PDM pregătește o ”restructurare” politică

Foto: unimedia.info

Xenia Florea

Un nou proiect de lege privind modificarea sistemului electoral din proporțional (votarea alegătorilor pe liste de partid) în mixt (51 de deputați sînt aleși pe liste de partid, iar 50 – în circumscripții uninominale) ar putea apărea pînă la finele acestui an.

Precum a declarat pentru NOI.md președintele interimar al Partidului Democrat, Sergiu Sîrbu, imediat după alegerile prezidențiale PDM va înainta „anumite propuneri strategice” privind reforma clasei politice. Sergiu Sîrbu nu a exclus faptul că unul dintre punctele reformei ar putea deveni trecerea la sistemul electoral mixt, deoarece „așa vor oamenii”.

Vox populi

Despre lansarea așa-zisei reforme a clasei politice a anunțat la începutul lunii august prim-vicepreședintele Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc. „Actualul sistem de partide și-a atins apogeul, el s-a învechit și nu mai corespunde nici așteptărilor oamenilor, nici necesităților de dezvoltare a țării. Între politicieni și oameni este o mare prăpastie”, a scris el pe blogul său. Dar deoarece inițiativa trebuie să parvină de jos (acest procedeu se numește „vox populi” – „vocea poporului”), PDM a anunțat o amplă campanie de consultări cu opinia publică cu denumirea „Reforma în politică”.

Deja au avut loc zece runde ale acestor consultări. În cadrul dezbaterilor, reprezentanții Partidului Democrat au dat de înțeles electoratului că în cadrul actualului sistem electoral se pierde legătura directă dintre deputați și cetățeni, adică, votînd pentru listele de partid, alegătorii nici nu-i cunosc în față de cei pentru care au votat. Iar trecerea la sistemul electoral mixt va consolida legătura dintre aleși și alegători, va asigura un acces mai larg al cetățenilor la procesul decizional la nivel legislativ și va spori responsabilitatea partidelor politice.

Despre aceasta a vorbit candidatul la președinție din partea PDM, Marian Lupu, în cadrul întrevederii cu locuitorii orașului Soroca la finele lunii septembrie. Aceeași idee a fost promovată săptămîna trecută la Nisporeni, de către deputatul Sergiu Sîrbu. „Nu e propunerea noastră, e ceea ce doresc oamenii, adică pe ei la fel nu-i satisface actuala stare de lucruri. Cred că degrabă vom începe să facem bilanțul consultațiilor și vom face o listă a doleanțelor cetățenilor noștri în cadrul reformei clasei politice”, a declarat Sergiu Sîrbu pentru NOI.md.

La ce bun toate acestea?

Experții consideră că democrații au început ”restructurarea” politică din două motive. În primul rînd, pentru a desfășura modernizarea demonstrativă a partidului și a proclama PDM-ul drept lider al transformărilor politice ce au loc în prezent. În ultimii 1,5-2 ani, în politica moldovenească s-au produs schimbări cardinale. Majoritatea partidelor care pînă nu demult determinau viața politică a țării și-au pierdut ponderea politică, iar în locul lor au venit formațiuni politice noi, tinere și ambițioase.

Inițial, procesul de relansare politică a avut loc pe eșichierul de stînga, unde nișa PCRM a fost ocupată de Partidul Socialiștilor și „Partidul Nostru” – formațiuni modernizate. Apoi reformatarea s-a desfășurat pe eșichierul de dreapta, unde în locul PLDM au venit Platforma DA și PAS. Își pierde fulminant ponderea politică și „principalul unionist” al țării, Mihai Ghimpu, din urma căruia vin un șir de formațiuni politice unioniste. Și doar în centul politic, unde domină PDM, s-a creat o stagnare. Toți vorbesc despre necesitatea unor schimbări,.

De aceea, democrații acum au nevoie de amploare, e o campanie de PR puternică și de efecte speciale. Efectele speciale, cel mai probabil, vor fi aplicate la următorul „congres victorios” al partidului, la care, precum presupun experții, va fi efectuată o epurare de cadre în PDM, un rebranding al partidului și schimbarea conducerii.

Fostul democrat și ex-ambasadorul RM în Austria Andrei Popov este convins că, indiferent de rezultatele alegerilor prezidențiale, cel mai probabil, va fi ales un nou președinte al Partidului Democrat, iar actualul vicepreședinte va fi propus la funcția de premier, va fi anunțată reforma Partidului Democrat și crearea în baza ei a unei noi formațiuni politice moderne, de tip european. Cel mai probabil, toate acestea vor avea loc în ajunul aniversării a 20-a a PDM, creat pe 8 februarie 1997 ca mișcare social-politică „Pentru o Moldovă democratică și prosperă”.

A doua și, probabil, cea mai importantă cauză a lansării de către democrați a reformei politice este modificarea sistemului electoral. Vladimir Plahotniuc promovează demult idea trecerii de la sistemul proporțional la cel mixt, însă acum această temă a devenit pentru PDM deosebit de actuală.

