Alegerile președintelui RM: Strasbourgul e îngrijorat

Foto: atv.md

Alexandru Stratan

Strasbourg

Săptămîna viitoare, în Moldova va sosi o delegație extinsă a Adunării Generale a Consiliului Europei (PACE), compusă din peste 20 de membri, care vor monitoriza campania electorală și procesul de vot în cadrul alegerilor președintelui țării, fixate pentru 30 octombrie.

Oficialii de la Strasbourg sînt îngrijorați de situația din Moldova în ajunul alegerii șefului statului. În opinia parlamentarilor europeni, un șir de recomandări anterioare al APCE rămîn neîndeplinite, fapt ce ar putea influența procesul electoral. Mai mulți membri al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei consideră că partidele proeuropene ce participă în campania electorală riscă să piardă definitiv simpatia populației și să piardă cursa electorală, deoarece sînt preocupați de lupta între ei, fără a avea grijă de viitorul țării și bunăstarea populației.

Săptămîna aceasta, un grup de delegați ai APCE a chemat autoritățile moldovenești să se abțină de orice amenințare a politicienilor, activiștilor și martorilor-cheie în dosarul privind furtul miliardului din sistemul bancar.

Din nou despre „furtul veacului”

În perioada 10-14 octombrie, la Strasbourg, se desfășoară sesiunea de toamnă a APCE, în cadrul căreia principalele discuții au loc în jurul situației din Turcia și Azerbaidjan, crizei din Ucraina și posibilele consecințe, drepturilor copiilor, „Dosarului Panama”, colaborării cu Tribunalul Penal Internațional, luptei cu terorismul. Secretarul general al Consiliului Europei Thorbjorn Jagland a răspuns la întrebările parlamentarilor. La tribuna APCE au luat cuvîntul președintele Franței Francois Hollande și șeful MAE al Turciei Mevlut Cevasoglu.

În pofida agendei aglomerate, situația din Moldova nu a rămas în afara atenției membrilor Adunării Parlamentare. Grupul de deputați al APCE a chemat autoritățile moldovenești să se abțină de orice intimidare a politicienilor, activiștilor și martorilor-cheie în dosarul privind furtul miliardului din bănci. Pe acest subiect a fost adoptată o declarație specială, semnată de peste 20 de deputați, ce reprezintă patru din cinci grupuri politice ale APCE – Alianța liberalilor și democraților, Partidul Popular European, Grupul Socialist și Stînga Europeană Unită.

În document se menționează despre protestele în masă, în cadrul cărora cetățenii au cerut independența instituțiilor publice de oligarhi. „Din 2015, mii de moldoveni s-au consolidat împotriva fărădelegilor, corupției, oligarhiei, dictaturii și au cerut tragerea la răspundere a celor implicați în furtul miliardului de dolari din sistemul bancar”, se arată în declarație. Membrii APCE cheamă autoritățile moldovenești să-și „respecte angajamentele în domeniul drepturilor omului și să se abțină de orice intimidare a politicienilor, activiștilor și martorilor-cheie”.

În declarație se menționează că în rezoluția anterioară privind Moldova, adoptată în 2013, reprezentanții Adunării au fost îngrijorați de încălcările serioase depistate în cadrul activității procuraturii moldovenești și altor organe de drept. Parlamentarii au amintit că în rezoluție se spunea despre necesitatea depolitizării instituțiilor de stat și asigurarea unei separări mai bune a puterii, precum și se menționa că instituțiile publice nu trebuie să servească niciodată doar unui partid sau unei persoane.

De la corupție la oligarhie

Parlamentarii au mai examinat și rezultatele recentei vizite a misiunii APCE în Moldova, care a depistat un șir de probleme în cadrul campaniei de alegere a președintelui țării. pe de o parte, oficialii de la Strasbourg consideră că amendamentele efectuate în 2016, au ameliorat simțitor legislația electorală. Totodată, se spune că desfășurarea alegerilor în conformitate cu standardele Consiliului Europei sînt posibile doar în cazul în care noile prevederi vor fi implementate în practică.

Totodată, precum menționează surse din APCE, un șir de recomandări anterioare ale Adunării Parlamentare rămîn neîndeplinite. În special, Consiliul Europei este îngrijorat de lipsa rezultatelor în lupta anticorupție, sistemul netransparent de finanțare a partidelor și campaniilor electorale, inclusiv de peste hotare, monopolizarea pieței mass media și netransparența finanțării mass media, precum și de rolul structurilor oligarhice în viața politică a țării, în special în procesul electoral.

Reprezentantul Elveției Elisabeth Schneider-Shneyter, membru al Partidului Popular Creștin Democrat, care a condus misiunea APCE, într-un interviu NOI.md, a menționat drept una din cauzele crizei politice din Moldova lipsa încrederii cetățenilor în instituțiile de stat, în urma numeroaselor scandaluri de corupție, inclusiv a scandalului din domeniul financiar-bancar, în care au fost implicați politicieni. Potrivit ei, aceasta trezește îngrijorare în contextul țării noastre, ce se confruntă cu probleme economice și sociale serioase, precum și cu un nivel înalt de sărăcie.

