„Aerodromul de rezervă” al lui Traian Băsescu

„Aerodromul de rezervă” al lui Traian Băsescu
“Запасной аэродром” Траяна Бэсеску
Foto: atv.md
Xenia Florea

Campania electorală din România a ajuns pe ultima sută de metri – duminică, 11 decembrie, acolo vor avea loc alegeri parlamentare în senat şi camera deputaţilor.


Potrivit celui mai recent sondaj de opinie, pe primul loc în ajunul alegerilor se situează formaţiunea fostului premier Victor Ponta (43%) – Partidul Social Democrat (PSD). Pe locul doi, la o mare diferenţă (27%) se află Partidul Naţional Liberal al preşedintelui Klaus Iohannis. Acestea sînt urmate de Uniunea Salvării României (USR) - 8% şi Alianţa liberalilor şi democraţilor (ALDE) – 6%.

Partidul ex-preşedintelui Traian Băsescu „Mişcarea Populară” (PMP) cu 5% se află la limita pragului de trecere în organul legislativ (acesta în România constituie 5%). Însuşi Băsescu candidează la un post de senator din partea PMP.

Politologul Victor Josu consideră că fostul președinte român la alegerile din 11 decembrie poate conta cel mult pe funcția „unui senator de rînd în cadrul unei circumscripții electorale din București nu face concurență unei forțe politice serioase”.

„Cu toate că are în spate două mandate prezidențiale, iar anterior funcția de primar general al Bucureștiului, fapt ce ar trebui să creeze impresia unui actor politic de forță, în prezent Traian Băsescu în esența lui este un outsider politic. În România, pe țară, ratingul lui este la nivelul plintei, Bucureștiul și elita românească de asemenea nu-l suportă”, a declarat Victor Josu pentru NOI.md.

Cei mai mulți dintre experții politici din Moldova sînt convinși: dacă la alegerile din 11 decembrie Traian Băsescu nu va reuși să revină în „marea politică românească, el va încerca să se includă în „marea politică moldovenească și să devină sau președinte, sau membru de onoare al vreunui partid proromânesc de la Chișinău. În acest caz, cea mai apropiată țintă „basarabeană” a lui Băsescu va deveni accederea în Parlamentul Republicii Moldova.

Mușuroitul „parcelei” moldovenești


La mijlocul lunii noiembrie au apărut zvonuri că Traian Băsescu ar putea conduce Partidul Liberal din Moldova, după „lovitura” organizată de aripa radicală a PL, condusă de vicepreședintele partidului Anatol Șalaru, și să consolideze mișcarea unionistă din RM.

Aceste zvonuri au fost amplificate de acutizarea bruscă a relațiilor dintre actualul președinte al Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, și adjunctul lui. Șalaru l-a acuzat pe Ghimpu de faptul că nu a putut mobiliza electoratul unionist și a pierdut alegerile prezidențiale (doar 1,8% din voturile alegătorilor) și a dat de înțeles că e timpul ca Ghimpu să părăsească postul de președinte al PL și să plece la odihnă. La rîndul său, Mihai Ghimpu și-a exprimat nemulțumirea că Anatol Șalaru nu a participat la campania lui electorală și, precum scria presa, chiar s-a adresat președintelui Timofti cu rugămintea de a-l demite pe Șalaru din funcția de ministru al apărării.

Judecînd după toate acestea, în rîndurile liberalilor se coace o nouă sciziune: Anatol Șalaru are de gînd să-și reîntoarcă controlul asupra PL și să devină noul lider al mișcării unioniste. Astăzi sînt puțini dintre cei care mai țin minte că fondatorul actualului Partid Liberal, care anterior se numea Partidul Reformei, a fost anume Anatol Șalaru. În septembrie 1993, el a creat Partidul Reformelor împreună cu omul de afaceri Anatol Stati și a devenit președintele ei. Însă în 1994, a plecat în business, transmițînd conducerea lui Mihai Ghimpu, care a devenit oficial liderul PR în 1997. Partidul Reformei și-a schimbat denumirea în Partidul Liberal în 2005.