Ideea privind reforma sistemului electoral

Amintim că încă în primăvara anului 2013 democrații erau foarte aproape de realizarea ideii de modificare a sistemului electoral. După ultimatumul din februarie al lui Vladimir Filat, ieșirea PLDM-ului din Alianța pentru Integrare Europeană 2, iar apoi împăcarea publică a PLDM și PDM, Vladimir Filat era gata de orice pentru a deveni din nou premier.

Pe 19 aprilie 2013, fracțiunea parlamentară a PLDM a îndeplinit două condiții ale colegilor PDM – a votat pentru candidatul necesar pentru funcția de procuror general și a votat în primă lectură inițiativa legislativă a deputatului Vladimir Plahotniuc privind trecerea de la sistemul electoral proporțional la cel mixt.

Însă ulterior s-a produs 22 aprilie. Curtea Constituțională a recunoscut nevalabil decretul președintelui privind înaintarea candidaturii lui Vladimir Filat la funcția de premier. Mai mult, potrivit deciziei CC, Filat în general nu putea ocupa postul de premier – nici în calitate de candidat, nici interimar „în legătură cu demisia pentru corupție și abuz de putere”. Drept răspuns, PLDM s-a răzbunat pe aliați, votînd cu comuniștii pentru anularea proiectului ”reformei” și revenind la principiul anterior de alegeri – pe liste de partid.

Președintele de atunci al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, le-a declarat jurnaliștilor că i „s-a făcut rău”, cînd a văzut proiectul de lege al democraților. Adepții trecerii la sistemul mixt nu au găsit sprijin nici la Curtea Constituțională. CC a respins demersul deputatului independent Mihai Godea, argumentînd că stabilirea tipului sistemului electoral constituie o prerogativă exclusivă a Parlamentului și nu poate fi supusă expertizei constituționale.

Tentativa nr.2

A doua tentativă de a trece la sistemul electoral mixt a fost întreprinsă de PDM deja peste jumătate de an: democrații, care aveau un rating critic de 4-5%, planificau ca alegerile parlamentare din 2014 să aibă loc conform regulilor noi.

Noul proiect de lege privind modificarea sistemului electoral a fost elaborat cu participarea nemijlocită a lui Vladimir Plahotniuc. Documentul prevedea ca jumătate din parlament (51 de deputați) să fie ales pe liste de partid, iar 50 – în baza circumscripțiilor uninominale. În municipiul Chișinău se propunea crearea a opt circumscripții uninominale, în Găgăuzia și Bălți cîte trei, iar în raioane – cîte 1-2, în funcție de numărul populației.

Autorii proiectului de lege au ţinut cont şi de observaţiile din primăvară ale liberal-democraţilor şi comuniştilor – că sistemul electoral mixt încalcă drepturile locuitorilor din stînga Nistrului şi ale cetăţenilor RM, care votează peste hotare, deoarece ei pot vota doar pe liste de partid. Proiectul de lege nr.2 privind sistemul mixt propunea crearea pentru Transnistria a trei circumscripții uninominale, iar peste hotare – o circumscripţie. Totodată, cetăţenii Moldovei aflaţi peste hotare puteau alege nu un candidat, ci trei.

Preşedintele de atunci al Parlamentului, Igor Corman, a expediat personal documentul spre examinare Comisiei de la Veneţia, însă funcţionarii europeni i-au decepţionat pe democraţi. Şeful delegaţiei Uniunii Europene în Moldova, Pirkka Tapiola, a declarat că UE nu va susţine modificarea legislaţiei electorale în anul desfăşurării alegerilor. Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, la finele anului 2013, a recomandat Chişinăului să nu modifice Codul electoral. Iar Comisia de la Veneţia, în martie 2014, a recomandat autorităţilor moldovene să nu introducă modificări în legislaţia electorală în anul electoral.

„Problema modificării Codului electoral nu este epuizată”, a declarat vicepreşedintele Partidului Democrat Andrian Candu. Şi iată a venit timpul.

Tentativa nr. 3

Fostul democrat şi membrul Consiliului Politic al PDM Andrei Popov, în unul dintre comentariile sale, a calificat pregătirile de adoptarea modificărilor la Codul electoral şi trecerea la sistemul electoral mixt drept „cel mai important joker” din planurile pe termen mediu ale Partidului Democrat. Pînă în prezent, PDM a reuşit să manevreze cu succes: din 2009, Partidul Democrat, avînd nu cele mai înalte ratinguri şi nu cea mai mare fracţiune în parlament, a servit mereu drept un liant al tuturor coaliţiilor existente pînă acum, le dicta condiţii aliaţilor, iar la împărţirea portofoliilor selecta cele mai ”bănoase” ministere şi funcţii cu perspectivă.

