Alegerile din SUA: impactul lor asupra regiunii noastre și a Moldovei

Veaceslav Matveev

Ce impact vor avea alegerile din SUA asupra lumii în general și asupra regiunii noastre în particular?


În primul rînd, vrem să înțelegem: este un proces ce face parte din istoria contemporană, o etapă din realitatea geopolitică sau partea principală și cea finală?

Studierea pe parcursul multor ani a istoriei religiei nu-mi permite să examinez evenimentele contextului escatologic, adică al finalului istoric (escatologic – ce se referă la escatologie – știința religioasă despre soarta lumii și a omului – n.red.) în afara prorocirilor ce cuprind mărturii mistice ale diferitor confesiuni mondiale.

Cine va schimba lumea


Spiritul timpului, atît de ideal formulat de filozofia clasică germană, se schimbă sub ochii noștri, intrînd în faza finală a manifestării sale vitale. Goethe examina spiritul timpului ca pe o latură spirituală a epocii: „Dacă o anumită parte se manifestă mai puternic, cucerind masele și jubilînd asupra lor, astfel că cealaltă parte este plasată pe planul doi și umbrită, atunci o asemenea situație se numește spiritul epocii, ce determină esența acestui interval de timp”.

Desigur, fiecare epocă are o anumită alchimie mistică, determinată de energetică și sens. În acest sens, perioada în care ne aflăm noi nu este o excepție. Cum să definim esența ei într-un cuvînt? Omul e obosit de istorie, politică, tumbe politice și grimase democratice. Omul, ca cetățean, ca unitate socială, încearcă să schimbe prin votul său modul de viață chiar esența lumii. El vede în lume și frumosul, și marea vulgaritate, însă dacă frumosul și spiritualitatea înaltă ne este hărăzită de Dumnezeu sau natură, atunci societatea și aparatul ei de suprimare și reglementare (statul) este instabilă și lipsită de confort pentru noi.

Noi am creat un sistem de dirijare și suprimare, pentru ca el să reglementeze existența noastră socială, iar în final am obținut un monstru strașnic. Genialul F. Nietsche spunea în sec. XIX: „Statul este cel mai strașnic monstru”. El veșnic ne trădează speranțele, nu justifică contribuția noastră la dezvoltarea lui. Aruncîndu-ne și împingîndu-ne la fiecare pas, el profită de insolența civică, de veacul scurt al omului, care, născîndu-se, supraviețuind și născînd copii, nu reușește să înțeleagă esența lumii, iar cînd înțelege, deja îi vine timpul să părăsească această lume. Așa ne prostește sistemul politic, așa statul face din noi niște robi ai sistemului, robi ai lămpii, cum ar fi spus misticii din Asia.

Și totuși, în natura societății noastre, în esența timpului și a istoriei există o strictă claritate. Apare contradicția dintre logica esenței istoriei, logica spiritului epocii și realitatea socială. Contradicțiile se nivelează de personalitățile puternice, anume ele schimbă culoarea politică și etică a lumii.

Anume rolul unei personalități puternice, examinate cîndva de istoricul englez T. Carlyle, există un moment determinant al criteriilor și perceperii esenței lumii. În cartea sa „Eroii, cinstirea eroilor și eroicul în istorie” (1811) el scria: „…Istoria mondială, istoria celor înfăptuite de om în lumea aceasta, este, în opinia mea, în esență, istoria marilor persoane, care au muncit aici, pe Pămînt… Toate cele înfăptuite în această lume reprezintă, în esență, rezultatul material exterior, realizarea practică a gîndurilor marilor oameni trimiși pe această lume. Istoria acestora din urmă constituie cu adevărat sufletul întregii istorii mondiale”.

Toate pe lumea aceasta trebuie să-și aibă rădăcinile sale. În opinia noastră, aceste rădăcini constau în personalitățile majore și ierofania lor de viață (manifestarea sfințeniei), în oamenii carismatici și energici, care ca o cometă, venind în lumea noastră, îi schimbă esența.

Sîntem martori ai faptului cum lumea pășește în timpurile marilor hotare istorice și a schimbărilor majore. Toate acestea se manifestă în venirea în politică a oamenilor de generație nouă, a oamenilor revoluției conservatoare, radicale și populiste, oamenilor care, cu siguranță, vor schimba lumea.

Scenariul mondial după Huntington


După conducătorii gri din ultimii ani, la putere în SUA vine un politician și un om de afaceri neordinar. Mister Trump, desigur, este o personalitate puternică. Unul dintre cei care s-a creat singur. El va schimba, cu siguranță, imaginea Americii moderne. Dar ce impact va avea el asupra altor regiuni ale lumii? La fel de cardinal ca Vladimir Putin sau la fel de nebunește ca Sarkozy, care lua bani de la liderul revoluției din Libia Muammar Gaddafi, iar ulterior și-a trădat partenerul? Precum scria Stanislav Lem în romanul „Solaris”: „Aici e ceva în neregulă cu conștiința”. Și nu doar aici, dar și peste tot în politica lumii.

