Reforma școlară: optimizarea sau curățarea teritoriului?

Reforma școlară: optimizarea sau curățarea teritoriului?
Школьная реформа: оптимизация или зачистка территории?
Foto: sputnik.md

Anghelina Taran

Optimizarea în sistemului învățămîntului s-a remarcat cu scandal pe 1 septembrie, cînd în nouă licee nu au fost create clasele a X-a.


Drept răspuns, părinții și reprezentanții partidului socialiștilor și partidului comuniștilor au ieșit la miting în fața guvernului cu cerința de a le oferi posibilitatea copiilor să învețe în liceele alese. Am încercat să ne clarificăm ce prezintă reforma școlilor, desfășurată în ultimul timp.

Doar statistică


Reforma de optimizare a școlilor a început în 2007. Pe atunci, în Moldova erau 1444 de școli. În 2015, din cauza lichidării școlilor cu puțini copii la sate, au rămas 1268, adică au fost închise 176 de instituții. Putem menționa că în 2008, au fost închise doar patru instituții de învățămînt, iar din 2009, odată cu schimbarea puterii în țară, procesul de optimizare și-a luat avîntul cele mai multe școli au fost „optimizate” în 2012 (pe timpul ministrului Educației Maia Sandu – 68).

Ministrul adjunct al educației Elena Cernei explică necesitatea închiderii școlilor prin reducerea populației în țară și, respectiv, a numărului de elevi. Dacă în 2007 aveam 446 de mii de elevi, atunci în 2015 – 324 de mii. Potrivit datelor preliminare, în 2016, numărul acestora a devenit și mai mic – 315 mii. potrivit prognozelor, calculate în baza datelor natalității, în anul viitor, acest indice se va reduce pînă la 309 mii de elevi, însă ulterior, se va înregistra o ameliorare treptată. Însă, precum ni se pare, experții nu au ținut cont de exodul în masă al populației. Demografii constată: în ultimii 15 ani, în Moldova are loc procesul de depopulare, fără semne vizibile de restabilire.

Doar din Chișinău, potrivit datelor oficiale, anual pleacă peste o mie de copii. Direcția municipală învățămînt, tineret și sport a făcut o analiză a migrației copiilor din școlile capitalei și au făcut următoarea concluzie: „În legătură cu schimbarea locului de trai și reîntregirea familiei, în perioada 1 iunie 2006-24 septembrie 2015, peste hotare au plecat 9579 copii”. Dacă privim datele pe ani, atunci putem menționa o amplificare a acestei tendințe:

În 2006 au plecat 326 de copii
În 2009. – 907 copii;
În 2010 - 1045 copii;
În 2011– 1283 copii;
În 2012  – 2080 copii;
În 2013 – 1075 copii;
În 2014  – 1485 copii;
În nouă luni ale anului 2015 -- 1259 copii.

Aceștia au plecat cu părinții în Italia, Rusia, Canada, Israel, Turcia, Grecia, SUA, Portugalia, Franța, Germana, Irlanda, Spania. Acest exod, întîmplător sau nu, a coincis cu începutul optimizării în sistemul educației. Apogeul acestuia a fost în 2012.

De ce avem nevoie de optimizare?


- Deoarece cheltuielile în învățămînt sînt foarte mari, spune Elena Cernei – Experții internaționali menționează că o țară cu o economie mai dezvoltată își poate permite întreținerea școlilor cu puțini copii, iar economia noastră – nu. Cea mai complicată situație se atestă în localitățile rurale. Acolo avem 48 de școli, în care numărul elevilor este mai mic de 100.

Nr. elevilor în școli  
0-100
 
101-240
 
241-400
 
401-640
 
641-1000
 
>1000
 
La sate
 
   48
 
   271
 
  173
 
  306
 
  73
 
   47
 
În orașe
 
   11
 
   23
 
  50
 
  100
 
  93
 
   88
 
Adică școlile noastre sînt pustii, în medie, acestea sînt completate la nivelul de 40%, cariind de la mai puțin de 20% pînă la 175%. Respectiv, în funcție de numărul elevilor, există o diferență mare dintre bugetele școlare, ceea ce conduce la inegalitatea calității studiilor și accesul la studii calitative.