Pe rețelele de socializare, reprezentanții electoratului de dreapta acum discută activ tema „Anatol Șalaru – noul lider politic. E bine sau rău?” Iar unii comentatori politici spun că în cazul unei „lovituri” în PL, Șalaru ar putea sau să conducă singur țara, iar pe Traian Băsescu să-l propună în funcția de președinte de onoare, în calitate de „star invitat”, sau să-l facă pe Băsescu lider al Partidului Liberal ca o „icoană și flamură a unionismului”.

Analistul politic Igor Boțan privește sceptic posibilitatea unor asemenea rocade: „Consider că este ireal ca Traian Băsescu să-și creeze sau să conducă vreun partid în Moldova. În primul rînd, el cunoaște perfect situația politică din RM și specificul nostru. La ce îi trebuie toate acestea? Băsescu nu e la vîrsta ceea ca să înceapă de la zero. În al doilea rînd, Traian Băsescu deja este președinte al unui partid politic din România, iar legislația Republicii Moldova, pe de o parte, interzice să fii concomitent membru a cîtorva partide politice, iar pe de alta, interzice crearea în țară a filialelor formațiunilor politice de peste hotare”.

Cu siguranță, nișa unionistă din Moldova acum este absolut liberă și înregistrează un deficit acut de lideri, pentru că „seniorii” unionismului – Ghimpu, Guțu, Pavlicenco – s-au epuizat și mai mult nu aprind „inimile arzînde”, iar tineretul încă nu s-a maturizat suficient încît să vină la conducerea mișcării unioniste. „Electoratul unionist se află în căutarea unui nou lider, dar acesta nu va fi Băsescu”, este convins expertul.

Cît privește actuala activitate politică a fostului președinte al României pe teritoriul Republicii Moldova, atunci aceasta, în opinia lui Igor Boțan, este legată exclusiv de preconizatele alegeri parlamentare din statul vecin.

„După declarațiile lui Klaus Iohannis despre faptul că unirea cu Moldova deocamdată nu e reală, precum și a victoriei lui Igor Dodon în alegerile prezidențiale din Moldova, toți înțeleg perfect că „unirea” este imposibilă în timpul apropiat. Pur și simplu, Băsescu, desfășurînd aici campania electorală, joacă pe sentimentele unei anumite părți a electoratului moldovenesc, cunoscînd faptul că în Moldova, zeci sau chiar și sute de mii de cetățeni, datorită eforturilor lui, au obținut cetățenia română și, prin urmare, trebuie să-i fie recunoscători. În semn de recunoștință, ei trebuie să susțină partidul lui la alegerile din 11 decembrie. În schimb, Băsescu promite să apropie „unirea” și chiar să creeze un minister al unirii”, a declarat Igor Boțan pentru NOI.md.

Partidul ne conduce


Iar analiștii politici Corneliu Ciurea, Valeriu Ostalep și Victor Josu susțin că Traian Băsescu examinează Republica Moldova în calitate de „aerodrom de rezervă” și nu exclud o implicare activă a ex-președintelui României în politica moldovenească.  

„Băsescu înțelege că cariera lui politică în România practic s-a încheiat, însă ambițiile lui nu-i permit să ducă o viață liniștită de pensionar, spune directorul Institutul de Studii Diplomatice, Politice și de Securitate, Valeriu Ostalep. De aceea, cred că el are planuri să participe și în procesele politice moldovenești. Cu atît mai mult cu cît eșichierul politic de dreapta din Moldova la momentul actual prezintă un „teren ars” – aici nu există lideri. Andrei Năstase, ca politician, deja s-a epuizat, la fel ca și Platforma DA, Maia Sandu activează în regimul „on/off”. Dacă curatorii ei occidentali vor dori, ea se va „include” și își va continua activitatea politică, dacă nu – ea se va „deconecta”. Liderii liberalilor deja nu mai pot fi reabilitați. Ghimpu și Chirtoacă înțeleg perfect că ei nu mai au speranțe și că schemele de corupție deconspirate în ultimul timpul constituie cîntecul lor de lebădă. Iar Occidentul are nevoie de anumite forțe active pe eșichierul de dreapta. De aceea, eu cred că timp de 5-6 luni aici vor apărea fețe noi, nu exclud, că acestea for fi create artificial”.

