Calitatea produselor va fi luată la control

Calitatea produselor va fi luată la control

Vladislav Bordeianu

Majoritatea consumatorilor s-au ciocnit cu problema produselor de calitate proastă sau cu termenul de valabilitate expirat. Pe piața moldovenească calitatea produselor provoacă multe critici.

Dar autoritățile ne asigură că verifică, sub aspectul calității, produsele autohtone și pe cele de import. Însă calitatea produselor alimentare este una dintre cauzele principale care duc la înrăutățirea sănătății și calității vieții.

Despre ce vorbește Strategia

Guvernul a aprobat Strategia în domeniul siguranței alimentare pentru anii 2018-2022 (aceasta a venit în locul Strategiei analogice pentru anii 2011-2015). Scopul ei este de a ridica nivelul de protecție a intereselor consumatorilor și a obține un nivel înalt de asigurare a securității produselor alimentare. Autoritățile se arată convinse că scopurile atinse vor contribui la exportul produselor alimentare și a animalelor vii din RM în țările Uniunii Europene și ale CSI. În document se menționează că vor fi implicate toate sectoarele – de la producerea furajelor și asigurarea sănătății plantelor și animalelor pînă la perfecționarea standardelor producerii primare și prelucrarea produselor alimentare, precum și păstrarea, transportarea și comercializarea acestora.

Strategia mai prevede implementarea sistemului electronic integrat „e-ANSA”, care va asigura, în format electronic, schimbul operativ și sigur de date între autorități. Astfel va fi creată o platformă unică pentru acțiuni rapide și eficiente în cazuri excepționale.

Documentul menționează că Acordul de asociere RM-UE obligă autoritățile moldovene să elaboreze Strategia în domeniul siguranței produselor alimentare și să aducă legislația națională în conformitate cu acquis-ul comunitar (termenul „acquis comunitar” desemnează totalitatea drepturilor și a obligațiilor comune care decurg din statutul de stat membru al UE).  

Deoarece Moldova este membră a Organizației Mondiale de Comerț, republica are obligația să lichideze barierele tehnice din comerț. Scopul principal al Strategiei, menționează proiectul de lege, este de a obține un nivel înalt de protecție a sănătății omului și de a proteja interesele consumatorilor, garantînd securitatea produselor alimentare, sporirea accesului la produsele autohtone pe piețele externe.

Documentul mai menționează că există probleme nu doar la finanțarea laboratoarelor, dar și la dotarea lor, de aceea parametrii de verificare a produselor sînt extrem de reduși. În plus, mai există dificultăți ce țin de bolile transmise prin produse alimentare și apă, animale și insecte. Spre exemplu, recent au apărut boli provocate de diverse tulpini de salmonelă. Printre problemele existente se numără și faptul că sistemul de înregistrare a preparatelor farmaceutice de uz veterinar este învechit și necesită o abordare modernă.

Trebuie să menționăm că Strategia a fost adoptată împreună cu o anexă care conține planul de acțiuni pentru implementarea ei. La noi, adesea, strategiile erau adoptate fără un asemenea plan.

Nu este un domeniu nou, dar …

Nu putem spune că autoritățile nu se îngrijesc de calitatea alimentelor și a altor mărfuri. Potrivit directorului general al Agenției Naționale pentru Securitatea Alimentelor (ANSA), Gheorghe Gaberi, în Moldova există toate instrumentele pentru a asigura siguranța produselor alimentare.

„Nu este un domeniu nou, siguranța produselor alimentare era ținută sub control și în perioada sovietică, spune Gheorghe Gaberi. Dar e nevoie de metode noi de testare, deoarece sistemul de control este perfecționat mereu, este necesar să implementăm noi sisteme informaționale, care vor reduce timpul și vor garanta întreaga activitate de control și inspectare. Strategia este orientată spre formarea unui sistem informativ unic, implementarea metodelor moderne, instruirea personalului, echiparea lui cu instrumentarul necesar pentru a-și îndeplini funcțiile.

