Harta globală a corupției 2016. Europa și Asia Centrală. Cum s-a clasat Moldova

Foto: telegrafi.com

Unul din trei cetățeni din 42 de state din Europa și Asia Centrală afirmă că printre cele mai acute probleme ale țării sale este corupția, jumătate din persoanele chestionate spun că guvernul stă prost la capitolul măsurilor anticorupție, politicienii și funcționarii sînt văzuți ca fiind cei mai corupți, iar nici sistemul privat nu stă mai bine cînd vine vorba despre acest flagel.

Acestea sînt doar cîeva dintre concluziile Barometrului Global al Corupției, realizat de Tranparency International.

Transparency International a discutat cu aproape 60.000 de cetăţeni din 42 de state în Europa şi Asia Centrală cu privire la experienţele lor legate de corupţie în activitățile cotidiene. Raportul Oamenii şi corupţia: Europa şi Asia Centrală face parte din seria Barometrul global al Corupţiei. În medie, una din şase gospodării a plătit mită cînd au accesat servicii publice. Deşi mai puţine gospodării au plătit mită pentru serviciile publice în statele membre UE, rata creşte semnificativ pe măsură ce înaintăm către statele din est. Cele mai mari rate au fost înregistrate în Tadjikistan (50%), Moldova (42 %), Azerbaidjan, Republica Kîrgîzstan şi Ucraina (38%). România a înregistrat cea mai mare rată dintre statele Uniunii Europene cu 29%, urmată de Lituania cu 24%. Astfel, una din trei persoane care locuiesc în Europa şi Asia Centrală consideră corupţia una dintre cele mai mari probleme cu care ţara lor se confruntă, conform raportului Transparency International.

Aproape o treime dintre cetăţenii din regiune cred că funcţionarii guvernamentali şi parlamentari sunt foarte corupţi, iar majoritatea oamenilor susţin că guvernele lor nu depun suficiente eforturi pentru a opri corupţia. Un procent de 53 % dintre cetăţenii Uniunii Europene susţin că guvernele lor au eşuat să combată corupţia. Peste jumătate dintre oamenii care locuiesc în statele Uniunii Europene (53%) sau state candidate la Uniunea Europeană (53%) şi parte din Comunitatea Statelor Independente, cu precădere din fosta Uniune Sovietică (56 la sută), susţin că guvernele lor au eşuat în eforturile de a combate corupţia. Guvernele Ucrainei (86 %), Moldovei (84%), Bosniei şi Herțegovinei (82%) şi Spaniei (80%) au fost catalogate cel mai sever de către cetăţenii lor.

O problemă majoră în toată Europa „Corupţia este o problemă majoră în toată regiunea Europa – Asia Centrală. În statele Uniunii Europene, mulţi cetăţeni observă cum cei înstăriţi şi funcţionarii folosesc sistemul în avantaj personal”, a afirmat José Ugaz, preşedinte al Transparency International. „Guvernele pur şi simplu nu se străduiesc îndeajuns să gestioneze problema corupţiei pentru că personale de la vîrf beneficiază de pe urma acestei situaţii. Pentru a pune capăt acestei relaţii profund tulburătoare dintre bogăție, putere și corupție, guvernele trebuie să solicite un nivel mai mare de transparenţă, inclusiv de la cei care deţin sau controlează companii, prin intermediul registrelor publice de proprietate efectivă”, a mai spus acesta.

Potrivit studiului, un obstacol în calea luptei împotriva corupţiei este lipsa de protecţie pentru cei care o raportează public. Un procent de 30% dintre respondenţii din Europa şi Asia Centrală susţin că principalul motiv pentru care mulţi oameni nu raportează cazurile de corupţie este pentru că se tem de consecinţe. Doi din cinci avertizori de integritate s-au confruntat cu represalii ca urmare a avertizării lor. De asemenea, mai puţin de jumătate (47%) dintre locuitorii statelor Uniunii Europene simt că pot face diferenţa în lupta împotriva corupţiei, iar această rată scade la o treime (31 %) în Comunitatea Statelor Independente.

În acest context, Transparency International vine cu petru recomandări cheie pentru reducerea corupţiei politice şi pentru a-i ajuta pe oameni să o raporteze fără teama de represalii. Astfel, Guvernele din Europa şi Asia Centrală trebuie:
-Să aibă norme transparente cu privire la lobby şi un registru public al lobbyului, astfel încât deciziile de politică publică să poată fi mai bine monitorizate;

-Să asigure independenţa justiţiei, cu precădere în statele candidate la UE şi cele din Comunitatea Statelor Independente, prin reducerea influenţei executivului asupra sistemului judiciar şi a organelor de cercetare, şi inclusiv sisteme transparente şi obiective de numire, transfer şi destituire a magistraţilor;
-Să adopte şi să aplice o legislaţie comprehensivă de protecţie a avertizorilor de integritate;
-Să sprijine avertizorii de integritate şi pe cei care raportează corupţia şi să ofere răspunsuri adecvate pentru dezvăluirilor lor.

Locul Moldovei în raport

Cea mai îngrijorătoare situație din Europa se înregistrează în Republica Moldova și Ucraina, unde îngrijorarea privind răspîndirea corupției este la cel mai mare nivel. Potrivit datelor, 84% din interlocutorii moldoveni consideră eforturile guvernanţilor de a combate corupţia drept „proaste” şi „foarte proaste”, situaţia fiind, în acest sens, mai gravă doar în Ucraina (86%). Totodată, 79% din cei chestionați consideră că influenţa intereselor oligarhice asupra procesului de luare a deciziilor în Moldova este extrem de mare.

Instituţia percepută ca fiind cea mai afectată de corupţie în Moldova este Parlamentul (76% din respondenţi), urmat de Preşedinție și Guvern (71% din respondenţi), și de sistemul judiciar (67%).

Fiind întrebaţi dacă pe parcursul ultimelor 12 luni au dat mită, cel puţin în unul din domeniile cuprinse în cercetare (poliția, judiciarul, ocrotirea sănătății, educația, documentarea populației, oferirea îndemnizațiilor de șomaj, alte servicii sociale), 42% din interlocutorii din Moldova au răspuns afirmativ. Acest indicator este cel mai înalt din regiune, urmând Ucraina şi Azerbaijan cu cîte 38%.

Ca şi în anii precedenți, corupţia este mai răspândită în domeniul educației (55% din cei care au interacționat cu instituţia au plătit neoficial), în ocrotirea sănătății (42%) și în poliţie (39%). În condiţiile capturării instituţiilor statului, furtului masiv din sectorul bancar, neluării măsurilor vis-a-vis de factorii de decizie care au admis furtul, populaţia îşi rezervă un rol slab în schimbarea situaţiei în ţară, mai spun reprezentanții Transparency International. Astfel, doar 38% din respondenţi consideră că oamenii de rând ar putea genera schimbări simţitoare în acest sens.