În opinia lui Valeriu Ostalep, prim-vicepreședintele Partidului Liberal, Anatol Șalaru, nu dorește să accepte un asemenea viitor politic, de aceea, el va încerca să schimbe figurile, să-l demită pe Ghimpu din postul de președinte al Partidului Liberal, să-l acuze de toate eșecurile și păcatele și să plaseze la conducerea PL o altă figură (același Băsescu), pentru ca în final să ocupe poziții de extremă dreapta – unirea Moldovei cu România, aderarea la NATO.

„Faptul că Traian Băsescu deja conduce un partid politic în România, iar o cumulare a activității politice este interzisă de actuala legislație, nu va constitui pentru el un impediment. În țara noastră, dacă cineva va avea interesul și nevoia, atunci niciun fel de prevederi și prescripții legale nu vor putea fi o piedică. Fapt demonstrat în repetate rînduri de autoritățile noastre. Totodată, consolidarea eșichierului unionist, în cazul includerii lui Băsescu în viața politică a Republicii Moldova, nu va avea loc. Guțu și Pavlicenco nu vor avînta spre Băsescu: acești oameni se ocupă cu politica nu de dragul ideii, ci de dragul banilor, iar Băsescu îi va împiedica”, consideră Valeriu Ostalep.

Corneliu Ciurea la fel consideră că Traian Băsescu va încerca să condică un partid politic din Moldova, dar acesta nu va fi PL, ci o altă formațiune politică sau în general un nou proiect politic.

„Dacă situația din România va fi favorabilă pentru Băsescu, atunci el nu va avea suficient timp pentru activitatea politică din Moldova și acesta va fi un proiect simbolic. Dacă însă Băsescu va suferi un fiasco în România, atunci el se va axa pe alegerile parlamentare și va încerca să devină deputat”, susține Corneliu Ciurea.

Potrivit lui Victor Josu, în perspectivă, Traian Băsescu ar putea conduce unul dintre partidele proromânești la Chișinău. Însă în fața acestui proiect politic imediat va fi pusă sarcina susținerii Bucureștiului, inclusiv celei financiare. Desigur, pentru o anumită parte a electoratului de dreapta din Moldova, ex-președintele României este ca o icoană, dar pentru activitatea partidului este nevoie de bani.

„Însă va obține oare Băsescu – deja în calitate de lider de partid din Moldova – sprijin din partea autorităților române? De la actuala conducere a României, cu siguranță, nu. Iar fără o asemenea susținere – fii tu de trei ori Băsescu, nu vei putea avea un viitor politic serios nici chiar în segmentul unionist al electoratului din Republica Moldova. El ar putea crea niște valuri, pe termen scurt, dar acestea se vor liniști foarte repede”, consideră Victor Josu.


„Autograful” lui Dodon


Totuși, chiar dacă Traian Băsescu va găsi finanțare, toate planurile lui „basarabene” (dacă acestea, desigur, există) ar putea fi distruse printr-o semnătură.

Imediat după primul tur al alegerilor prezidențiale din 30 octombrie, liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a declarat că una dintre primele lui decizii după ce se va instala în fotoliul de președinte va deveni anularea cetățeniei lui Traian Băsescu. În replică, Băsescu l-a amenințat pe Dodon cu judecata, însă viitorul președinte al RM are toate temeiurile juridice pentru a adopta o asemenea decizie.

