Transnistria stiri: 1406
Eurovision stiri: 504

Investigaţia NOI.md: de ce procuratura reanimează „cazul Caramalac” în ajunul alegerilor

17 oct. 2016,, 18:00   Politică
23721 17
Расследование NOI.md: Почему прокуратура реанимирует «дело Карамалака» накануне выборов?
Foto: tv7.md
Victor Surugiu

Istoria cu arestarea lui Andrei Pîntea, fostul procuror general interimar, în fiecare zi capătă noi detalii.


Unul dintre foștii conducători ai Procuraturii Generale este învinuit de abuz de putere, exprimat în furnizarea de servicii (probabil contra plată) lumii interlope, inclusiv unor figuri importante din spaţiul postsovietic.

Experţii amintesc: autorităţile folosesc cu regularitate, în ajunul alegerilor, „factorul criminal” şi nu este exclus faptul că lista figuranţilor anchetei penale se va extinde semnificativ. Există o mare probabilitate, în funcţie de conjunctura politică, ca „dosarul Pîntea-Caramalac” şi alte dosare penale din acest ”set” să ajungă nu o dată în buletinele de ştiri.

Din procuror – în acuzat


Săptămîna trecută, Pîntea a fost reţinut de Procuratura Anticorupţie pentru 72 de ore – la cîteva zile de la percheziţiile efectuate la domiciliul lui. Apoi Judecătoria Buiucani a eliberat un mandat de arestare pe numele fostului procuror, pentru 25 de zile. Astfel, a fost satisfăcută parţial cererea procurorilor, care insistau asupra termenului de arestare de 30 de zile.

Potrivit acuzării, există suficiente dovezi că, fiind în libertate, el ar putea influenţa martorii şi s-ar putea eschiva de la tragerea la răspundere penală. Pretenţiile faţă de Pîntea ţin de perioada cînd el deţinea interimatul funcţiei de procuror general în legătură cu înlăturarea din funcţie a lui Valeriu Zubco în urma scandalului privind omorul din imprudenţă în rezervaţia „Pădurea Domnească”.

După cum menționează Serviciul de presă al Procuraturii Generale, Pîntea a fost reţinut în calitate de figurant de bază al dosarului penal privind abuzul de putere în timpul examinării cazului lui Grigori Caramalac, alias „Bulgarul”. Potrivit oamenilor legii, „Bulgaru” este un hoţ în lege din Moldova. Pînă nu demult, potrivit diferitor date, el era figura-cheie în 17-20 de dosare penale. Toate acestea au fost comasate într-o singură procedură penală.

Abuzul de putere, de care este acuzat Pîntea, consta în trimiterea în Federaţia Rusă a materialelor din aceste dosare. Potrivit informaţiilor NOI.md, lui Pîntea deja i s-au prezentat acuzaţiile că pe 6 şi 7 martie 2013, exercitînd interimatul procurorului general, el a emis un ordin neîntemeiat privind cazurile în care figura „Bulgarul”.

Ordinul lui Pîntea consta în preluarea tuturor materialelor de la Direcţia generală urmărire penală a MAI al RM şi Secţia pentru misiuni speciale a Procuraturii Generale pentru a fi transmise altei subdiviziuni din cadrul instituţiei. În rezultatul acestor manipulări, dosarele au ajuns la Comitetul de Anchetă al Federației Ruse, care, ulterior, le-a clasat.

Dosarul penal intentat pe numele lui Pîntea conţine informaţii că anterior el a respins demersul avocatului lui Grigore Caramalac privind transmiterea în Rusia a urmăririi penale şi a tuturor documentelor. Ulterior, acest subiect a fost examinat în instanţă, care a confirmat interdicţia de a transfera materialele din dosar. Totuşi, la indicaţia lui Pîntea, acestea au fost transmise organelor de drept din altă ţară.

Pîntea vs Morari


Surse din cadrul Procuraturii Generale menţionează că, pe parcursul unei perioade îndelungate, pe dosarele comasate nu a fost efectuată nicio urmărire penală. În opinia oamenilor legii, decizia privind reluarea dosarului urmărea un singur scop – transmiterea materialelor în altă ţară. Se presupune că aceste acţiuni erau dictate de un interes material. În favoarea acestui fapt vorbesc atît circumstanţele dubioase în care dosarul a ajuns în FR, cît şi operativitatea cu care anchetatorii ruşi au clasat acest dosar.