Pînă a veni la lucru în minister, am fost directorul liceului „O. Ghibu” din capitală. Cînd în 2013, am trecut la autonomie financiară, adică la gestionarea autonomă a bugetului de care dispunea școala, primul lucru, la care am atras atenția – cum să formăm clasele. Pe atunci, ele aveau în medie cîte 25 de elevi. Ce înseamnă aceasta? Banii alocați din bugetul de stat erau suficienți doar pentru salarii și serviciile comunale. Pentru dotarea cu echipament modern nu erau mijloace. Timp de trei ani, am majorat numărul elevilor în clase pînă la 30 de persoane. Și datorită acestui fapt, am făcut reparații și am înnoit mobila în clase, am făcut reparații capitale în toate laboratoarele, am dotat două cabinete de informatică.

Dacă în clasă sînt cîte 10-15 elevi, atunci nu sînt bani suficienți nici pentru salarii, nemaivorbind de dezvoltarea instituției. Totul depinde de banii, alocați pentru fiecare elev. Însă e una cînd la sate sînt puțini elevi, iar copiii nu au altă posibilitate de a merge la școală și e alta – la Chișinău, unde sînt multe școli. În acest scop este efectuată reorganizarea școlilor cu puțin copii prin crearea școlilor de circumscripție, iar elevii din localitățile îndepărtate sînt asigurați cu autobuze.

Din 2013, în Moldova este implementat proiectul reformei în învățămînt, finanțat de Banca Mondială. În acest scop, BM a oferit $40 milioane. Acest proiect are drept scop susținerea instituțiilor reorganizate (școlilor de circumscripție). În special, reforma în învățămînt prevede sporirea calității cadrelor didactice și accesului la studii, adică îmbunătățirea nivelului de dotare al școlilor – crearea laboratoarelor, sălilor sportive, claselor de informatică. Tinerii specialiști nu merg acolo și nu are cine preda. Autoritățile locale pot susține o școală în loc de cinci, unde nu sînt suficienți profesori. Pentru a eficientiza procesul de predare, ne orientăm la școlile de circumscripție.

Însă Ministerul Educației elaborează politica cum trebuie să fi lucrurile, iar puterea locală (consiliul municipal sau raional) adoptă decizia privind închiderea școlilor. Noi nu am dori ca autoritățile locale să stopeze reforma de optimizare a școlilor, altfel, nu vom vedea progres, susține ministrul adjunct al Educației.

Pentru ca școala să nu fie închisă


Dacă Chișinăul are un buget, care ar putea susține suplimentar instituțiile de învățămînt., atunci nu toate raioanele își pot permite acest lucru, deoarece primăriile nu au venituri. Ministrul adjunct a menționat: Codul Educației spune clar că puterea locală este responsabilă de realizările din domeniul învățămîntului. Dacă doriți să deschideți clase noi de-a X-a cu 15 elevi, deschideți, dacă există și mijloace extrabugetare.

Deoarece totul se măsoară în oportunitate și bani, atunci trebuie să explicăm cum sînt finanțat școlile. Pentru instruirea fiecărui copil, din buget sînt alocate mijloace, cu aplicarea „coeficienților ponderați” ( în 2012, a fost adoptată o hotărîre de guvern privind finanțarea cheltuielilor standarde pentru un elev). Pentru elevii claselor 1-4, coeficientul este de 0,75, pentru elevii claselor 5-9 – 1, pentru elevii claselor 10-12- 1,22. De aceea, școlile primare cu un număr mic de elevi (mai exact, „elevi ponderați”) sînt cele mai sărace. De asemenea, din bugetul de stat este finanțată alimentația elevilor din clasele mici (1-4) și studierea limbilor minorităților naționale. Bugetele locale, dacă pot, achită alimentarea copiilor în clasele mai mari (la Chișinău – doar dejunul, dar și prînzul copiilor din familiile sărace) și pentru instruirea în clasele de profil. De exemplu, în liceul „O. Ghibu”, pentru susținerea acestor clase, anual se cheltuiesc 2 milioane de lei.