Conform Legii cu privire la cetățenia Republicii Moldova”, cererile pretendenților la cetățenie, precum și întreg setul de documente (CV-ul, certificatul de la locul de trai privind componența familiei, bonul de achitare a taxei de stat etc.) trebuie examinate minuțios de MAI, SIS, Ministerul Tehnologiei Informației, Comisia pentru cetățenie și acordare a azilului politic de pe lîngă președinte – în privința credibilității solicitantului și corespunderii lui cerințelor înaintate față potențialii deținători ai cetățeniei.

Potrivit informațiilor noastre, MAI și alte structuri abilitate au transmis administrației președintelui avize negative la solicitarea lui Traian Băsescu, însă președintele Nicolae Timofti a ignorat aceste încheieri și a făcut uz de art. 24(2) al Legii privind cetățenia „Cazuri de pluralitate de cetățenii”. „În interesele Republicii Moldova și în cazuri exclusive, cetățenii altor state pot dobîndi și cetățenia Republicii Moldova prin decretul președintelui Republicii Moldova”, spune acesta.

Însă, deși art. 24(2) îl abilitează pe șeful statului cu dreptul de a decide cît de oportună este oferirea cetățeniei unui sau altui cetățean străin și cît de valoroasă este această achiziție pentru țară, el stabilește clar (oricît de multe simpatii ar avea președintele față de solicitanți) că aceste persoane nu trebuie să cadă sub incidența prevederilor art. 20 al Legii privind cetățenia „Temeiurile refuzului de a acorda cetățenia”.

Iar conform art. 20 (c), cetățenia Republicii Moldova nu se oferă persoanelor condamnate la privaţiune de libertate pentru infracţiuni premeditate şi are antecedente penale sau la MOMENTUL EXAMINĂRII CERERII SE AFLĂ SUB URMĂRIRE PENALĂ.

Traian Băsescu figurează în România într-un șir de dosare penale: doar în perioada 2004-2014, el a figurat în 68 de dosare penale, șapte dintre care sînt deschise pînă în prezent. Iar în aprilie curent (adică în momentul examinării solicitării lui de obținere a cetățeniei RM), procuratura Înaltei Curți de Casație din România reluase dosarul penal în privința ex-președintelui, bănuit de spălare de bani și procurare ilegală a terenurilor.

Punctul (d) din articolul 20 al Legii cetățeniei interzice categoric oferirea cetățeniei RM persoanelor care „desfăşoară activitate care periclitează securitatea statului, ordinea publică, sănătatea şi moralitatea populaţiei. Totodată, la dobîndirea cetățeniei, „neofiții” depun jurămîntul de credință Republicii Moldova: „Eu (numele, prenumele), născut la (data şi locul naşterii), jur să fiu cetăţean devotat Republicii Moldova, să respect cu sfinţenie Constituţia şi celelalte legi ale ei, să nu întreprind nicio acţiune care i-ar prejudicia interesele şi integritatea teritorială.

Iar Traian Băsescu, care a declarat în repetate rînduri că nu recunoaște legitimitatea Republicii Moldova și care a proclamat unirea cu Moldova drept „al treilea proiect fundamental” după aderarea României la UE și NATO, nu doar din start nu corespundea prevederilor Legii cetățeniei Republicii Moldova, dar și a încălcat jurămîntul de credință RM imediat după depunerea lui.

Pe 3 noiembrie, ex-președintele României și soția lui, au depus jurămîntul de cetățeni ai Republicii Moldova, iar pe 7 noiembrie, în cadrul prezentării candidaților la alegerile parlamentare din România din partea partidului său „Mișcarea Populară”, Băsescu a anunțat termenele preconizatei uniri a „celor două state românești” – următorii 5-6 ani. La sfîrșitul lunii noiembrie, în cadrul întrevederii cu alegătorii din Chișinău, Traian Băsescu a declarat că, dacă va trece în Senat, atunci va face tot posibilul pentru a apropia unirea Moldovei cu România, iar unul dintre primii lui pași va fi crearea unui minister al unirii.

