Candidaţii şi promisiunile lor

Foto: sputnik.md

Xenia Florea

Promisiunile electorale sînt un ritual.

Înainte de alegeri, politicienii îşi amintesc brusc de electorat, umblă prin ţară, pozează în faţa camerelor cu copii/săteni/bătrîni, promit marea şi sarea şi un viitor luminos, dar cum ajung în fotoliile mult rîvnite, uită de obligaţii.

Anul trecut, în Rusia, la nivelul societăţii civile a fost discutată activ ideea de a introduce răspunderea (pînă la cea penală) funcţionarilor publici de toate rangurile şi deputaţilor pentru neîndeplinirea promisiunilor date cetăţenilor. Se prevedea ca politicienii abilitaţi cu putere să raporteze anual ce promisiuni au reuşit să îndeplinească, pe care nu şi din ce cauză.

În Moldova acest lucru este cu mut mai ireal decît în Federaţia Rusă. Numai ce nu le-au promis alegătorilor partidele care au cîştigat alegerile în anii precedenţi: salarii de 500 de euro pentru bugetari pînă în 2013, indemnizaţii de 750 de euro la naşterea copilului, indexarea pensiilor şi alocaţiilor sociale la fiecare 6 luni cu cel puţin 1%, conferirea limbii ruse statutului de a doua limbă de stat sau ”construirea unui sistem judiciar european modern, capabil să asigure independenţa, imparţialitatea, funcţionalitatea şi transparenţa justiţiei moldoveneşti”.

Au mai fost şi: „să le spunem oamenilor adevărul – despre adevăratele crize şi soluţiile noastre de depăşire a lor”, „la posturile publice vom înainta nu creditorii partidului, ci oameni demni” sau „noi pledăm împotriva practicii nocive de distrugere a concurentului politic” în interpretarea unuia dintre actualele partide aflate la putere.

Precum se spune într-un banc, doar în ajunul alegerilor poţi afla cît de bine vom trăi la anul. Deci ce fel de ”viitor luminos” le promit electoratului după 30 octombrie actualii participanţi ai cursei electorale?

Nr.1 Marian Lupu – „Aud. Ascult. Rezolv”

Marian Lupu – „candidatul puterii”, preşedintele Partidului Democrat şi primul înregistrat de CEC şi lansat în cursa electorală pentru postul prezidenţial – nu are un program electoral. Adică un document în care să fie fixate cele mai stringente probleme cu care se confruntă ţara şi să fie propuse soluţii. În ajunul alegerilor, democraţii au lansat cîteva proiecte de amploare – „Caravana europeană”, Reforma clasei, politice, lupta anticorupţie etc.

Dacă pornim de la declaraţiile lui Marian Lupu făcute în cadrul vizitelor electorale prin țară şi întîlnirilor sale cu alegătorii, principalul vector al politicii externe în cadrul mandatului său va rămîne integrarea europeană, ce va permite crearea unei „economii mai puternice”. După alegerea lui în calitate de preşedinte, Lupu va întreprinde „acţiuni concrete pentru soluţionarea problemelor din justiţie” precum şi va declara „război total corupţiei”. În special, candidatul Partidului Democrat promite crearea unei comisii speciale, cu participarea experţilor europeni în lupta anticorupţie. Totodată, Marian Lupu intenţionează să le solicite funcţionarilor europeni, acţionînd prin intermediul administraţiei prezidenţiale, „să se convingă de faptul că asistenţa europeană este valorificată corect”.

Şi încă cîteva angajamente electorale: în cadrul întîlnirii cu alegătorii în raionul Drochia, candidatul PDM a promis că vîrsta de pensionare în cadrul reformei de pensii, anunţate de Guvern, nu va fi majorată. Iar la întrevederea cu pedagogii din Sîngerei el a declarat că va participa personal la „restructurarea şi optimizarea curriculumului şcolar, deoarece el este departe de a fi ideal”.

Nr.2 Mihai Ghimpu – „Moldova are un viitor în România”

Liderul Partidului Liberal şi candidatul la preşedinţie din partea PL, Mihai Ghimpu, şi-a lansat campania electorală în România – la Iaşi, în Piaţa Unirii. „Eu voi fi preşedintele care va pregăti şi va realiza unirea”, a declarat Ghimpu.