Nu vom putea analiza toate posibilele căi de dezvoltare a situației pe durata mandatului noului președinte al SUA și nu vom ghici în cafea. Dar putem, bazîndu-ne pe planurile fundamentale ale elitei mondiale, să înțelegem evoluția procesului.

Sociologul și politologul american Samuel Phillips Huntington, în lucrarea sa „Confruntarea civilizațiilor și transformarea ordinii mondiale (1994), scria: „Civilizațiile prezintă triburile umane în forma limită a dezvoltării, iar confruntarea civilizațiilor este esența conflictului tribal la nivel mondial. În actuala ordine a lumii, statele și grupurile de oameni ce aparțin diferitor civilizații, pentru a atinge scopurile comune sau pentru apărarea intereselor sale împotriva reprezentanților unei a treia civilizații, pot inița relații și coaliții tactice limitate, ad hoc. Totuși, relațiile dintre grupurile din diferite civilizații nu vor deveni niciodată apropiate, de regulă ele rămîn reci și deseori inamicale”. Așa vede Huntington esența civilizațiilor.

Și iată a început o nouă etapă – etapa renașterii confruntării dintre civilizații. E clar că activitatea lui este o parte din planul mondial, făcut public intenționat și condiționat. Ultimii ani au arătat rolul civilizațiilor în lumea actuală și rolul religiilor în crearea lor. Acest fapt este incontestabil. Astăzi, lumea pășește în epoca marilor spații ale civilizațiilor și confruntărilor lor, în epoca marilor rupturi geopolitice, unde religia și morala religioasă sînt pe primul plan. Venirea lui Trump în SUA face parte și din acest plan, la fel ca și schimbarea puterii în Rusia la hotarul secolelor.

Lumea este dominată de lupta pentru existență


Cu ce scop a fost realizată concepția confruntării civilizațiilor? Răspunsul e simplu. Lumea, din punctul de vedere al elitei mondiale, este pătrunsă de darwinism social. Aceasta este dominată de lupta pentru existență. În dezvoltarea sa lumea poate fi stimulată atît pozitiv – prin artă, știință, etică și estetică, cît și negativ – prin lupta oamenilor pentru existență, lupta comunităților umane. Civilizația reprezintă spații culturale mari. Ele există ca un fapt, pur și simplu anterior nu era actualizată și nu se punea accentul pe rolul lor crucial în examinarea istoriei omenirii. În prezent însă accentul se pune. La ce bun?

Pentru unele elite mondiale este important să distrugă cea mai puternică bază a civilizației – cultura europeană. Așa se formează civilizația vest-europeană, tot ea – civilizația atlantică și ortodoxă în frunte cu Rusia. Potrivit planului lor, acestea trebuie confruntate sau măcar să nu fie lăsate să se unească. Rusia este confruntată cu Europa, iar Europa și SUA cu Rusia. Mai departe se implementează un plan serios. El este construit pe liniile de frontieră. Moldova noastră este una dintre aceste linii, unde ruptura trece prin teritoriul statului, prin inimile noastre și prin istoria noastră. Iată de ce ruptura este alimentată abil de marile puteri, întind țara ca o plapumă ruptă. Nu contează că ea poate pieri. Este important să fie alimentată confruntarea. Această confruntare nu este un patriotism. Este o eroare profundă. Dacă prin curtea voastră trece frontiera, e stupid să lupți cu vecinul. Trebuie căutate forme de cooperare, iar împreună putem amenaja acest teritoriu.

Cine are nevoie de aceste rupturi? De ce după sfîrșitul istoriei, anunțat de Francis Fukuyama, trebuia scoasă lupta civilizațiilor? Aici sînt două provocări istorice. Prima este rolul și calea civilizației europene. Cel mai important lucru este civilizația europeană și rolul ei în istorie. De aceea, confruntările dintre civilizații sînt necesare pentru a contrapune Rusia și Occidentul. Dezbină și stăpînește. Cînd oamenii sînt răzleți, ei pot fi conduși ușor.

A doua – guvernarea mondială vrea să dizolve identitatea europeană, creînd din Europa un nou cuptor de turnare și, totodată, eliminînd avîntul civilizației islamice. Ei au decis să pună față în față islamul și lumea europeană creștină. Să confrunte și să disloce mase mari de populație. Cum? Prin implozia lumii islamice. Să distrugă regimurile socialiste și să aducă în loc regimuri radicale și fundamentaliste. Apoi să înceapă marșul spre nord.

