Un pacient manevrează simultan două mîini protetice, cu puterea gîndului

Un pacient manevrează simultan două mîini protetice, cu puterea gîndului

O echipă de bioingineri de la Laboratorul de Fizică Aplicată a Universității „Johns Hopkins” (SUA) a dezvoltat și testat tehnologia de control a protezelor robotice cu puterea gîndului. 

Potrivit mass-mediei străine, citate de NOI.md, unicitatea noii metode este aceea că pacientul a putut să manipuleze simultan două mîini protetice în mod real.

Pentru a participa la experiment, oamenii de știință au invitat o persoană cu ambele brațe amputate. În timpul testelor aceasta a efectuat sarcini complexe, manipulînd obiecte cu ajutorul unor proteze inovatoare. Potrivit dezvoltatorilor, utilizarea noului sistem va fi aproape la fel de simplă și naturală ca și propriile membre.

O caracteristică interesantă a tehnologiei este capacitatea de învățare a sistemului. La fel cum se adaptează membrele noastre naturale la modul nostru de viață, protezele robotice fac același lucru, numai că mult mai repede. Astfel, bioinginerii speră să schimbe viața oamenilor care, dintr-un motiv sau altul, au trebuit să se despartă dintr-odată de ambele mîini.

Primul om care a experimentat noul sistem a fost Leslie Baugh. El și-a pierdut ambele mîini acum 40 de ani, cînd a fost electrocutat. Toți acești ani, Baugh purta proteze convenționale care nu i-au permis să îndeplinească nici chiar sarcini simple precum prepararea cafelei sau jocul la aparate electronice.

Inițial, pacientul a fost rugat să se supună terapiei obligatorii, care se numește reinervare musculară țintită (targeted muscle reinnervation – TMR). Terapia cu TMR este concepută pentru a regrupa fibrele nervoase care cîndva controlau mișcarea membrului pierdut. După terminarea cursului terapiei, oamenii de știință au activat un software special de recunoaștere a modelului pentru a izola mușchii contractanți individuali și pentru a înțelege modul în care acestea sînt legate. De asemenea, oamenii de știință au determinat frecvența și amplitudinea impulsurilor nervoase. Aceste informații au fost transformate apoi în semnale speciale pentru a efectua mișcări protetice specifice.

Apoi, Leslie Baugh a fost operat. Lui i s-au făcut mici găuri în partea superioară a trunchiului. Aceste găuri trebuie să servească la două scopuri: sprijinirea membrelor artificiale și asigurarea conectării fibrelor nervoase naturale cu proteza. Încă înainte ca lui Baugh să i se fi dăruit protezele robotice inovatoare, oamenii de știință au început să-i instruiască pe pacient. În acest scop, a fost folosit mediul virtual de integrare – tehnologia realității augmentate, care permite imaginarea mai exactă a modului de funcționare a noii proteze. 

Etapa finală a experimentului a constat în implantarea protezei în corp și testarea tehnologiei în sine. În acest stadiu, Baugh a putut să dețină de sine stătător o cană de cafea și să o rearanjeze între rafturi de diferite înălțimi, precum și să îndeplinească sarcini complexe care necesită opt mișcări separate.

„Ne-am așteptat ca performanța noului sistem de proteze să fie mai mare decît cea a tehnologiilor obișnuite. Cu toate acestea, ne-a uimit viteza cu care mîinile robotizate s-au adaptat la mișcările lui Baugh și cît de grele sarcini s-a învățat pacientul nostru să efectueze într-o perioadă scurtă de timp”, a mărturisit autorul studiului, protezistul Courtney Moran.

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Sondaj Toate

load