Candidatul PL planifică să înfăptuiască unirea pînă în 2019, după exemplul celor două Germanii. Adică niciun fel de referendum privind soarta ţării. Însă, spre deosebire de fosta sa colegă de partid Ana Guţu, care la fel se plasează în actuala cursă electorală drept „un preşedinte al unirii”, Ghimpu nu dispune de măsuri şi etape pentru realizarea unirii. Totuşi, liderul PL le-a înaintat deja ţărilor vecine pretenţii teritoriale. El a declarat că după unirea Moldovei cu România, Ucraina va trebuie să retrocedeze Basarabia de Sud.

Nr. 3 Iurie Leancă – „Mergem spre Occident”

Fostul premier Iurie Leancă, devenind candidat la fotoliul prezidenţial, precum şi era de aşteptat, a început să promoveze integrarea europeană. Acest subiect îi este apropiat – pe timpuri, Iurie Leancă era principalul negociator al Moldovei cu Uniunea Europeană, iar în alte probleme (mai ales economice), ex-premierul pluteşte. Astfel, în decembrie 2013, în calitate de premier, ţinînd un discurs în faţa deputaţilor, Iurie Leancă nu a putut răspunde cum se formează PIB-ul.

Programul electoral al lui Iurie Leancă se numeşte „10 puncte pentru Republica Moldova”. Unul dintre comentatorii politici l-a numit „10 teze de populism”. Primul punct din programul candidatului din partea PPEM se numeşte „Bunăstare şi prosperitate”. Salariile şi pensiile cetăţenilor noştri trebuie să se apropie de cele din Vest”, se arată în document. Cum vor creşte brusc veniturile cetăţenilor moldoveni se arată în punctul 8. „Zona de Liber Schimb pe care am semnat-o pentru Moldova înseamnă că putem duce produsele noastre pe rafturile magazinelor din Vest, obținînd în schimb salarii de nivel european pentru oamenii care lucrează în agricultura noastră (!)”, se arată în programul lui Iurie Leancă.

Preşedintele Partidului Popular European mai propune crearea unei axe a politicii externe Moldova-România-Germania, a cărei impulsionare va deveni „secretul pentru drumul spre Vest al Moldovei”. Promite că în perioada mandatului său, justiţia moldovenească va deveni “dură şi independentă”. Iar primul examen al acestei justiţii va fi pedepsirea celor implicaţi în furtul miliardului de euro, dar şi recuperarea banilor furaţi.

Fostul „pur şi simplu ministru” promite că după ce va deveni preşedinte, în Moldova va apărea o „guvernare transparentă şi profesionistă”, iar el va deveni „vocea poporului în relaţia cu Guvernul”. De asemenea, el promite că abilităţile lui diplomatice îi vor permite stabilirea relaţiilor cu partenerii din CSI şi revenirea produselor moldoveneşti pe aceste pieţe, iar statul va avea grijă de cetăţenii săi.

Nr.4 Andrei Năstase – „Luptăm împreună pentru oameni!”

Preşedintele Partidului Platforma DA, Andrei Năstase, nu şi-a lansat campania electorală oficial, ca ceilalţi candidaţi. „Care e sensul? Or, încă nu este clară situaţia cu candidatul unic al forţelor de dreapta”, a explicat pentru NOI.md unul dintre activiştii de la „Demnitate şi Adevăr”. Totuşi, activitatea propagandistică în teritorii se face, sînt distribuite foi volante electorale.

Candidatul la preşedinţie nr.4, Andrei Năstase, are cinci priorităţi de bază.

Prioritatea nr.1 – soluţionarea problemei miliardului furat. „Mă oblig în faţa cetăţenilor să fac lumină în dosarul furtului secolului, să nu admit categoric ca cetăţenii să întoarcă din bănuţii lor miliardele furate de oligarhi. Voi insista asupra unei anchete internaţionale şi voi întoarce banii la buget, furaţi de la popor. Vă asigur că toţi cei implicaţi direct sau indirect în acest furt, care s-au îmbogăţit din contul poporului, vor fi traşi la răspundere şi condamnaţi”, promite liderul Platformei DA.

Cea de-a doua prioritate – transformarea revendicărilor social-economice lansate în timpul protestelor în masă ale Platformei DA (majorarea salariilor şi pensiilor, decentralizarea puterii, stimularea sectorului agrar etc.) în acte legislative şi realizarea acestor măsuri.

Prioritatea nr.3 – lupta anticorupţie şi reforma justiţiei. Accentul de bază se va pune pe reforma instanţelor judecătoreşti şi adoptarea unei legi speciale privind confiscarea averii nejustificate. Faţă de funcţionari, judecători şi procurori Platforma DA propune aplicarea aşa-zisului principiu american, cînd nu statul, prin intermediul organelor specializate, demonstrează legalitatea provenienţei averii, dar funcţionarii vor trebui să demonstreze că averea agonisită corespunde veniturilor lor. Dacă nu vor reuşi să demonstreze acest lucru în termenele stabilite, averea lor va fi confiscată.