Cum va evolua situația


Așadar, cum va evolua situația în regiunea noastră și în regiunea Europei de Est și cea Mediterană? Aceste părți, în opinia noastră, sînt legate într-un tot întreg. Există două variante. Prima – confruntarea între Est și Vest. Aceasta a fost realizată în Ucraina, în Moldova, la frontiera Poloniei și Belarusului, la granița Serbiei și Croației. Astăzi, odată cu victoria lui Trump, aceste variante trec pe planul doi.

Trump reprezintă forțele care nu intenționează să distrugă Nordul unit și bogat. El nu intenționează să meargă la confruntare cu Rusia, de dragul elitelor mondiale. Înseamnă că miza pe liniile de confruntare Rusia-Ucraina, Moldova-Transnistria, sau Polonia-Belarus nu s-a justificat. De ce? Este altă întrebare. Occidentul a înțeles că existența fără Rusia este problematică. Rusia este și va fi grănicerul Europei, ea reține presiunea din Asia și China. Dar deja s-a plătit pentru invazia în Europa a hoardelor fundamentaliștilor islamiști radicali, deci Europa nu va rezista unei noi confruntări cu China. Înseamnă că este nevoie de Rusia. Acesta este un moment.

Al doilea înseamnă următoarele: SUA face parte din Nordul bogat și unit. Asupra lor sînt ațintite forțele Americii Latine. Este a doua invazie și un alt teatru de război dintre nordul bogat și sudul sărac. În ajunul invaziei „latinilor” în SUA trebuie de întreprins ceva. Confruntarea Rusiei cu Europa nu este actuală. Elita americană a templierilor mizează pe crearea unei fortărețe în SUA, care să riposteze unei invazii din Sud. Este o nouă sarcină pentru elita americană și ea este mai importantă decît confruntarea în Eurasia. Totodată, americanii au înțeles că sînt implicați conștient în confruntarea în Eurasia, pentru a-i distrage de la problemele din sudul lor.

Decesul lui Fidel Castro a confirmat că noi degrabă vom afla la ce bun a fost regimul politic cubanez. Oamenii mari se nasc și mor la timp. Și se pare că a venit timpul cînd SUA așteaptă un răspuns de la Sud – de la Cuba. Sau în schimbul loialității elitei americane a fost cedat acest mare portavion, insulă, de care timp de 50 de ani lungi a depins soarta lumii?

Răspunsul constă în faptul că există un al doilea plan, care deja a fost elaborat în detalii. Acest plan este confruntarea nordului bogat cu sudul islamic sărac. Confruntare nu doar a Europei, dar și a Rusiei cu Sudul sărac. Confruntarea lumii creștine în general cu lumea islamică. Anume pe încetinirea acestui plan a mizat Trump și echipa lui. Mai exact, el a fost nevoit să reorienteze forțele americane de dreapta spre această provocare, or, așa cum Europa are Balcanii săi, iar Rusia are Asia Mijlocie, Caucazul, și toate acestea au o problemă comună – Orientul Apropiat, așa și SUA au o problemă în persoana Americii Latine și a imigranților din aceste regiuni.

Se pare că această confruntare va fi alimentată de elitele mondiale cu o nouă putere. Viitorul bazinului Caraibilor, cel mai probabil, va fi unul fierbinte, iar rîul Rio-Grande va deveni o problemă serioasă pentru elitele americane. De ce au loc toate acestea? Răspunsul e simplu – SUA nu doresc să cedeze pozițiile de lider în China și nu doresc să ofere chinezilor pe aliații lor din Asia, ca Japonia, Taiwan etc.

Despre ce vorbeau prorocirile


Elitele mondiale ce trăiesc după poruncile familiei Rotschild nu vor ierta Statelor Unite această independență în gîndire. Iată de ce Trump își va începe activitatea prezidențială cu un audit total al Sistemului Federal de Rezerve, în care bancherii din cercul Rotschild controlează tot și toate, impunîndu-și SUA politica lor financiară.

Prin urmare, trebuie să ne așteptăm la confruntare pe linia Nordul Bogat și Sudul islamic sărac. Această confruntare va impulsiona politica Rusiei în regiunea Mării Negre și a celei Mediterane. Politica Rusiei se va impulsiona și în Balcani. Pentru a ajunge în Balcani, este nevoie de Moldova, Bulgaria și, desigur, Ucraina. Aici trebuie să ne așteptăm la impulsionarea forțelor proruse. Se pare că Rusia va putea ieși la frontierele Turciei atît dinspre Balcani, cît și dinspre Armenia. Iar în cazul schimbării politicii Turciei, trebuie să ne așteptăm la o acutizare a situației în regiunea Mării Negre. Scopul final aici este proiectul istoric final și ieșirea Rusiei la frontiera Statului Israel, căruia îi convine această evoluție, or, pe timpul izolaționismului american al lui Trump, Ierusalimul va avea nevoie de un aliat puternic și credincios.