Salariile profesorilor sînt incluse în cheltuielile pentru „elevii ponderați” și constituie aproximativ 70% din bugetul total al instituției – potrivit normelor europene, aceasta e mult. Nivelul optim ar fi de 50-60%. Pe de altă parte, profesorii se plîng pe salarii mici.

- Fiecare primar este interesat în infrastructură, însă dacă în școală sînt doar 60 de copii, atunci acolo predau profesori în vîrstă, cei tineri nu vin la serviciu, ce nevoie au ei de el?, se întreabă Elena Cernei. Autobuzele școlare aduc copii, de regulă, de la distanța de 10 km, maximum 15 km. În total, în republică, sînt 238 de școli, în care elevii sînt aduși cu transportul. Nu există deficit de autobuze. Totodată, o condiție obligatorie pentru autoritățile locale este asigurarea reparației căilor de acces spre școală. În perioada de iarnă, nu am primit plîngeri de la părinți că copiii lor nu pot ajunge la școală. Mulți părinți au fost nemulțumiți de închiderea școlilor din cauza că copilul trebuie să se trezească mai devreme, dar alte probleme nu au existat. Chiar și la Chișinău, cînd părinții aleg o școală mai bună, ei nu atrag atenția cît de departe se află aceasta de casă.

Prea mulți profesori în vîrstă


O altă problemă în sistemul învățămîntului moldovenesc constă în faptul că ritmurile reducerii numărului de elevi depășește dinamica reducerii numărului cadrelor didactice. Aceasta înseamnă că în sistemul nostru de învățămînt sînt prea multe cadre didactice. Potrivit normelor europene, unui profesor trebuie să-i revină 18 elevi, iar la noi sînt puțin peste 11. Este din cauza că avem școli mici. Însă nivelul calității studiilor e mai mare în instituțiile în care sînt mai mulți elevi, dar nu invers. În total, în Moldova în sistemul învățămîntului general școlar activează 29536 de pedagogi.

Dar aici există un alt pericol – în goana după economii și sporirea eficienții, unii directori pot întrece măsura cu majorarea numărului de elevi în clase, mai ales la Chișinău. Dacă actualul ministru, în iunie 2016 a emis un ordin, prin care numărul minim la formarea claselor a X-a trebuia să fie de 25 de elevi, atunci limita de sus nu a fost reglementată. Pînă în anul 2013, acționa ordinul ministrului, ce stabilea numărul de elevi în clase de la 25 pînă la 35 – în orașe și de la 20 pînă  la 30 – la sate. În Chișinău există cîteva licee mai solicitate așa ca „Gh. Asachi ”, „S. Haret”, unde în clase sînt mai mulți copii. Aceasta se permite sub răspunderea directorului (acum se numesc manageri) și a părinților.

Pe de o parte, în sistemul nostru de învățămînt avem mulți profesori în etate (chiar cu vîrste de peste 70 de ani), care nu pleacă, pentru că nu are cine preda, mai ales în școlile de la sate, pe de alta – tineretul nu vine să lucreze în școli, deoarece nu-i aranjează salariul. Pentru a soluționa această problemă, în prezent, experții companiei de consulting din Estonia „CIVITTA” au analizat situația și elaborează pentru noi o formulă europeană. Deoarece în țările UE, inclusiv în Estonia, profesorii au salarii bune, aceasta trebuie să conducă la creșterea salariilor și pentru pedagogii noștri.

- Noi dorim ca creșterea salariilor să fie corelată cu calitatea predării – explică Elena Cernei – În prezent, există grade didactice, pentru care se prevăd adausuri la salarii. Pentru aceasta, profesorii, o dată în cinci ani, trec atestarea și își confirmă categoria. Însă mulți profesori nu doresc să iasă din zona de confort, în pofida faptului că pot primi cu 30-50% mai mult pentru gradul II, gradul I și gradul superior. Noi dorim să sporim responsabilitatea profesorilor pentru calitatea predării, stimulînd perfecționarea abilităților didactice și oferindu-le posibilitate tinerilor cadre pentru afirmare. Pînă în prezent, pentru a majora salariul tinerilor specialiști, era nevoie de o perioadă de timp pentru a avea un stagiu de muncă. Noua formulă prevede că deja la al doilea an de activitate, tînărul profesor poate primi un salariu dublu. Astfel, noi sperăm să atragem în pedagogie cadre tinere și să sporim calitatea studiilor.
 