Candidatul la funcţia de preşedinte al Platformei DA, de asemenea, intenţionează să obţină desfăşurarea alegerilor parlamentare anticipate şi promovarea unei politici externe care va „permite restabilirea încrederii partenerilor externi”.

Nr.5 Inna Popenco – „Schimbare pentru Moldova”

Cunoscută pe larg în cercurile înguste (din Orhei), candidatul la funcţia de preşedinte din partea Partidului Şor (fostul “Ravnopravie”), medicul-traumatolog Inna Popenco pune accentul oficial în campania sa electorală pe soluţionarea problemelor sociale şi sporirea nivelului şi calităţii vieţii populaţiei.

Popenco cere stoparea optimizării şcolilor, un buget orientat social, majorarea salariilor şi pensiilor, precum şi promite că primul pas în funcţia de preşedinte va fi revenirea la medicina fără plată. Inna Popenco propune acoperirea acestor cheltuieli din contul majorării impozitelor pentru cetăţenii înstăriţi şi revizuirea cheltuielilor bugetare.

Neoficial, candidatul la preşedinţie din partea Partidului Şor îşi foloseşte oportunităţile electorale pentru … soluţionarea problemei arestului la domiciliu a liderului formaţiunii politice care a înaintat-o.

Pe 1 octombrie, Inna Popenco a depus documentele la CEC cu rugămintea de a-l înregistra pe Ilan Şor în calitate de persoană de încredere. Pe 4 octombrie, Comisia Electorală Centrală a acceptat această cerere. Ulterior, reprezentanții fostului partid „Ravnopravie” au declarat că candidatul lor la preşedinţie se află în condiţii inegale cu concurenţii săi, deoarece Ilan Şor, aflat în arest la domiciliu, nu-şi poate exercita obligaţiile persoanei de încredere a candidatului la funcţia de preşedinte al RM. În această situaţie urmează să decidă instanţa judecătorească.

Nr.6 Dumitru Ciubaşenco – „Candidatul poporului”

Candidatul „Partidului Nostru”, jurnalistul şi directorul publicaţiei „Panorama”, Dumitru Ciubașenco şi-a anunţat drept prim pas după alegerea în funcţia de preşedinte semnarea aşa-zisului Decret nr.1 privind dizolvarea Parlamentului şi desfăşurarea alegerilor parlamentare anticipate.

Şi deşi oponenţii lui, adversarii politici, dar şi specialiştii în drept pun la îndoială legalitatea şi justificarea juridică a acestui document (Constituţia stabileşte clar în ce cazuri preşedintele poate dizolva parlamentul), candidatul „Partidului Nostru” consideră că „politicienii care au violat Constituţia, au falsificat alegerile din 2014 şi au votat ilegal Guvernul nu au dreptul, în general, să se discute despre legalitate”. Iar în calitate de motivaţie juridică a semnării „Decretului nr.1”, Ciubaşenco invocă trei articole din Constituţie, potrivit cărora suveranitatea naţională aparţine poporului, baza guvernării în Moldova este voinţa poporului şi poporul are dreptul să participe nemijlocit la guvernare.

După alegerea sa în funcţia de preşedinte, Dumitru Ciubaşenco propune implementarea planului celor „trei paşi”: dizolvarea parlamentului, desfăşurarea alegerilor parlamentare anticipate, apoi convocarea aşa-zisei adunări constituante cu participarea reprezentanţilor Transnistriei pentru elaborarea şi adoptarea în cadrul unui referendum a unei noi constituţii a ţării. După care urmează instituirea celei de-a Patra Republici Moldoveneşti”.

Nr.7 Maia Sandu – „Am ales victoria asupra sărăciei, corupţiei, oligarhilor”

„Moldova se îneacă în sărăcie din cauza corupţiei şi oligarhilor”, aşa începe programul electoral al candidatului Partidului „Acţiune şi Solidaritate”, Maia Sandu. Ex-ministrul educaţiei promite că după 30 octombrie ea va deveni „un preşedinte al poporului, dar nu un preşedinte al clasei politice”, că pe parcursul mandatului său administraţia preşedintelui va fi „casa şi vocea cetăţenilor”, Moldova se va apropia de Uniunea Europeană, iar valorile şi standardele europene vor începe să fie implementate „la noi acasă”.