În ordinul privind clasarea dosarului Caramalac, emis anul trecut de către unul dintre anchetatorii ruşi, decizia este motivată prin incompetenţa organelor de drept din RM. S-a constatat că dosarul a fost transmis în Rusia cu încălcarea gravă a art. 13 al Convenţiei de la Minsk din 22 ianuarie 1993 privind asistenţa juridică în cauzele civile, familiale şi penale.

Materialele transmise din Moldova nu erau avizate de vreo persoană cu funcţie de răspundere şi nu aveau ştampila Procuraturii Generale a RM. Mai mult, volumele dosarului se destrămau la propriu: paginile erau cusute doar parţial. Ruşii menţionează că toate aceste încălcări le-au trezit dubii referitoare la autenticitatea documentelor, de aceea, ei au considerat drept singura decizie încheierea procedurii penale.

Însuşi Pîntea afirmă că este victima unei răzbunări politice pentru implicarea sa directă în investigarea unor cauze penale de rezonanţă, inclusiv dosarele „7 aprilie 2009” şi „Pădurea Domnească”. „Ilegalitate” şi „clovnerie” – aşa a caracterizat acuzatul acţiunile foştilor săi colegi, răspunzînd la întrebările jurnaliştilor după şedinţa de judecată în care a fost emis mandatul de arestare.

Avocaţii lui au declarat că arestarea clientului lor a fost efectuată în baza dispoziţiei şefului Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, care a primit indicaţii din partea unor persoane interesate. Se ştie că în perioada aflării la cîrma Procuraturii Generale, Pîntea l-a demis din funcţie pe Morari, invocînd unele încălcări şi activitatea nesatisfăcătoare a acestuia. Acuzatul şi avocaţii lui afirmă că toate acţiunile în privinţa lui Caramalac au fost legale.

Viorel Morari nu este de acord cu pretenţiile înaintate şi spune că nu s-a aflat niciodată în conflict cu fostul prim-viceprocuror general şi nu are legătură cu investigaţia „cazului Pîntea-Caramalac”. Şeful Procuraturii Anticorupţie afirmă că se confruntă cu regularitate cu acuzaţii privind răfuiala politică sau conflicte de interese din partea figuranţilor dosarelor penale intentate de Procuratura Anticorupţie.

Prin ce s-a remarcat Andrei Pîntea


În perioada aflării sale la conducerea Procuraturii Generale, Andrei Pîntea a fost implicat în numeroase incidente. Pînă a fi transferat la Procuratura din Chişinău, el a condus Procuratura din Anenii Noi. Din martie 2010 pînă în martie 2015, Pîntea a ocupat postul de prim-viceprocuror general. De la începutul anului 2013, timp de cîteva luni, el a deţinut interimatul funcţiei de procuror general.

După expirarea mandatului său la Procuratura Generală, în baza ordinului şefului de atunci al instituţiei, Corneliu Gurin, el a fost transferat în funcţia de viceprocuror al oraşului Chişinău. Însă în septembrie 2015, Pîntea a demisionat şi a plecat din Procuratură – la cîteva zile după ce fostul procuror al capitalei Ion Diacov l-a acuzat în public de încălcarea legii.

„Pînă la transferarea în aparatul central, Pîntea a fost adjunctul meu la Procuratura Chişinăului şi ducea un mod de viaţă destul de modest, închiria un apartament, spune Diacov. Pe timpuri, am solicitat Primăriei să i se aloce un apartament cu două camere. După avansarea lui în carieră, la scurt timp, au apărut casă, apartamente, maşini. Nu înţeleg, Procuratura Generală achită salarii în diamante?”

Potrivit lui Ion Diacov, cazul Caramalac se afla sub controlul lui personal, iar examinarea tuturor demersurilor privind extrădarea acestor materiale în Rusia se încheiau cu refuz. El menţionează că chiar şi Valeriu Zubco, fiind procuror general, a contestat în instanţă decizia, pentru ca dosarul să nu ajungă la Moscova. Ex-procurorul municipiului încă anul trecut a declarat că Pîntea a emis dispoziţia privind cazul Caramalac, făcînd abuz de putere. Potrivit lui, această situaţie a condus la faptul că în ultimul timp, Caramalac finanţează unele evenimente din Moldova.

