De ce nu avem omăt? Explicația specialiștilor

Specialiștii în protecția mediului trag un semnal de alarmă și fac apel către autorități să ia măsuri cît mai urgente pentru adaptarea tuturor sectoarelor de dezvoltare din țară la noile condiții climatice.

Agricultorii spun că lipsa omătului și temperaturile ridicate vor lovi direct în cantitatea și calitatea recoltei din acest an, scrie agora.md.

Meteorologii au spus că pînă la sfîrșitul lunii februarie nu se prevăd precipitații abudente, iar temperaturile vor fi mai mari decît norma din această perioadă.

Producătorul agricol din raionul Criuleni, Dumitru Orescu, deține mai multe terenuri de livezi, culturi agricole și viță de vie. El spune că este tot mai greu să ții piept precipitațiilor reduse din ultimii ani și se așteaptă schimbări importante în domeniul agricol.

„Pomii sînt afectați de lipsa umidității. Nu contează că este zăpadă sau este ploaie. Ei au pierdut din imunitate. Pentru că nu a fost frig, se dezvoltă bolile. O să avem probleme cu virușii, ciupercile, cu bacteriile. O să afecteze roada și calitatea. Specialiștii în domeniul geneticii trebuie să ofere producătorilor niște soiuri rezistente la căldură. Nu putem iriga toate livezile. Nu avem atîta apă. La noi s-au uscat iazurile”, a spus Dumitru Orescu.

„În această perioadă a anului, grîul trebuia să fie acoperit cu zăpadă, un strat de protecție care asigură cantitatea suficientă de umiditate și reprezintă un proces vital pentru o roadă bogată.”

Specialiștii în protecția mediului bat alarma și spun că schimbările climatice observate în țara noastră au loc din cauza încălzirii globale care afectează întreaga planetă.

„În următorii ani, dacă cei care creează schimbările climatice pe planetă - și aici mă refer la China, Federația Rusă și SUA - dacă nu vor întreprinde nimic, pentru că ei contribuie cel mai mult la schimbările climatice, atunci fenomenul se va agrava. Se așteaptă o creștere de temperatură de 2 grade Celsius pînă în 2050”, a menționat președinta Centrului de Mediu, Ina Coșeru.

Pe teritoriul R. Moldova, cantitatea de precipitații ar putea crește, dacă se va dubla suprafața de păduri, care constituie în prezent 11%. Terenurile degradate, care ar putea fi împădurite, reprezintă o treime din suprafața țării. Potrivit specialiștilor, autoritățile trebuie să revadă politica de alimentare și să contribuie la micșorarea terenurilor agricole în favoarea celor împădurite. La fel, toate sectoarele de dezvoltare trebuie să fie adaptate la noile condiții climatice.