De ce CC va valida rezultatele alegerilor prezidențiale fără probleme?

A­vo­ca­ții cetă­țe­ni­lor afla­ți în stră­i­nă­ta­te care nu au putut vota la 13 noiem­brie din cau­za epu­i­ză­rii bule­ti­ne­lor de vot au con­tes­tat în instan­ță hotă­rîri­le Con­si­li­u­lui elec­to­ral al Cir­cum­scrip­ți­ei muni­ci­pa­le Chi­și­nău nr.1, care nu a făcut alt­ce­va decît să ia act de plîn­ge­ri­le a 4031 de cetă­țe­ni și să le remi­tă Cur­ții Con­sti­tu­țio­na­le (CC), moti­vînd prin faptul că aces­tea nu ar fi fost depu­se în mod cores­pun­ză­tor.

Avоcații man­da­ta­ți de către 143 de cetă­țe­ni mol­do­ve­ni din Ita­lia, Marea Bri­ta­nie, Fran­ța, Irlan­da și Ger­ma­nia au depus două cere­ri de che­ma­re în jude­ca­tă la Jude­că­to­ria Cen­tru. În baza hotă­rîri­lor instan­ței, dar și în teme­iul Rapor­tu­lui pri­vind rezul­ta­te­le ale­ge­ri­lor, sem­nat de Comi­sia Elec­to­ra­lă Cen­tra­lă, CC urmea­ză să deci­dă dacă vali­dea­ză scru­ti­nul și man­da­tul pre­șe­din­te­lui ales. Dosa­rul „Dias­po­ra vs R. Mol­do­va” va fi exa­mi­nat azi, 25 noiem­brie. Și e foarte probabil că nu va fi o decizie definitivă.

Con­tes­ta­ți­i­le dias­po­rei au rămas neexaminate după ce la 16 și 17 noiem­brie Con­si­li­u­l elec­to­ral al Cir­cum­scrip­ți­ei muni­ci­pa­le Chi­și­nău nr.1 a adop­tat două hotă­rîriprin care deci­de să ia act de con­tes­ta­ți­i­le depu­se de dias­po­ră și să le „remi­tă CC pen­tru a fi lua­te în cal­cul la con­fir­ma­rea rezul­ta­te­lor ale­ge­ri­lor pen­tru func­ția de pre­șe­din­te al R. Mol­do­va”. Asta în timp ce Codul elec­to­ral pre­ve­de expres că încăl­că­ri­le elec­to­ra­le urmea­ză a fi solu­ţio­na­te exclu­siv de instanţe­le de jude­ca­tă și nu țin de com­pe­ten­ța CC. În conformitate cu Rapor­tul pri­vind Rezul­ta­te­le ale­ge­ri­lor, CEC lasă la dis­cre­ția CC să apre­cie­ze con­se­cin­țe­le asu­pra tota­li­ză­rii rezul­ta­te­lor lega­te de impo­si­bi­li­ta­tea celor 4031 de cetă­țe­ni de a vota.

Avocații persoanelor lezate sus­țin că cea mai impor­tan­tă soli­ci­ta­re este ca jus­ti­ția să con­sta­te vio­la­rea drep­tu­lui la vot. Cetă­țe­nii nu cer în instan­ță recom­pen­sa­rea pre­ju­di­ci­u­lui moral sau mate­ri­al, ei con­si­de­ră că sin­gu­rul mod în care se poa­te repa­ra aceas­tă eroa­re este anu­la­rea cel puțin a ale­ge­ri­lor în ace­le sec­ții de vot, pen­tru ca ei să poa­tă veni să-și exer­ci­te acest drept.

Rapor­tul CEC cu pri­vi­re la rezul­ta­te­le ale­ge­ri­lor pen­tru func­ția de pre­șe­din­te al R. Mol­do­va din 30 octom­brie 2016 a fost trans­mis instan­ței con­sti­tu­țio­na­le la 21 noiem­brie, care urmează ca în zece zile să se expu­nă asu­pra vali­dă­rii man­da­tu­lui pre­șe­din­te­lui ales. Ter­me­nul ar putea fi extins pînă cînd vor exis­ta niș­te hotă­rîri ire­vo­ca­bi­le în aces­te liti­gii.

Între­ba­tă dacă cele 4031 de con­tes­ta­ții pot influ­en­ța deci­zia CC în situ­a­ția în care dife­ren­ța din­tre pretendenți este de pes­te 67 de mii de votu­ri, secretarul general al CC a decla­rat că „tre­bu­ie să se facă dis­tin­cţie între încăl­ca­rea drep­tu­lui indi­vi­du­al de a vota şi influ­enţa al aces­tor încăl­că­ri asu­pra rezul­ta­tu­lui final. Dacă vor­bim de o dife­ren­ță de 1000 de votu­ri dintre doi can­di­da­ţi, atun­ci da, fap­tul că 1000 de cetă­ţe­ni nu au putut să vote­ze aceas­ta ar influ­en­ța rezul­ta­tul final.”

Deci, prin aceste afirmații ale responsabilului de la CC deja se poate de deduce că, cel mai probabil, va fi făcută doar o încheiere pe marginea unor încălcări ale dreptului constituțional al unor cetățeni la vot, însă numărul insuficient de cetățeni care au contestat alegerile nu va fi considerast prea important pentru a nu valida alegerile din 13 noiembrie 2016.

Igor Dodon a cîști­gat ale­ge­ri­le pre­zi­den­ți­a­le­ la 13 noiem­brie cu un avan­taj de cir­ca 67 de mii de votu­ri. Aces­ta a acu­mu­lat 834 081 de votu­ri sau 52,11% din sufra­gii, pe cînd Maia San­du a înre­gis­trat 766 593 de votu­ri sau 47,89% din sufra­gii.