Apropo, în perioada aflării lui Pîntea la conducerea Procuraturii Generale, el s-a pricopsit cu o casă cu două niveluri în oraşul Codru din municipiul Chişinău. De asemenea, el deţine trei automobile, inclusiv un BMW X5 din 2006, care a fost procurat în 2013 cu 150 de mii de lei. Andrei Pîntea a explicat schimbarea nivelului său de bunăstare prin economiile făcute în perioada activităţii în organele procuraturii.

Ex-procurorul a fost suspectat în repetate rînduri de menţinerea relaţiilor strînse cu lumea criminală. Anterior, au fost făcute publice convorbirile telefonice cu Ion Şoltoianu, condamnat pentru omor. În această discuţie, Şoltoianu, aflat în închisoare, îl numeşte pe Pîntea „frate” şi în felicită cu ziua profesională – Ziua procurorilor.

După demisie, Andrei Pîntea din nou s-a făcut auzit acum cîteva luni, cînd a depus la Consiliul Superior al Magistraturii pachetul de documente pentru participarea la concursul de ocupare a funcţiei de procuror. Candidatura lui însă nu a întrunit susţinerea necesară. Experţii presupun că prin intermediul mantiei de judecător, fostul procuror general interimar dorea să obţină garanţii de imunitate.


„Dosarul criminal” al lui Caramalac


Grigore Caramalac, care în martie a împlinit 51 de ani, nu are nevoie de o prezentare specială: numele lui apare în presă cu o regularitate de invidiat. Organele de drept ale ţării continuă să-l considere drept una dintre cele mai importante figuri din lumea criminală din spaţiul postsovietic. În procuratura moldovenească Caramalac este numit drept unul dintre reprezentanţii celei mai influente organizaţii criminale, care pînă la sfîrşitul anilor 1990 ţinea cub control practic întreg Chişinăul şi un şir de raioane ale ţării, avea legături corupte strînse în aproape toate structurile din RM.

Însă despre perioada aflării lui în Moldova, înaintea ”scandalului criminal”, auditoriul larg cunoaşte mai puţin. Unele detalii au fost comunicate pentru NOI.md de surse din cadrul organelor de drept, care cunosc bine această investigaţie.

Bulgar de naţionalitate, Caramalac s-a născut la Taraclia, unde a absolvit şi şcoala medie. „Dosarul lui criminal” este deschis prin condamnarea la şapte ani pentru viol, pedeapsă pe care și-a ispăşit-o parţial. Grigore s-a aflat într-o închisoare moldovenească din 1986 pînă în 1991: „pentru comportament exemplar” el a fost eliberat înainte de termen. O mare parte din timpul său, „Bulgaru” îl dedica sportului, în special, luptelor libere. În timpul arestărilor el se prezenta oamenilor legii drept antrenor al unei organizaţii sportive.

La Chişinău, Caramalac cu soţia şi fiica sa locuiau într-o vilă cu două etaje, situată pe una dintre străzile centrale. Pe timpuri, parcul lui de automobile trezea invidia chiar şi a colegilor lui de breaslă, în special „Mercedes”-ul blindat în valoare de circa $300 de mii, produs la comandă. Cînd era audiat de către anchetatorii moldoveni, el explica că automobilele i-au fost dăruite de prieteni. Apropo, el circulă prin Moscova în „Mercedes”-ul blindat, însoţit de pază.

Potrivit oamenilor legii, el a creat în Moldova o grupare din foşti şi actuali sportivi, care băgau frica în mai mulţi antreprenori. În Moldova el a fost acuzat de crearea unei comunităţi criminale care a săvîrşit pe teritoriul ţării un şir de infracţiuni grave: estorcare, şantaj, atacuri tîlhăreşti, banditism, furturi în proporţii deosebit de mari etc.

Numele lui Caramalac, în special, este menţionat în dosarul penal intentat în legătură cu trei tentative de asasinat al directorului fabricii de tutun din Orhei Vasili Şişcov. În acest dosar au fost condamnaţi patru foști angajaţi ai poliţiei şi Serviciului de Informaţii şi Securitate. Ex-ofiţerii au primit de la 16 pînă la 18 ani de închisoare. Potrivit mărturiilor lor, asasinatul a fost comandat de Grigore Caramalac. Anterior, el, împreună cu Şişcov, deţinea o întreprindere comercială, iar după destrămarea afacerii comune, partenerii s-au certat.