Ulterior va avea loc apropierea pozițiilor Rusiei și Israelului și includerea Israelului în spațiul de apărare al Rusiei. Adică există o parte din prorocirea lui Vilna Gaon privind timpurile mesianice și rolul Rusiei. Oraculul evreu Elijah ben Solomon Zalman a avertizat poporul evreu înainte de decesul său în anul 1797 să se pregătească de sfîrșitul lumii, cînd Rusia va cuceri Crimeea, scrie publicația „Daily Star”. Înaintea morții sale Vilna Gaon a spus următoarele: „Cînd veți auzi că rușii au cucerit Crimeea, să știți că a venit timpul lui Mesia – se aud pașii lui. Iar cînd veți auzi că rușii au ajuns la Constantinopol, să vă îmbrăcați hainele de Sabat și să nu le scoateți, pentru că Mesia ar putea veni în orice clipă”.

Victoria forțelor proruse în Bulgaria și Moldova în alegerile prezidențiale întăresc această poziție. Este interesant că și demisia guvernatorului regiunii Odesa Saakașvili a picat la țanc. Pozițiile Rusiei se vor întări și în urma preconizatei victorii a forțelor de dreapta din Franța, unde Francois de Fillon cîștigă convingător alegerile primare din Franța. Oponentul lui este Marine le Pen, iar ambii sînt politicieni proruși. În general, situația vorbește despre faptul că bazinul de est al Mării Mediterane și ale Mării Negre va juca rolul-cheie în jocul geopolitic ce va urma. Acest joc va avea un caracter eshatologic, iar Rusia va juca rolul-cheie de rînd cu Israelul.

Trebuie să ne așteptăm și la o concentrație a confruntărilor, atît în Balcani, cît și în întregul bazin al Mării Negre, posibil, și în Caucaz. Unii consideră că linia de confruntare trece de-a lungul muntelui Templului din Ierusalim. O altă delimitare acvatică trece pe Nistru și prin corpul Republicii Moldova. Iată de ce se consideră că Moldova este o oglindire sacră a Israelului: cea ce se întîmplă aici, se întîmplă și acolo, și invers. Astfel, astăzi, anume în Moldova se decide dacă Rusia va ieși spre frontierele Balcanilor, iar cum se va întîmpla acest lucru, vom scrie în publicațiile ulterioare.

Concluzii


Prima: planul menționat în lucrările lui Huntington este planul confruntării religioase finale a civilizațiilor, confruntării dintre un popor ales și hoardele Gogilor și Magogilor (în tradiția iudaică numele popoarelor barbare care vor cuceri Palestina sau oicumena creștină în ultimele timpuri – n.red.). Pentru anunțarea lui a și fost scrisă cartea filozofului american.

Doi: astăzi se realizează partea finală a planului. Toate forțele sînt implicate. Confruntarea în Siria, a cărei familie de la conducere păstrează scuturile lui David, acțiunile mesianice ale elitei israeliene. Sînt implicați toți – de la elita americană, resetarea cardinală a elitelor în Europa, de la islamiști pînă la ruși și statul turc.

Trei: în publicația anterioară noi am menționat că alegerile americane constituie alegerea viitorului lumii. Astăzi vom finaliza acest gînd – este alegerea viitorului lumii, care a fost predestinată și așteaptă acordul final, or actualii alegători ai sorții nu au de ales, există o predestinație istorică. Și noi atît în Israel, cît și în Moldova, intrăm în faza finală a providenței Divine.

Comentarii Adăugați un comentariu6 comentari

Dmitri 13 dec. 2016,, 17:10

Republica Moldova trebuie sa dea independenta Transnistriei si Gagauziei (UTA) - asa cum Dodon a promis in alegeri - ca fiind popoare si teritorii (Transinistria) ce nu au nici o legatura cu Republica Moldova. Maldafanii trebuie sa inteleaga ca invadarea acestor teritorii si popoare este ilegala si imorala. Noi nu am votat Dodon pentru o schimbare in Republica Moldova ci pentru libertate a Transnistriei si UTA de Republica Moldova.

Вася 13 dec. 2016,, 17:46
Deleted
сергей 14 dec. 2016,, 14:50

Да, значит остались ещё в Молдове люди кроме Шолару, Воронина и Андриевских. Респокт. А мы плачим , что кроме "чмофти" и президентом избрать некого. Порадовал.

иван 16 dec. 2016,, 02:01
Deleted
lui dmitrii 16 dec. 2016,, 18:52
Deleted
petro 27 dec. 2016,, 17:29

Вопрос заключается в следующем: "Как спасти душу в теперешней антихристовой цивилизации?" Спасите ваши души. //

captcha

PRIVESC EU

Întrebarea zilei Toate

load