vor cugeta totuşi la necesitatea de a se angaja”, spune expertul.

Vor dori oare migranţii să muncească cu lopata?

Pe timp de „pace” guvernul dispunea de anumite documente pentru stimularea revenirii în ţară a migranţilor de muncă. Pe reţelele sociale se vorbeşte despre bilbordurile care erau afişate pe străzile Chişinăului: “Vino acasa, nu sta pe Skype! Salarii de la 700 euro lunar!”.

Vorba e că acum doi ani Republica Moldova a aderat oficial la ţările care importă forţa de muncă, inclusiv necalificată. În ianuarie 2018, guvernul Filip a aprobat o listă de 127 specialităţi deficitare (medici, învăţători, excavatorişti, şoferi de camioane, asistente medicale, pomicultori, apicultori, personal auxiliar pentru oficii şi hoteluri), pentru care pot fi angajaţi străinii. Moldova şi-a deschis piaţa muncii pentru toţi, inclusiv pentru forţa de muncă necalificată, deoarece ducea o lipsă catastrofală de propriile braţe de muncă: practic în toate studiile internaţionale republica era lider european la refluxul de populaţie.

Unul dintre aceste documente - Planul de acţiuni pentru motivarea revenirii migranţilor în patrie pentru 2014-2016. Conform lui, erau recunoscute aptitudinile de muncă obţinute de gastarbeiteri peste hotare, era prevăzută susţinerea lor materială în cazul deschiderii unei afaceri în sectorul agrar, promovarea proiectelor de parteneriat public-privat cu muncitori migranţi etc.

Planul mai prevedea formarea a 10 brigăzi mobile pentru integrarea migranţilor în piaţa muncii, crearea unei baze unice de date despre gastarbeiterii reveniţi acasă, ajutorul care le-a fost acordat etc.

Dar şi guvernul Chicu a creat recent (la finele lunii ianuarie) Comisia Naţională pentru populaţie şi dezvoltare, reieşind din problemele depopulării şi migrării masive a populaţiei în căutarea locurilor de muncă peste hotare.

Şi iată că gastarbeiterii revin masiv. Ce le poate propune statul? Experţii spun că practic nimic – planurile precedente şi măsurile de stimulare nu mai funcţionează, dat fiind că în Moldova s-a creat o situaţie de forţă majoră.

“Toate programele, planurile şi strategiile existente anterior prevedeau deschiderea unor noi întreprinderi, crearea locurilor de muncă, dar acum e o situaţie în care nu se ştie cînd vor fi create noi locuri de muncă, - spune doctorul în economie M.Poisic. – Acum din contra, se fac reduceri mari. Businessul mic practic s-a închis, întreprinderile mari, cele care activează în alb, ori îşi trimit angajaţii în concedii fără remunerare, ori le reduc salariile. Înţelegeţi doar – în busines, nimeni nu va plăti bani pur şi simplu. Mai mult, există noţiunea de cheltuieli permanente. Adică, indiferent de faptul dacă întreprinderea activează sau ba, ea trebuie să achite chiria, energia electrică, serviciile comunale etc. Plus amortizarea. Se consideră, că dacă capacităţile întreprinderii funcţionează la mai puţin de 40%, aceasta nu este rentabilă. Dar dacă ea staţionează în general?”.

Adică, este pusă problema păstrării măcar a locurilor de muncă existente. Ceea ce, în opinia lui M.Poisic, este o sarcină irealizabilă.

“Acum totul e în amorţire – nu doar businessul mic, dar şi cel hotelier, şi comerţul – cu excepţia produselor alimentare, şi comerţul mărunt - cei care vindeau la piaţă, a fost închis. Şi întreprinderile industriale staţionează. Aici problemele aparţin nu doar Moldovei, ci lumii întregi, pentru că azi s-au închis multe întreprinderi din străinătate, iar o mare parte dintre mărfurile produse la noi erau mărfuri cooperatiste. La noi jumătate din exporturi în UE o formează mărfurile produse din materie primă adusă. Gata, s-a terminat. Adică, fabricile de confecţii, de încălţăminte, marochinărie, cablaj – totul staţionează”, spune expertul.

Iată de ce unicul lucru pe care în actualele condiţii statul îl poate propune cetăţenilor rămaşi fără lucru, inclusiv gastarbeiterii reveniţi din străinătate, este stabilirea unui ajutor de şomaj în mărime de minim 2775 lei (guvernul a şi promis că aceasta se referă nu doar la cei rămaşi fără loc de muncă, dar şi la migranţii întorşi acasă), un anumit sprijin financiar celor care vor dori să muncească în agricultură (fondul de subvenţionare a sectorului agrar a fost completat cu 50 mln. lei), precum şi munca necalificată.

“Iată noi am luat bani de la donatorii externi, acum vom începe se construim drumuri naţionale. Nu se ştie dacă licitaţiile vor fi cîştigate de companiile moldoveneşti, anterior ele nu le puteau cîştiga – drumurile noastre erau reparate de turci, români, italieni. Dacă străinii cîştigau licitaţiile, ei numeau în funcţiile de conducere propriii specialişti, iar acolo unde trebuie să muceşti cu lopata erau angajaţi oamenii noştri. Vor dori oare migranţii să mînuiască lopata şi să înşire asfalt pe drumuri? La timpul lor, ei au părăsit ţara anume graţie unor asemenea „perspective”, aşa că e puţin probabil să găsească acum un loc de muncă aici”, - consideră M.Poisic.

De altfel, expertul V.Ioniţă este convins că cei reveniţi de peste hotare nu vor alerga la bursa muncii pentru a obţine o indemnizaţie de 100 euro sau pentru a găsi de lucru în patrie.

“Aceşti oameni au venit în Moldova pentru a aştepta să treacă furtuna, pe 2-3 luni, după care se vor întoarce înapoi. În timp ce Europa trăieşte culmea epidemiei şi se află în carantină, ei îşi vor optimiza cheltuielile. Dacă ar fi rămas în occident, ar fi fost nevoiţi să achite locuinţa, hrana, serviciile comunale - cheltuieli destul de mari. Dar aşa, ei dispun de o anumită rezervă de bani şi vor aştepta în Moldova. Peste două-trei luni, în vară, epidemia va scădea din intensitate şi ei iarăşi vor pleca peste hotare”, crede expertul.

Desigur, în ţările europene s-au închis multe întreprinderi şi companii, iar vara, în perioada concediilor, Europa încremeneşte. Şi după ce epidemia va ceda, europenii îşi vor angaja în primul rînd cetăţenii proprii. Însă munca necalificată, cum ar fi culesul căpşunelor sau a altor culturi, să zicem, ori lucrările primitive pe şantierele de construcţie, puţin probabil să-i atragă pe europeni. Iar munca necalificată în Europa este plătită mai bine ca cea calificată, ca în Moldova. De aceea migranţii noştri vor fi căutaţi. Totuşi, a declarat într-o emisiune televizată directorul Institutului economiei de piaţă Roman Chircă, cca 20% dintre gastarbeiterii moldoveni riscă să-şi piardă locul de muncă în condiţiile actualei crize.

Deci, ei oricum vor trebui să se angajeze acasă. Şi poate că îşi vor aminti, că altădată erau ingineri, medici, pedagogi şi vor împlini deficitul de cadre de care va duce lipsă ţara noastră.

Xenia Florea

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?