Potrivit organelor de drept, Caramalac este implicat şi în cazul, neelucidat pînă în prezent, privind dispariţia misterioasă a fostului şef al Direcţiei generale documentare a populaţiei Petru Dimitrov. Sursele noastre din cadrul organelor de drept afirmă că şi Dimitrov, pe timpul său, avea relaţii de afaceri cu „Bulgaru”.

Dosarul privind asasinatul vicepreşedintelui Parlamentului


Unul dintre cele mai scandaloase dosare în care figurează numele lui Caramalac a fost intentat în 2008, pe faptul pregătirii unui asasinat la comandă a lui Iurie Roşca, care ocupa pe atunci postul de vicepreşedinte al Parlamentului şi de preşedinte al Partidului Popular Creştin Democrat. În afară de „Bulgaru”, în dosar figura şi fostul ministru al apărării al RM Valeriu Pasat şi doi ex-deputaţi moldoveni. Multe dintre detaliile acestui dosar controversat păreau rupte din realitate, iar în unele detalii ale „complotului deconspirat” pînă în prezent putem crede cu greu. Totuşi existenţa urmăririi penale rămîne un fapt împlinit.

Ucigaşul plătit, care trebuia să execute comanda, din proprie iniţiativă, i-a comunicat lui Iurie Roşca despre pericolul ce-l paşte şi a cerut o răscumpărare pentru această informaţie. Apoi el a părăsit brusc teritoriul ţării noastre. Oamenii legii au uitat de el, invocînd faptul că refuzul de a înfăptui infracţiunea este un temei pentru eliberarea lui de răspundere penală.

Pe parcursul anchetei, oamenii legii au depistat că killerul a avut convorbiri telefonice cu ex-ministrul apărării Valeriu Pasat, care la acel moment trăia la Moscova, precum şi cu deputaţii Serafim Urechean şi Ion Pleşca. Primul, pînă nu demult, a ocupat postul de preşedinte al Curţii de Conturi, iar al doilea este preşedintele Curţii de Apel Chişinău. Totodată, însuşi Roşca, la întrebarea privind eventualii beneficiari ai asasinatului său, răspundea că aceştia ar putea fi deputaţii menţionaţi mai sus, pe care i-a acuzat în săvîrşirea unor ilegalităţi serioase.

Ambii au declarat ulterior despre absurditatea acuzaţiilor şi despre intenţia de a-i contesta în instanţă pe autorii ”piesei criminale” din MAI şi Procuratura Generală. Totodată, precum a comunicat într-o conferinţă de presă procurorul general de atunci, Valeriu Gurbulea, din descifrarea convorbirilor reieşea că asasinatul a fost comandat cu implicarea lui Gheorghe Caramalac. Precum şi era de aşteptat, cu timpul, ancheta a intrat în impas.

Cu cîţiva ani înainte, a avut loc un alt episod scandalos, legat de tentativa de asasinat a lui Iurie Roşca. În această istorie, el mai a declarat că se pregăteşte un atentat asupra vieţii lui, numindu-l pe Caramalac drept unul dintre organizatori. Acest episod a devenit temei pentru intentarea unui dosar penal în care figura Valeriu Pasat – fiind bănuit de pregătirea unei lovituri de stat şi de înlăturarea fizică a vicepreşedintelui Parlamentului.

Epopeea extrădării


Circumstanţele dispariţiei lui Caramalac din Moldova nu sînt clare nici pînă în prezent. Poliţia l-a arestat pe „Bulgaru” de patru ori şi de fiecare dată instanţa, sub diferite motive, îl elibera de sub arest. Precum afirma atunci conducerea MAI, pentru eliberarea arestantului au fost transmise, în cîteva etape, circa două milioane de dolari. Ultima dată, Caramalac a fost văzut în Moldova cu circa 15 ani în urmă, la Aeroportul Chişinău, şi de atunci el este căutat prin Interpol, deşi se ştie că el, fiind dat în căutare internaţională, a obţinut cetăţenia rusă, trăieşte la Moscova şi nu se ascunde de nimeni.

El a fost reţinut de organele de drept din Ucraina şi Rusia. Cu 13 ani în urmă, „Bulgaru” a fost arestat pe Aeroportul din Kiev. În timp ce organele de drept din Moldova perfectau actele de extrădare, arestatul a fost eliberat şi a dispărut din nou. Această istorie a avut o mare rezonanţă în Ucraina, deoarece în cazul privind eliberarea lui Caramalac figurează aproape întreaga conducere a miliţiei din regiunea Kiev, iar „recompensa” plătită este estimată la cinci milioane de dolari.