Așa că după intrarea în funcția de președinte, Igor Dodon are toate temeiurile de a face uz de art. 27 (a) al Legii cetățeniei „Atribuțiile președintelui Republicii Moldova”: „Președintele soluţionează problemele cetăţeniei conform Constituţiei şi prezentei legi”. În paralel, el îi poate adresa întrebări și actualului șef al statului, Nicolae Timofti, jurist cu o experiență de 36 de ani, care și-a depășit atribuțiile la oferirea cetățeniei lui Traian Băsescu și a încălcat legislația în vigoare.

Ați găsit eroarea în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Comentarii Adăugați un comentariu23 comentari

штефан 9 dec. 2016,, 19:32

ЕМУ зачем, это необходимо, уровень очень низкий! А ОН В СОВЕТЧИКИ ЛЕЗЕТ!!!!!!

Vladimir 9 dec. 2016,, 09:31

Бэсеску отработанный материал. По нему, как и по Филату, плачет каталашка. Вот, он и пытается войти в предвыборную гонку, чтобы приобрести депутатскую неприкосновенность и в дальнейшем избежать уголовного преследования.

TPR 8 dec. 2016,, 21:16

conform art. 20 (c), cetățenia Republicii Moldova nu se oferă persoanelor condamnate la privaţiune de libertate pentru infracţiuni premeditate şi are antecedente penale sau la MOMENTUL EXAMINĂRII CERERII SE AFLĂ SUB URMĂRIRE PENALĂ.

Autorul insa uita sa precizeze ca acest articol se refera la urmarirea penala doar pe teritoriul Republicii Moldova ori atunci cand persoan este data in urmarire internationala. Nici unul din aceste criterii descalificante nu este satisfacut.

спираке 8 dec. 2016,, 16:08

каса пэринтяскэ ну се винде вотац небунии

АНДРЕЙ 8 dec. 2016,, 11:19

Румыны - это потомки поляков, а не римлян или даков. И такие же, как поляки, вредные. Фамилии у румын польские, немного измененные. Например, Антонеску - это Антонецкий, Чаушеску - Чаушецкий. А Бэсеску - Босецкий, что исходит от слова "босяк"...

p 8 dec. 2016,, 06:19

asai xenia florea femeia iasta ca si eu tarul neculai.
toti rusofonii acum se fac mari patrioti
maldavanetz si se numesc cu familii romanesti.

Igor 8 dec. 2016,, 03:53

Xenia: de ce nu lupti pentru independenta Transistriei si a UTA (popoare invadate si asuprite de moldoveni ca tine)

Ivan 7 dec. 2016,, 23:41

Gospodina Xenia, de ce nu o iei din loc catre Moskva unde apartii spiritual ca mai toti maldafanii. Se vede clar ca nu ai nici o treaba prin Basarabia. Basarabia este Romania si baga bine la cap !

Mircea 7 dec. 2016,, 22:14

“Publica” nu inventeaza stirile, ei arata adevarul asa cul il vede Plaha.
http://f21.ifotki.info/org/fffb3bdd685e4573a42d66d80682d63b5c728d263790301.jpg

Ciocana 7 dec. 2016,, 20:19

Для № 9: Молдаване и валахи по отношению к румынам, также как донские казаки и новгородцы по отношению к русским, также как баварцы и пруссаки по отношению к немцам, также как нормандцы и провансальцы по отношению к французам являются одним и тем же, частью одного и того же народа. Это так легко понять, подключив разум и совесть, если они, конечно, есть.
Создаётся впечатление, что к вечеру в дурдоме открывают доступ пациентов к интернету. Чем еще можно объяснить такой резкий демарш № 12 и № 13? Вдохновлённые своим покровителем и учителем Додоном, они в тысячный раз повторяют свою злобную и агрессивную чушь.

Mai multe

Adăugaţi Comentarii

captcha

Întrebarea zilei Toate

load