Ce se vorbește despre reformă în teritoriu?


Directorul adjunct al direcției învățămînt din raionul Briceni Rodica Cojocaru a comuniat că în orașul Briceni au fost unite două licee – unul cu predare în limba rusă și altul cu predare în limba ucraineană, a fost închis gimnaziul din s. Mihăileni, unde învățau 20 de elevi – aceștia au fost mutați împreună cu profesorii în s. Halahora (7 km), unde sînt transportați cu autobuzul. În gimnaziul de la Halahora învață 247 de elevi, acolo este o clasă de calculatoare și toate comoditățile.

„În raion mai sînt școli mici, însă deocamdată noi nu planificăm să le închidem. Cînd va fi cunoscut bugetul pentru anul viitor, noi vom ști ce posibilități avem pentru întreținerea lor. În satul rusesc Medveja este un gimnaziu cu 42 de elevi. Această școală este subvenționată din bugetul raional. Dacă îl închidem, atunci va trebui să ducem copiii în cea mai apropiată școală, cu predare în limba rusă, amplasată la 30 km, ceea ce e departe. De aceea, problema constă nu în închidere, ci în finanțare – de unde să luăm bani ca această școală să funcționeze? Noi nu întotdeauna putem să alocăm bani pentru ea din bugetul raional”, spune dna Cojocaru.

În legislația moldovenească există o noțiune ca „școală mică, care nu poate fi închisă”, deoarece va fi limitat accesul copiilor la studii – o instituție, în apropierea căreia (în raza a 10-15 km) nu există o altă școală (cu clase de aceleași grade, cu locuri libere și cu aceeași limbă de instruire).

Raionul Ocnița poate servi drept un exemplu bun al opoziției „optimizării” școlilor. Potrivit șefului direcției raionale învățămînt Ion Zaharco, anul acesta era planificată închiderea a cinci școli din sate cu 45-64 de elevi, însă consiliul raional nu a susținut acest proiect. Acolo au venit în ajutor sponsorii – agenții economici. Toate școlile sînt dotate bine și funcționează fără probleme. Acolo sînt și cadre didactice, iar instituțiile sînt pregătite de sezonul de încălzire.
 
„Cînd în sat se închide școala este foarte rău. Dacă nu există școală, nu există biserică, ce mai rămîne în acest sat? Mîine-poimîine, nici satul nu va exista. Pe de altă parte, desigur, copiii trebuie transportați acolo, unde sînt condiții mai bune. Însă eu cred că această strategie nu e chiar bună pentru că trebuie, invers, să le aducem copiilor toate cele necesare. Trebuie ca peste tot să existe condiții bune de studii, altfel, oamenii vor pleca din acest sat. Eu văd soluționarea acestei probleme sub forma unui program de stat. Trebuie să ne ocupăm cu fiecare școală în parte și să alocăm finanțare pentru fiecare școală. Doar reducerea numărului de școli nu va da nimic”, a spus Ion Zaharco.
 

Cui îi este convenabil?


La Chișinău, din nouă licee (în total, în capitală 85 de licee au înmatriculat elevi), care nu au putut aduna pînă la 1 septembrie cîte 50 de elevi în clasele a X-a, șapte au reușit să obțină dreptul de a înmatricula copii. Precum a comunicat șeful direcției municipale învățămînt, tineret și sport Tatiana Nagnibeda-Tverdohleb, în liceele „M. Kotiubinski”, „M. cel Bătrîn”, „M. Basarab”, „Ștefan cel Mare”, „B. Z. Herzl” și în liceul sportiv „Gloria” a fost permisă formarea claselor incomplete – cîte două clase a cîte 20 de elevi, iar în liceul „Titu Maiorescu” – o clasă (30 de persoane), deoarece acolo este un plan individual de studiere a limbii germane în comun cu Institutul Goethe de la București. În liceele „Rambam” și „I.S. Neciui-Levițchi”, în anul de studii 2016-2017 nu sînt clase de-a X-a.