Precum menționează parlamentarul elvețian, în Moldova mulți cetățeni sînt convinși că acțiunile de corupție sînt o practică obișnuită în țară și se practică peste tot. Totodată, mai mulți interlocutori, în timpul vizitei delegației APCE în Moldova și-au exprimat încrederea că unii politicieni ar putea folosi necontrolat în campania electorală mijloace financiare substanțiale.

Membrii APCE mai menționează că ei cunosc despre încălcările și folosirea resurselor administrative în procesul de colectare a semnăturilor în susținerea unui șir de candidați, inclusiv faptul că angajații unui șir de întreprinderi de stat au fost obligați să semneze în favoarea unui concurent. Parlamentarii europeni au condamnat această practică, amintind despre necesitatea depolitizării instituțiilor publice. Totodată, este vorba despre încălcarea principiului separării bisericii de stat, deoarece bisericile ortodoxe se amestecă în campania electorală, în scopul susținerii unor candidați.

În afara procesului electoral

Oficialii de la Strasbourg cheamă autoritățile moldovenești să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea condițiilor egale pentru toți participanții înregistrați în cursa electorală. În acest context, sînt menționați candidații independenți și reprezentanții partidelor mici, care se plîng pe numărul mare de semnături necesare pentru înregistrarea candidaților, distribuirea lor pe teritorii, precum și termenul restrîns pentru colectarea semnăturilor. Precum se știe, din aceste motive, o parte dintre candidați au rămas în afara procesului electoral.

Elisabeth Schneider menționează, de asemenea, și numărul insuficient al birourilor de votare pentru cetățenii Moldovei, aflați în afara țării. Potrivit ei, hotărîrile guvernului și CEC privind deschiderea unui număr insuficient de secții de votare peste hotare merită să fie criticate. Parlamentarul a mai atras atenția asupra creșterii substanțiale a numărului de alegători, în comparație cu anii precedenți.

Un alt aspect, asupra căruia insistă membrii APCE, este legat cu reflectarea neobiectivă în mass media a campaniei electorale în rezultatul monopolizării resurselor media și lipsa transparenței surselor de finanțare. Deși în țară există un număr mare de postul de televiziune, pluralismul poartă un caracter limitat din cauza poziției dominante a holdingului, afiliat unui partid politic. Parlamentarii regretă că în pofida prevederilor legislative privind limitarea concentrării mass media, aceste reguli nu vor funcționa pînă la expirarea licenței de activitate.

Vareikis: „Proeuropenii” riscă să piardă definitiv simpatiile electoratului

Sînt multe discuții în jurul dezbinării după principiul geopolitici, constatată de membrii APCE în cadrul vizitei în Moldova, avînd în vedere confruntarea dintre forțele proeuropene și pro-rusești. Parlamentarii se abțin de la evaluarea preferințelor geopolitice din societatea moldovenească, menționînd că aceasta nu face parte din mandatul lor. Totodată, ei atrag atenția asupra necesității îndeplinirii recomandărilor anterioare ale APCE privind independența față de factorul geopolitic.

Într-un interviu pentru NOI.md, fostul raportor al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei pentru Moldova Egidijus Vareikis și-a expus opinia față de situația politică și socială din țara noastră în ajunul alegerilor directe ale președintelui țării. potrivit lui, partidele proeuropene, participante la campania electorală, sînt atît de preocupate de lupta între ele, încît riscă să piardă definitiv simpatia populară și să piardă alegerile. El crede că pe fundalul acestei confruntări, se formează o convingere justificată a electoratului că pentru proeuropeni problemele viitorului țării și a ameliorării bunăstării populației sînt pe locul doi.

- Sînt multe necunoscute, deoarece negocierile privind înaintarea candidatului unic proeuropean, care ar consolida adepții vectorului european al Moldovei și continuării integrării europene, sînt purtate cu ușile închise. Deocamdată, despre posibilele variante circulă mai multe zvonuri decît informație veridică. Însă sondajele preliminare arată că raportul dintre candidații partidelor se schimbă nu în folosul proeuropenilor, a conchis Vareikis.

Precum menționează parlamentarul european, valul de nemulțumire, ce crește în prezent în societate, este absolut justificat, avînd în vedere că așteptările oamenilor, legate de proiectul european, nu s-au adeverit. În opinia lui, în mare parte, aceasta se explică prin scandalurile cu rezonanță mare, inclusiv la nivel internațional, și legate cu partidele proguvernamentale, inclusiv istoria cu furtul miliardului.

Potrivit lui, în situația creată nu va fi de mirare, dacă alegerile prezidențiale vor fi cîștigate de candidatul Partidului Socialiștilor – Igor Dodon. „Socialiștii profită foarte abil de situația creată, pentru a atrage atenția electoratului și a noilor adepți. Ei deseori fac comparații, asociind vectorul european cu comploturile, banii furați și minciuna. Iar partidele proeuropene prin eșecurile lor, prin confruntarea lor între ele doar contribuie la schimbarea simpatiilor electoratului”, spune Egidijus Vareikis.

Reprezentanții APCE menționează că Consiliul Europei va continua monitorizarea dezvoltării instituțiilor democratice din Moldova pînă cînd nu se va convinge că acestea funcționează la nivelul corespunzător. În prezent, RM rămîne o țară cu cel mai mare termen de monitorizare a dezvoltării democratice, desfășurată pe parcursul a 21 de ani – din 1995 pînă în 2016.