În funcţiile de premier, procuror general, judecători, director al SIS şi alte posturi de conducere, Maia Sandu se obligă să înainteze şi să numească doar persoane responsabile, neimplicate anterior în acte de corupţie şi alte acţiuni ilegale.

Candidatul PAS promite să solicite asistenţă internaţională în dosarul privind „furtul miliardului” şi tragerea la răspundere a celor vinovaţi. De asemenea, să interzică (prin înaintarea unei iniţiative legislative) „orice relaţii dintre instituţiile de stat şi companiile off-shore sau rezidenţii cu jurisdicţii dubioase, precum şi să nu permită acestor companii să deţină acţiuni ale instituţiilor financiare”.

În cazul alegerii în funcţia de şef al statului, Maia Sandu se obligă ca, începînd cu administraţia preşedintelui, că creeze „un nou sistem politic ce nu va permite capturarea puterii de către unii oligarhi sau grupuri de oligarhi”.

Nr.8 Igor Dodon – „Moldova are viitor”

Programul electoral al liderului socialiştilor, Igor Dodon, este bazat pe trei direcţii: 1) păstrarea statalităţii, neutralității şi identităţii moldoveneşti: pentru aceasta candidatul PSRM se obligă să introducă în componenţa Consiliului Suprem de Securitate doar profesionişti şi statalişti convinşi – „adevăraţi patrioţi ai Moldovei”. Iar şedinţele CSS, în majoritatea cazurilor, vor fi publice, cu participarea presei.

Devenind preşedinte, Dodon va numi în funcţiile publice doar persoane cu cetăţenie moldovenească: „Toţi cei care au fost numiţi anterior de aparatul preşedintelui vor fi demişi sau vor renunţa la a doua cetăţenie”.

Liderul socialiştilor intenţionează să obţină interzicerea prin lege a unionismului „în toate manifestările lui”: apelurile la lichidarea statalităţii trebuie pedepsite penal. Precum şi va cere garanţii internaţionale a neutralităţii RM, modificarea Codului educaţiei şi reintroducerea în şcoli a Istoriei Moldovei.

2) O economie puternică şi echitatea socială: în acest capitol al programului său electoral preşedintele PSRM promite crearea unei comisii prezidenţiale privind ancheta furtului miliardului, cu participarea specialiştilor de talie mondială, să-i tragă la răspundere pe cei vinovaţi şi să nu admită transferarea poverii acestei datorii pe umerii cetăţenilor.

În calitate de preşedinte, el se obligă să elaboreze un program de termen mediu de dezvoltare a ţării, să iniţieze un referendum privind vectorul politicii externe a Moldovei, să efectueze un control total al averii judecătorilor, procurorilor şi funcţionarilor, precum şi să vină cu un şir de iniţiative – de la majorarea pensiilor de două ori pe an pînă la oferirea profesorilor statutului de funcţionari publici cu toate garanţiile sociale.

3) Prietenia cu Rusia şi protejarea Ortodoxiei: prima sa vizită peste hotare în calitate de preşedinte Igor Dodon o va efectua în Federația Rusă, cu care intenţionează să iniţieze elaborarea şi semnarea acordurilor privind parteneriatul strategic. Candidatul socialiştilor la funcţia de preşedinte promite să obţină în cel mai scurt timp revenirea producţiei moldoveneşti pe piaţa rusă şi să obţină revenirea la comerţul asimetric cu UE, care este mai avantajos pentru Moldova.

Nr.9 Silvia Radu – „Președintele tău independent”

În cazul alegerii în funcţia de şef al statului, fostul director al companiei Gas Natural Fenosa, candidatul independent Silvia Radu promite în primul rînd crearea unei platforme de comunicare „între cetăţeni şi stat”, precum şi să creeze Consiliul Economic Suprem şi Consiliul Civic Suprem pe lîngă preşedinte, după exemplul Consiliului Suprem de Securitate – pentru a influenţa deciziile în domeniul economic şi social.

Totodată, Silvia Radu planifică iniţierea unui şir de reforme şi „restabilirea activităţii normale a tuturor structurilor de stat”.

Nr.10 Maia Laguta – „Preşedintele dreptăţii”

Candidatul independent Maia Laguta a scris pe reţelele de socializare că s-a implicat în campania electorală cu un singur scop: „Să-i demasc pe toţi, să arăt şi să demonstrez poporului nostru că ni s-a impus un regim anticonstituţional, că ţara este condusă în baza unui acord şi că aşteptările poporului privind schimbările cardinale sînt în zadar, în actuala situaţie”.