Au fost indicate și resursele necesare modernizării sistemului, inclusiv baza de laborator, măsurile, planurile controlului de stat. Totul va fi finanțat de buget. Dar contăm și pe partenerii externi. În următorii doi ani intenționăm să găsim mijloace pentru construirea la frontieră a două puncte de control pentru verificarea importurilor. În plus, este necesară crearea sistemului de colectare și prelucrare a deșeurilor animaliere, care la fel necesită investiții.

Standarde duble

Gheorghe Gaberi este convins că Moldova trebuie să verifice strict fluxul de mărfuri care vin inclusiv din UE – Cehia, Ungaria, Slovacia – la începutul anului curent au fost înaintate pretenții față de „standardele duble” la producerea produselor alimentare pentru țările Europei de Est și de Vest. Adică mărfurile comercializate sub aceleași branduri și denumiri, cum ar fi cașcavalul, laptele, salamul, cafeaua diferă substanțial din punctul de vedere al calității.

„Mărfurile importate trebuie să corespundă cerințelor de calitate stipulate de legislația noastră. Acordul de liber schimb nu înseamnă că mărfurile din UE au acces liber la piața moldovenească. Iar în privința mărfurilor de proveniență animalieră, conform Acordului, fiecare parte se conduce de propria legislație. Legile RM ne impun să verificăm dacă furnizorii respectă actele noastre normative. Și doar după aceasta întreprinderile străine au dreptul să-și exporte produsele în țara noastră. Certificatele de însoțire a mărfurilor, ce conțin informații privind condițiile și caracterul transportului, precum și caracteristicile de bază ale mărfurilor transportate, întotdeauna sînt coordonate cu noi.

Noi verificăm mărfurile în cadrul controlului de stat, controlăm prezența în produsele alimentare a substanțelor nocive, grăsimilor trans, OMG-urilor, antibioticelor, hormonilor de creștere, aditivilor alimentari, a resturilor de îngrășăminte chimice. În funcție de scopul controlului, poate fi efectuată analiza chimică sau microbiologică. Pentru aceasta avem laboratoare acreditate, care, în mod regulat, sînt supuse controalelor de producere, inspecțiilor, auditurilor.

În bază de contracte, colaborăm cu laboratoarele europene, deoarece uneori există un număr mic de mostre, iar întreținerea unui laborator propriu este mult prea costisitoare. De aceea plătim serviciile prestate de laboratoarele din Austria, Italia, România, Letonia, Lituania”, a menționat directorul ANSA.

Timp de un an – niciun caz de întoarcere a produselor noastre

„Moldova este o țară agrară și mai bine de jumătate dintre produsele noastre merg la export în peste 70 de țări ale lumii, cam de $ 1 mld. anual, continuă Gheorghe Gaberi. Aceste produse trec controlul fitosanitar, certificarea veterinară. În laboratoarele europene și în alte țări calitatea produselor importate este verificată minuțios. Timp de un an nu am avut niciun caz de întoarcere. Este dovada faptului că marfa produsă în Moldova este de calitate. Ceea ce a fost întors din Rusia (prune și mere) ține nu de securitate, ci de prezența unui dăunător de carantină, care nu e periculos pentru om. Însă în FR, spre deosebire de Moldova și UE, larva moliei orientale este considerată o specie de carantină. La întoarcere, noi verificam fiecare lot. Apoi expediam fructele la punctele de prelucrare sau spre comercializare, deoarece nu întotdeauna găseam această larvă. Dacă fructele au fost livrate nu din livadă, dar din frigidere, acolo marfa este păstrată în condițiile unui regim de temperatură pe care larva dată nu-l acceptă și moare.