Acum, circumstanţele s-au schimbat. Democraţii l-au distrus şi l-au înlăturat de la putere pe fostul său aliat PLDM. Celălalt partener politic – Partidul Liberal, conform tuturor sondajelor sociologice, în prezent nu depăşeşte pragul electoral. În final, după următoarele alegeri parlamentare, Partidul Democrat riscă să fie înconjurat în organul legislativ de formaţiuni politice ostile, care au drept scop lupta cu ”regimul oligarhic” – PSRM, PAS, „Partidul Nostru” şi Platforma DA. Pentru a nu admite acest lucru şi a nu pierde puterea, PDM trebuie să schimbe acum sistemul electoral.

„În condiţiile Republicii Moldova, trecerea de la sistemul electoral proporţional la cel mixt înseamnă că Partidul Democrat, cu resursele şi posibilităţile sale, va cîştiga întotdeauna alegerile”, consideră analistul politic Victor Ciobanu. Partidul Democrat nu a avut niciodată ratinguri politice înalte. Acesta nu este partidul oraşelor. Dacă privim rezultatele PDM, vedem că este un partid al regiunilor. Dar anume în asta constă puterea lui: în cazul trecerii la sistemul electoral mixt, peste 20 de preşedinţi de raioane şi circa 480 de primari-democraţi sînt în stare să asigure ca după alegerile parlamentare Partidul Democrat, din contul candidaţilor din circumscripţii, să obţină controlul asupra unei părţi considerabile de deputaţi din noul legislativ, chiar avînd ratinguri joase ale partidului, în general.

E clar că democraţii, realizîndu-şi scenariul politic pe termen mediu, vor pune accentul pe faptul că în cadrul sistemului mixt deputaţii vor fi mai aproape de popor, că va fi stabilită o legătură directă între aleşii locali şi cei care îi aleg. Dar apare întrebarea – ce vor face candidaţii din circumscripţii cu voturile lor în parlament? Mai ales dacă aceştia sînt candidaţi independenţi sau reprezentanţi ai unor partide mici? Ei vor trebui să adere la fracţiunile parlamentare sau de fiecare dată să voteze „cum le dictează conştiinţa”, sau să-şi vîndă voturile”.

Deputatul PSRM Vladimir Ţurcan este convins că în condiţiile Republicii Moldova, trecerea la sistemul electoral mixt este o cale directă către corupţia politică şi repetarea situaţiei, create în Găgăuzia în anii 2012-2013 după alegerile în Adunarea Populară, cînd majoritatea candidaţilor independenţi care au ajuns în organul legislativ au devenit brusc democraţi.

„După alegeri, în Găgăuzia s-a produs un precedent. Acum, democraţii încearcă să extindă această experienţă şi asupra parlamentului, dar nu pentru ca deputaţii să fie mai aproape de alegători, cum spune PDM, ci pentru a se asigura la viitoarele alegeri parlamentare”, consideră Vladimir Ţurcan.

Însă, în opinia noastră, de corupţia politică nu ne protejează nici actualul sistem electoral – pe liste de partid. Migraţia continuă a deputaţilor şi acuzaţiile de trădare a fracţiunilor la adresa colegilor care i-au părăsit ne pun de gînduri.

Preşedintele, ca „focar de rezistenţă”

În prezent, conducerea Partidului Democrat are toate posibilităţile pentru realizarea planului de modificare a sistemului electoral. În primul rînd, majoritatea parlamentară controlabilă, care va adopta modificările respective în Codul electoral. Alegerea unui preşedinte controlabil simplifică mult sarcina – promulgarea proiectului de lege privind sistemul electoral mixt nu va întîmpina probleme.

Cu un preşedinte-opozant vor trebui să aibă de furcă, depăşind vetoul lui. Însă, conform Constituţiei, şeful statului este obligat să semneze legea, dacă după reîntoarcerea proiectului de lege în parlament pentru reexaminare legislativul va vota pentru hotărîrea anterioară. Dar el va vota.

Potrivit lui Vladimir Ţurcan, viitorul şef al statului are o portiţă mică pentru „rezistenţă”. El poate face uz de art. 88 (f) al Constituţiei şi să scoată la referendumul naţional întrebarea privind modificarea sistemului electoral. Însă analistul politic Victor Ciobanu consideră că PDM va găsi ce să-i prezinte preşedintelui rebel.

„Se face destul de simplu: sau nu va fi o prezenţă necesară la vot conform legislaţiei, sau alegătorii din teritoriu vor spune că după modificarea sistemului electoral deputaţii uninominali vor trebui să răspundă în faţa lor, desigur, oamenii vor fi doar «pentru» trecerea la sistemul mixt – ideea că deputatul va fi mai aproape de popor sună frumos”, a declarat expertul.

Victor Ciobanu consideră că există o probabilitate de 99% că democraţii de data aceasta vor reuşi să modifice sistemul electoral, după care ei vor putea merge şi la alegeri parlamentare anticipate, în baza regulilor noi, convenabile pentru ei.