Însă pentru lansarea unei campanii electorale complexe ea nu are bani, de aceea pentru promovarea scopurilor sale electorale ea intenţionează să utilizeze „doar perioada prevăzută de lege, achitată de stat”, adică dezbaterile politice.

Nr.11 Ana Guţu – „Împreună facem unirea”

Fosta colegă de partid a lui Mihai Ghimpu, în prezent preşedintele partidului „Dreapta”, Ana Guţu, consideră că 25 de ani de independenţă a Moldovei au demonstrat că Moldova nu este capabilă să se dezvolte ca stat independent. De aceea, singura soluţie, în opinia ei, este unirea cu România – este cea mai scurtă cale de a devenit parte a Uniunii Europene şi a NATO.

În calitate de preşedinte, Ana Guţu intenţionează să invite în ţară procurori şi judecători români pentru investigarea scandalurilor mari de corupţie, inclusiv furtul miliardului de euro şi (după introducerea modificărilor respective în legislaţie) „să fie confiscat tot ce a fost furat, inclusiv pînă la gradul trei de rudenie”. Şi nu doar în Moldova, dar şi pe teritoriul României.

De asemenea, Guţu promite „în regim de urgenţă” instituirea aşa-zisului Fond al unirii, în mărime de 10 miliarde de euro (sursa obţinerii acestei sume impunătoare nu este indicată). Aceste mijloace vor fi direcţionate pentru plata pensiilor şi salariilor „la nivelul României”, construcţia „drumurilor europene, ca în România”, reconstrucţia şcolilor, grădiniţelor şi spitalelor, construcţia traseelor auto Chişinău-Bucureşti şi Chişinău-Iaşi, a liniei de tensiune înaltă şi a gazoductului Iaşi-Chişinău.

În cazul alegerii în funcţia de şef al statului, Ana Guţu va include în Consiliul Suprem de Securitate „personalităţi notorii, experţi şi persoane cu funcţii înalte din România, SUA, UE şi NATO” (?!). Ea mai promite transformarea formatului de negocieri „5+2” prin includerea în el a României şi retragerii reprezentanţilor Tiraspolului, precum şi înlocuirea pacificatorilor ruşi cu o misiune civilă internaţională sub egida ONU.

În cele din urmă, în programul său electoral, Ana Guţu promite să-şi depună mandatul de preşedinte „în ziua în care se va produce unirea Moldovei cu România” şi mai mult să nu pretindă la „nicio funcţie publică în statul român reunificat”.

Nr.12 Valeriu Ghileţchi – „Pace în familie, unitatea poporului, bunăstare”

Ceea ce candidatul independent Valeriu Ghileţchi a numit „program politic” în cadrul prezentării cu ocazia lansării sale în cursa electorală, seamănă cu o compunere succintă (pe o pagină şi jumătate) pe tema „Ce trebuie să facă preşedintele Republicii Moldova”.

Programul electoral al lui Ghileţchi constă din 10 puncte, care încep cu fraza „Sînt profund convins că …”. Totodată, jumătate dintre cele enumerate nu au nicio legătură cu competenţele preşedintelui.

Candidatul independent la funcţia de preşedinte Valeriu Ghileţchi este „profund convins” că preşedintele ţării poartă răspundere „în faţa lui Dumnezeu şi a poporului” pentru toate acţiunile sale, deci trebuie să fie un garant al „funcţionării corecte a tuturor instituţiilor de stat”, să fie „un om al păcii” – ca să consolideze societatea dezbinată, precum şi să fie „un adevărat mediator al forţelor politice”.

În funcţiile de judecători şi procuror general Valeriu Ghileţchi, devenind preşedinte, se obligă să numească exclusiv persoane competente şi integre: doar în acest caz este posibilă eradicarea corupţiei şi asigurarea ordinii de drept în ţară. Pentru soluţionarea problemei transnistrene el propune „luarea sub control a frontierei de stat pe segmentul dintre Ucraina şi Transnistria.

De asemenea, Ghileţchi se obligă să apere interesele şi integritatea familiilor moldoveneşti (?!), să asigure tineretul cu posibilitatea de „a-şi realiza în ţara lor potenţialul, planurile, visele”, promite continuarea integrării europene şi să asigure „dezvoltarea prioritară a relaţiilor cu România, Ucraina, SUA, Federaţia Rusă şi ţările Uniunii Europene”. Anume în această succesivitate.