Conform legislației, importurile sînt supuse controlului la frontieră. Probele selectate pentru analiza de laborator sînt însoțite de certificatul prin care țara-exportator garantează că marfa corespunde întru totul parametrilor de calitate și de securitate. Totuși, în conformitate cu legislația, noi implementăm sistemul controlului de stat și la frontieră selectăm un număr anumit de probe, pe care le testăm în condiții de laborator. Dacă depistăm neconcordanțe, fiecare lot al furnizorului este supus analizelor de laborator. Dacă acesta nu înlătură neajunsurile, importul acestor produse în Moldova este interzis – e o practică generală.

Au fost cazuri cînd analizele de laborator au arătat că compoziția produselor nu corespunde conținutului de pe etichetă. Este vorba despre produsele lactate care conțin grăsimi vegetale. Proporțiile acestora nu corespundeau informației de pe etichetă. Am avut probleme și cu un lot mare de carne (două mașini) din Ungaria. Aceasta a fost trimisă la prelucrare industrială, cu interzicerea comercializării ei în stare proaspătă – este anume cazul de utilizare a mărfii în alte scopuri. Nu am întors marfa furnizorului, pentru că ea putea fi prelucrată industrial, dar și pentru că Moldova nu are dreptul de a exporta produse animaliere pe piața europeană. Pe atunci nu funcționau posturile ANSA la frontieră și deci carnea nu putea fi verificată la fața locului. Din această cauză, discrepanța a fost descoperită numai după ce mașinile au fost descărcate pe teritoriul republicii.

Pentru noi este extrem de important să asigurăm un control strict la frontieră, iar în caz de discrepanță – să întoarcem marfa. Anul acesta asemenea cazuri de întoarcere a produselor nu au fost numeroase (recent am trimis înapoi în Uzbekistan o mașină cu pătrunjel și mărar), deoarece țările exportatoare certifică mărfurile și le supun unui control strict. Dar alterarea mărfii poate fi depistată în timpul transportării, în special în cazul produselor cu termenul de valabilitate redus. Spre exemplu, carnea refrigerată are termenul de valabilitate de doar cinci zile. Aceste mărfuri le controlăm deosebit de minuțios”, a spus expertul.

Fără garanții

Nimeni nu ar putea numi cantitatea de produse de proastă calitate de pe piața moldovenească, întrucît verificările poartă un caracter selectiv. Dar noi, consumatorii, știm bine că calitatea produselor nu devine mai înaltă, începînd cu pîinea, produsele lactate și cele din carne, și terminînd cu legumele, fructele, poamele proaspete, inclusiv cele exotice.

Judecînd după datele Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței, continuăm să fim înșelați masiv. Astfel, în 9 luni ale acestui an, consumatorii au depus cca 2000 de plîngeri, aproape cu 400 mai multe decît anul trecut. Specialiștii din cadrul Agenției au monitorizat activitatea comercială a 69 de agenți economici, care comercializează mărfuri în sumă de 1,98 milioane de lei. În 92,7% dintre cazuri au fost depistate încălcări. Le-au fost aplicate măsuri administrative.

În perioada de gestiune au fost depuse 114 plîngeri privind cumpărarea unor produse alimentare de calitate proastă. Opt mostre ale produselor au fost testate în laborator. Conform rapoartelor, două mostre de alimente erau total nepotrivite pentru hrană. Consumatorii s-au plîns, ca regulă, de peștele necalitativ și produsele din pește, produsele de panificație. Au fost depistate produse contrafăcute – în lapte, unt, cașcaval tare și smîntînă, adesea se depistează grăsimi vegetale, care nu au ce căuta acolo, în salamuri și crenvurști – soia, coloranți și conservanți sau necorespunderi microbiologice. Multe adresări se referă la necorespunderea informației de pe ambalaj sau data producerii ”suspectă”.

Calitatea fructelor exotice

Astăzi unitățile de comerț abundă în aroma principalului atribut al mesei de revelion – mandarinele aduse din Spania, Turcia, Azerbaidjan. Acestea le plac copiilor și adulților. Însă nu toți cunosc că uneori cumpărăm mandarine de o calitate îndoielnică. La cultivarea și păstrarea lor au fost utilizate chimicale nocive, care pot cauza intoxicări sau alergii.