Trezește nedumerire faptul că pentru liceul „Titu Maiorescu” a fost făcută o excepție datorită relațiilor internaționale, dar nu datorită faptului că 99% dintre absolvenții lui au susținut examenele de BAC, iar elevii lui au cîștigat multe locuri de frunte la diferite olimpiade, fapt ce vorbește despre un nivel înalt de predare. La liceul „Levițchi”, toți copiii au susținut BAC-ul anul acesta, în timp ce media pe țară este sub 55%, însă acolo nu a fost permisă deschiderea unei clase de-a X-a, deoarece în loc de 50 de copii, la studii s-au înscris doar 25 sau 26. Aceasta vorbește despre faptul că calitatea studiilor, totuși, nu este principalul criteriu la adoptarea deciziilor de închidere a claselor sau a școlilor. Oficial, Ministerul Educației nu face publice planurile cantitative de optimizare, dar socialiștii vorbesc despre 360 de școli. Dacă circa 200 au fost deja închise, atunci mai rămîn aproape tot atîtea.

Consilierul municipal al fracțiunii PCRM Natalia Vîsotina a expediat o interpelare la direcția învățămînt, a avut întrevederi cu șefa direcției învățămînt Tatiana Nagnibeda-Tverdohleb în privința formării claselor de-a X-a în capitală și s-a adresat deputaților comuniști din parlament.

„Președintele fracțiunii Inna Șupac și directorul executiv al CC PCM Elena Bodnarenco au menționat această problemă la microfonul tribunei parlamentare, spune Vîsotina. În plus, am ridicat această problemă la ședințele consiliului municipal și datorită acestei „gălăgii” putem spune că am reușit să menținem aceste licee. Consider că, totuși, ultimul cuvînt este al societății civile. Șefa direcției a invocat presiunea ministerului în problema închiderii claselor de-a X-a”. Amintim că ministrul adjunct Elena Cernei a menționat în interviul său a menționat că aceasta este inițiativa puterii locale. Adică cercul „optimizării” s-a închis.

„Care este scopul optimizării și care sînt consecințele optimizării”, se întreabă retoric deputatul PSRM Vlad Batrîncea. Dacă nu este formată clasa a X-a liceală, atunci instituția nu poate pretinde la denumirea de liceu. Iar ulterior nici în gimnaziu nu vor fi suficienți copii. Cînd închidem școlile (aproape 200 au fost deja închise) oare aceasta înseamnă integrare europeană? Asta e afro-integrare. Se închid școlile, mor satele, se închid primăriile, se lichidează raioanele, deoarece există înțelegeri secrete ale guvernului cu FMI și BM privind obligativitate reducerii cheltuielilor sociale ale bugetului pentru învățămînt. Noi nu dorim să facem economii din contul detaliilor. De aceea propunem introducerea unui moratoriu asupra metodologiei, care pune condiții pentru optimizarea și închiderea școlilor, pentru ca condițiile de funcționare a liceului să fie nu  25 de elevi în clasă și două clase formate, dar chiar 15 elevi în clase și doar o clasă din 20 de copii”.

Faptul că anul acesta, problema claselor de-a X-a în capitală a fost aproape soluționat, nu înseamnă că ea nu va apărea anul viitor, pentru că actualele autorități nu încearcă să stopeze migrația în masă. Iar așa-zisa optimizare cu închiderea școlilor și claselor doar amplifică acest proces. Înseamnă că exodul populației (în fiecare zi – minus 100 de oameni) din țară este convenabil cuiva? Politica socială și economică promovată de autorități pare a fi nu altceva decît curățarea teritoriului de populație. Dacă acest lucru nu este așa, atunci autoritățile trebuie să facă tot posibilul pentru a reține populația să nu plece cu traiul în alte țări, inclusiv să creeze toate condițiile pentru a crește copiii în această țară.
 
 
 

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

trimite știrea ta

Fiți coautorul nostru! Dacă aveți o știre interesantă împărtășiți-ne-o și nouă!


captcha

Întrebarea zilei Toate

load