La scurt timp, el a fost arestat la Moscova. De data aceasta, epopeea extrădării a durat cîţiva ani. În pofida numeroaselor promisiuni şi înţelegeri, extrădarea lui din Rusia în RM nu a mai avut loc. Vladimir Voronin, fiind pe atunci preşedinte, s-a adresat către Vladimir Putin cu o scrisoare specială, în care a explicat esenţa problemei, constata tergiversarea măsurilor de investigaţie şi solicita să ia acest caz „sub control” personal, dar nu a mai primit răspuns.

Mai mult, ulterior, instanţa rusă l-a achitat pe Caramalac şi a refuzat extrădarea, însă, din cauza includerii lui pe listele Interpolului, el nu poate părăsi Rusia. El figurează şi în prezent în baza de date a Interpolului, ca condamnat din oficiu pentru infracţiuni legate de şantaj şi violarea proprietăţii private. Precum menţionează surse din cadrul Procuraturii Generale a RM, clasarea dosarelor penale denotă faptul că figurantul principal ar putea obţine libertatea de circulaţie, inclusiv prin Moldova.

Războiul materialelor compromiţătoare


Totodată, precum menţionează sursele noastre din cadrul instituţiei de drept, e puţin probabil ca în timpul apropiat „Bulgaru” să treacă hotarul Moldovei, deoarece în actualele condiţii, este prea mare probabilitatea arestării lui imediate pentru suspectare de săvîrşirea unor infracţiuni grave, despre care ştiu serviciile speciale şi organele de drept. Potrivit experţilor, apariţia lui în Moldova este posibilă doar în cazul obţinerii unor garanţii de imunitate la cel mai înalt nivel politic.

„Dacă totul ar fi atît de simplu, această problemă ar fi fost demult soluţionată”, menţionează unul dintre interlocutorii noştri. Potrivit lui, politicienii moldoveni, care deţin direct sau indirect afaceri majore, sînt interesaţi ca Grigore Caramalac să fie o perioadă cît mai îndelungată persona non grata. Ei se tem că, obţinînd posibilitatea de a reveni în Moldova, „Bulgaru” va încerca să-şi restabilească influenţa pierdută – nu doar prin realizarea intereselor sale comerciale, dar şi la nivel politic. Potrivit experţilor, deja sînt întreprinse acţiuni în această direcţie.

În același timp, interlocutorul reporterului NOI.md aminteşte că Moldova şi Rusia de fiecare dată revin la „cazul Caramalac” cînd este nevoie de a influenţa asupra unei sau altei forţe politice. Astfel, în ajunul alegerilor parlamentare din 2005, în presa rusă a apărut un interviu cu Caramalac, care a declarat că în cadrul campaniei electorale anterioare el a finanţat Partidul Comuniştilor. Potrivit lui, el a fost un businessman onest, se ocupa de afaceri în domeniul vinificaţiei, tutunului şi altor ramuri profitabile, însă a fost nevoit să fugă din ţară din cauza tentativelor de a-l expropria şi a urmăririi penale din motive politice.

În urma acestui interviu, preşedintele Vladimir Voronin a venit cu un apel de coeziune în numele viitorului Moldovei. El a calificat incidentul drept un amestec în situaţia electorală din ţară din partea criminalităţii organizate internaţionale. Totodată, reprezentanţii organelor de forţă, în discuţii private, dădeau de înţeles că Caramalac, într-adevăr a participat la finanţarea campaniei electorale prezidenţiale, însă cu mulţi ani în urmă şi pentru susţinerea altui preşedinte, predecesorul lui Voronin, cu al cărui anturaj s-a certat din motive comerciale.

Astfel, această istorie criminală a avut întotdeauna o continuare, iar după arestarea lui Pîntea, experţii se îndoiesc că autorităţile vor putea reveni din nou la scenariul deja stabilit. Pe numele lui „Bulgaru” există un pachet mare de materiale compromiţătoare care ar putea fi lansat în totalitate sau parţial în presă, în orice moment, în funcţie de conjunctura politică. Totodată, nu doar din partea moldovenească, dar şi din cea rusă: se spune că Caramalac a fost eliberat la Moscova în schimbul unei informaţii compromiţătoare privind un şir de funcţionari de rang înalt de la Chişinău.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?