Experții menționează că testele de laborator pot trece cu vederea unele substanțe toxice, dar uneori putem sesiza un miros neplăcut. Desigur, mulți au văzut că citricele încep a mucegăi. Comercianții din piețele capitalei, în asemenea cazuri, taie partea stricată a fructului și comercializează jumătățile salvate.

Unii susțin că mucegaiul demonstrează că produsul este natural. Totuși, aceste fructe trebuie aruncate, deoarece ele pot cauza tulburări ale tractului gastrointestinal, iar în cazul imunității reduse pot declanșa anumite boli. Oricum, asemenea produse nu trebuie consumate.

Calitatea vieții

Astăzi producătorii se află în condiții neechitabile. Un antreprenor fără scrupule se simte mai bine pe piață decît cel onest. Și cîștigă mai mult cei care vînd la un preț avantajos produse de proastă calitate și valoare. Consumatorul practic nu poate ști ce fel de produs cumpără. Te poți orienta după preț - escrocii de cele mai multe ori comercializează marfa la prețuri mai mici, utilizează ingrediente mai ieftine sau înlocuitorii lor, dar nu întotdeauna.

Uneori poți lua produse contrafăcute. La fel, cumpărătorul adesea preferă să cumpere marfa unui producător concret, fără a exclude că s-ar putea schimba calitatea mărfii. Experții menționează că producătorii în mod deliberat înșeală consumatorul și recurg la diverse trucuri pentru a ascunde asemenea ingrediente ca aditivii alimentari, înlocuitorii materiei prime naturale. În consecință, cumpărătorul nu înțelege corect de ce calitate este marfa cumpărată.     

Ritmul vieții este atît de alert, încît noi nu observăm cum devenim ostatecii alimentației necalitative. Este o bombă cu efect întîrziat, care poate cauza îmbolnăviri sau chiar decese. Din cauza alimentației necalitative, scade imunitatea, apar asemenea boli cronice ca diabetul zaharat, alergia, obezitatea, bolile oncologice și cele cardiovasculare.

Conform datelor OMS, din cauza intoxicațiilor alimentare, mor anual 2,2 milioane de oameni, cca 30% dintre decese revin copiilor sub cinci ani, deși ei constituie doar 9% din populația de pe glob. În Europa, anual se îmbolnăvesc peste 23 mil. oameni în urma consumării produselor alimentare periculoase, fapt ce se soldează cu 5 mii de decese. În SUA, din cauza intoxicațiilor alimentare și a bolilor provocate de hrana de calitate proastă, mor 3000 persoane pe an. Experții consideră că bolile provocate de consumul alimentelor alterate iau viața unui număr mult mai mare de oameni, căci nu toate țările urmăresc această statistică.

Ce să mai vorbim despre calitatea produselor cumpărate pentru școli și grădinițele de copii, cînd achizițiile de stat procură cele mai ieftine și necalitative produse. Ca urmare, copiii se aleg cu un buchet de boli încă de la grădiniță.

Este necesar un sistem sănătos, ce ar asigura securitatea oricărui produs, în caz contrar vom avea o populație bolnavă și neputincioasă. Dacă statul trece sub tăcere nocivitatea alimentelor consumate de cetățeni, oamenii înșiși trebuie să-și apere dreptul la produse de calitate. Cu cît mai multe semnale alarmante vom trimite, cu atît mai strict și mai intens va fi controlul de stat al produselor livrate pe piață. Pentru a-i disciplina pe producători, probabil, e nevoie de aplicarea unor amenzi mari – ca în SUA, spre exemplu.

 

 

 

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

trimite știrea ta

Fiți coautorul nostru! Dacă aveți o știre interesantă împărtășiți-ne-o și nouă!


captcha

Sondaj Toate

load